Radio România Internațional

Tag: produse lactate

  • România, cea mai scăzută producție de lapte din UE

    România, cea mai scăzută producție de lapte din UE


    România are cea mai mică producție de lapte Uniunea Europeană, raportată la numărul de vaci din. Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a produs doar 3.367 de kilograme de lapte pe cap de vacă în 2022, o cantitate mai mică decât cea raportată de Bulgaria (3.621 de kilograme). De cealaltă parte se situează Danemarca și Estonia, ambele cu o producței de peste 10.000 de kilograme pe cap de vacă.



    Producția de lapte din România nu atinge nici jumătate din cantitatea medie înregistrată în cele 27 de state membre (7.653 de kilograme). Per total, producţia de lapte crud a Uniunii Europene este estimată la 160 milioane de tone în 2022, ceea ce înseamnă o ușoară scădere de 0,3 milioane de tone față de 2021. Este prima oară după 2010 când producția înregistrează un declin, mai precizează Eurostat.



    Producția de lapte crud scade după mai bine de un deceniu





    Laptele crud produs în Uniunea Europeană a mers în cea mai mare parte către fabricile de produse lactate. O cantitate de numai 9,8 milioane de tone au rămas la fermieri pentru a fi consumate în gospodărie, pentru a fi vândute direct consumatorilor sau procesate direct. Din cele 149,9 milioane de tone de lapte livrate către producătorii de lactate, 145,6 milioane de tone au fost lapte de vacă, restul de oaie, capră sau bivoliţă.



    Fabricile de lactate au produs anul trecut circa 22,5 milioane de tone lapte de vacă de consum. Totodată, au mai fost produse 7,7 milioane de tone lapte fermentat care au necesitat şase milioane de tone lapte integral şi 1,7 milioane de tone lapte degresat. Fabricile din blocul comunitar au mai scos 2,3 milioane de tone unt care au necesitat 46,4 milioane de tone lapte integral şi 10,4 milioane de tone brânză pentru care s-au utilizat 59,2 milioane de tone milioane de tone lapte integral, dar şi 16,9 milioane de tone lapte degresat. În total, producţia de brânză şi unt a folosit 70% din întreaga cantitate de lapte disponibilă pentru fabricile de lactate din UE.

    Datele Eurostat publicate în luna iunie arată că România a produs numai 387 de mii de tone lapte de consum în 2021

    productie-lapte-consum-2021-eurostat.jpg


    Germania și Franța, primele la producția de unt și brânză



    În rândul statelor membre UE, Germania a fost anul trecut cel mai mare producător de lapte de vacă de consum cu aproape o cincime din totalul Uniunii (19%). De altfel, Germania este pe prima poziție și la producția de unt (20% din totalul UE), de produse din lapte fermentat, cum ar fi iaurtul (29%) şi producția de brânză (22%).



    Franţa a fost al doilea mare producător atât de unt cât şi de brânză (18% din total la fiecare produs), în timp ce Ţările de Jos sunt pe a doua poziție la produsele din lapte fermentat (peste 15%). Spania este al doilea cel mai mare producător de lapte de consum (15%).

    Cei mai mari producători de lapte de consum / lactate fermentate / unt / brânză în 2022

    mari-producatori-lactate-ue-2022-eurostat.jpg



    Sursa infografice: Eurostat

  • Fructe, legume, lapte în școli: PE cere mai mulți bani și mai puțină birocrație

    Fructe, legume, lapte în școli: PE cere mai mulți bani și mai puțină birocrație

    Într-o
    rezoluție adoptată recent, eurodeputații solicită mai multe resurse financiare
    și simplificarea programului UE de distribuție de fructe, legume, lapte și
    produse lactate în școli. În ciuda cererii ridicate a școlilor din unele state
    membre de a participa la program, bugetul limitat a împiedicat acest program să
    ajungă la mai mulți elevi, avertizează deputații.

    Raportoarea Carmen Avram – din
    Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul
    European – consideră că bugetul programului ar trebui majorat și că ar fi
    necesară reducerea birocrației pentru ca mai multe multe școli și fermieri să
    adere la program.

    Azi, din cauza multiplelor crize, acest
    program este în pericol. Datele ne arată așa: în anul școlar 2019-2020,
    alimentele distribuite prin bani europeni au ajuns doar la 19 milioane de
    elevi, adică la un sfert dintre cei care aveau dreptul la ele. Un an mai
    târziu, din cauza pandemiei, acest număr a mai scăzut cu 3 milioane, iar
    declinul continuă. De exemplu, în țara mea, România, jumătate de milion de
    elevi nu beneficiază de laptele și produsele lactate distribuite în școli. În
    Grecia, programul a fost sistat complet din cauza procedurilor greoaie. Probleme
    apar peste tot din cauza contractelor de achiziție la prețuri derizorii impuse
    de autorități, a costurilor foarte mari de producție determinate de criza
    energetică și a greutăților din sectorul agricol. Unii producători de lapte ies
    iar în stradă, cum se întâmpla în anii ’70. Responsabilitatea a fost și premisa
    de la care am plecat când, alături de colegii mei, raportori din umbră, am
    construit acest compromis care conține un set de măsuri urgente pentru
    depășirea impasului. Cerem Comisiei Europene și statelor membre, în primul rând,
    mărirea bugetului alocat distribuției de fructe, legume, lapte și produse
    lactate în școli. Inflația a făcut ca suma propusă de Comisie, de 1,3 miliarde
    de euro pentru 6 ani, să fie pur și simplu nerealistă. Ea afectează și
    producătorii europeni, care vor vinde în pagubă, și elevii care vor fi privați
    de o gustare hrănitoare și sănătoasă. Când vine vorba de copii, de generația
    viitoare de europeni, nu e loc de economie la bani.


