Radio România Internațional

Tag: produse petroliere

  • Date despre importurile energetice și consumul de energie ale UE

    Date despre importurile energetice și consumul de energie ale UE

    Uniunea Europeană a importat, în trimestrul al doilea din 2024, produse energetice în valoare de 94,9 miliarde de euro, și o cantitate totală de 117,9 milioane de tone, potrivit datelor publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Față de acceași perioadă a anului trecut, importurile au înregistrat o scădere de 10,7% ca valoare, respectiv de 9,7% ca greutate netă.

    Singurele produse care au înregistrat o ușoară creștere sunt uleiurile petroliere ale căror importuri au înregistrat o valoare cu 5,6% peste cele din perioada aprilie-iunie 2023. În același timp, volumul importurilor de uleiuri petroliere a scăzut cu 2,2%.

     

    SUA, principalul partener pentru GNL și uleiuri petroliere

     

    Valoarea gazelor naturale importate în stare gazoasă a înregistrat în ritm anual un declin de 31,4% în trimestrul doi din 2024, în timp ce volumul importurilor a scăzut cu 9,5%. Gazele naturale lichefiate (GNL) au înregistrat o scădere ceva mai mar. Valoarea importurilor s-a diminuat cu 41,2%, iar volumul cu 20,2%.

    În trimestrul doi din 2024, majoritatea importurilor UE de uleiuri petroliere a venit din Statele Unite ale Americii (15,1%), Norvegia (14,1%) şi Kazahstan (11,7%). Majoritatea gazelor naturale importate în stare gazoasă a fost din Norvegia (43,5%), Algeria (21,6%) şi Rusia (15,5%). De asemenea, SUA au furnizat aproape jumătate din importurile UE de gazele naturale lichefiate (46%), înaintea Rusiei (16,8%) şi Qatarului (11,9%).

     

    Importurile de produse energetice ale UE și statele partenere (aprilie-iunie 2024) / Sursa: Eurostat