    Raportul
    mai cere achiziționarea produselor distribuite în școli de la fermieri locali,
    aflați în proximitatea unităților școlare, și extinderea perioadei
    contractuale, pentru asigurarea predictibilității în sector și a continuității
    programului. Alte cerințe menționate în raport sunt posibilitatea renegocierii
    prețurilor din contractele deja încheiate și un buget mai mare pentru măsurile
    educaționale care însoțesc distribuția de alimente, de asemenea, posibilitatea
    fuzionării programului european cu alte inițiative la nivel național sau local,
    pentru a crește numărul beneficiarilor și cantitatea de hrană distribuită, venind
    în ajutorul copiilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială.






  • Sfârşitul unei crize pe piața europeană a produselor lactate

    Sfârşitul unei crize pe piața europeană a produselor lactate

    Sfârşitul unei crize pe piața europeană a produselor lactate: stocurile publice de lapte praf degresat sunt în prezent goale. La cea mai recentă licitație, cele 162 de tone rămase de lapte praf degresat dintr-un total inițial de 380 de mii de tone de stocuri publice au fost vândute, fapt care a dus la golirea completă a stocurilor totale achiziționate și gestionate de către Comisia Europeană.

    În urma crizei pieței de produse lactate, care a confruntat producătorii din Uniunea Europeană cu prețuri mai mici în perioada 2015-2016, Comisia a cumpărat prin intervenții publice, între 2015 și 2017, un total de 380 de mii de tone de lapte praf degresat. Obiectivul a fost stabilizarea pieței și sprijinirea veniturilor fermierilor.

    La sfârșitul anului 2016, Comisia a lansat un proces bazat pe licitații publice organizate o dată pe lună și apoi de două ori pe lună, în scopul vânzării precaute a produselor înapoi pe piață fără a o perturba.

    Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a subliniat că vânzarea ultimelor stocuri publice de lapte praf degresat au închis acest capitol. Eliminarea stocului, fără perturbarea prețului laptelui praf degresat, este rezultatul gestionării cu răbdare și prudență a întregului proces de către Comisie începând cu 2015. Acțiunile Comisiei au avut ca rezultat prețuri mai mari și o piață stabilă – a mai spus comisarul Phil Hogan.

    În perioadele de criză fluxul de numerar este important – este unul dintre motivele pentru care sunt frustrat eu însumi, ca şi un număr mare de state membre ale Uniunii Europene. Dintotdeauna, obiectivul meu a fost de a folosi intervenția publică drept măsură de protejare a veniturilor fermierilor și, în acest scop, ne-am opus, în ultimii trei ani, îndemnurilor de a reduce stocurile prin diverse metode, chiar și prin simpla lor distrugere. Niciuna dintre aceste opțiuni nu ar fi dus la rezultatul pe care l-am obținut acum. Din contră, dând dovadă de răbdare, am garantat protejarea nu doar a veniturilor fermierilor din sectorul european al lactatelor, ci și a intereselor contribuabililor europeni.


    Încă o dată, Comisia Europeană și-a demonstrat angajamentul, sprijinul și solidaritatea față de agricultorii europeni în perioade de criză. Aceasta ilustrează, de asemenea, necesitatea și eficiența instrumentelor politicii agricole comune. Instrumentele adecvate au acționat ca o plasă de siguranță într-o perioadă de perturbare semnificativă a pieței, iar desfășurarea corespunzătoare și la timp a acestora a contribuit la asigurarea viabilității a sute de mii de fermieri producători de lactate.

    La doi ani și jumătate de la prima licitație publică, stocurile publice sunt în prezent goale, iar prețul laptelui a crescut în mod semnificativ de la 26 de cenți pe kg în vara anului 2016, la 34 de cenți pe kg în mai 2019.


  • Piața produselor lactate: stocurile au fost vândute în proporție de 99%

    Piața produselor lactate: stocurile au fost vândute în proporție de 99%

    Stocurile mari de lapte praf acumulate la nivelul UE prin intervenția Comisiei Europene în momentul în care preţul laptelui era scăzut, au fost vândute. Mecanismul prin care au fost create aceste stocuri ne este explicat şi de Dorin Cojocaru , președintele Asociației procesatorilor români din industria laptelui (APRIL).

    Cea mai recentă vânzare prin licitație a stocurilor publice de lapte praf degresat s-a încheiat cu succes, ceea ce înseamnă că stocurile totale cumpărate și gestionate de Comisie au fost vândute în proporție de 99 %.

    Stocurile au fost reintroduse pe piață în mod prudent, asigurându-se menținerea echilibrului pieței și sprijinindu-se refacerea sectorului în urma crizei de pe piață din perioada 2015-2016.

    În perioada 2015-2017, prin intervenții publice, Comisia Europeană a cumpărat, în total, 380 000 de tone de lapte praf degresat, pentru a stabiliza piața și a sprijini veniturile fermierilor. La sfârșitul anului 2016, Comisia a lansat un proces bazat pe licitații publice organizate o dată pe lună și apoi de două ori pe lună, în scopul vânzării precaute a produselor înapoi pe piață.

    După doi ani, depozitele s-au golit, iar prețul unui kilogram de lapte este acum de 36 de cenți, în creștere față de prețul de 26 de cenți din vara anului 2016.

    Dorin Cojocaru, președinte Asociației procesatorilor români din industria laptelui (APRIL), a spus: Ce face Uniunea Europeana acum? Ce a făcut și în decembrie, încearcă să preia niște volume foarte mari de lapte praf. Deci, în momentul în care prețul la poarta fermei începe să scadă pentru că oferta de lapte crește, deci producția de lapte a crescut, atunci apare acest preț de intervenție. Uniunea Europeană cumpără stocuri, depoziteză volume mari de lapte praf tocmai pentru a menține prețul ridicat la poarta fermei. E o formă de sprijin pentru fermieri, fermieri europeni.

    Procesul de licitație este documentat online, în mod complet transparent, pe portalul Observatorului pieței laptelui. După ce au fost vândute 18 514 tone, au mai rămas 4 000 de tone de lapte praf degresat, adică 1 % din stocurile totale de la început, care fuseseră de 380 000 de tone. Dintre cele 14 state membre care au depozitat, pentru Comisie, laptele praf degresat, doar 4 mai au stocuri, și acestea foarte mici. Următoarea licitație va avea loc la 7 februarie.


  • Sectorul zootehnic european

    Sectorul zootehnic european

    Se așteaptă ca sectorul
    zootehnic din Europa să beneficieze de pe urma creșterii populației mondiale și a veniturilor,
    contribuind la creșterea exporturilor UE. Cu toate acestea, creșterea nu va fi benefică
    pentru fiecare sector al pieței. În timp ce consumul de brânză și de produse lactate
    prelucrate este de așteptat să crească, de exemplu, cererea de lapte proaspăt este de așteptat să scadă.


    Se estimează că cererea susținută la nivel european și global va sprijini prețurile și va conduce, în medie,
    la o creștere a producției de lapte în UE de
    mai puțin de 1% pe an, potrivit
    raportului privind perspectivele agriculturii.


    Cum este privită evoluţia sectorului zootehnic
    de către crescătorii de vaci pentru lapte, ne-a declarat dr. Claudiu Frânc,
    preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România: Discutăm
    despre una dintre cele mai volatile pieţe din domeniul agricol, piaţa laptelui.
    Această creştere a producţiei de lapte, pe care o preconizează acest raport, de
    1% până în 2030, pune semne de întrebare față de evoluţia pieţei,
    tendinţa este de reducere a consumului de lapte în stare proaspătă, lapte de
    consum, şi creşterea cantităţilor de lapte procesat în preparate din lapte.     Este un lucru îmbucurător pentru UE, pe de o
    parte, după cum este și un mare semn de
    întrebare pentru fermierii din România ce se va întâmpla cu organizarea pieţei
    laptelui, pentru că este una dintre cele mai dezorganizate pieţe la nivel de
    sector agricol.     Vedem, în această perioadă, cum multinaţionalele
    din Europa încearcă să-şi consolideze foarte mult pieţele. Din nefericire,
    România n-a reuşit să-şi consolideze firme procesatoare de lapte cu capital
    românesc şi suntem dependenți, la ora actuală,
    printr-un vid legislativ creat în România. Avem exemplul din alte state şi, nu
    mai departe, să ne uităm la vecinii noştri bulgari, care au permis să vină câte
    multinaționale vor, dar cota lor de piaţă n-are voie să depăşească 20% din
    procesarea totală a laptelui din Bulgaria. La noi, discutăm exact de invers, ne
    apropiem de 80%, dacă nu peste, procesare a laptelui materie primă în
    multinaţionale şi de-abia 20% în firme cu capital românesc.


    Raportul prevede, de asemenea, că dezvoltarea
    producției UE va fi limitată
    datorită necesității utilizării durabile a resurselor naturale, deși se anticipează o creștere semnificativă a
    producției ecologice, ca
    răspuns la cererea consumatorilor.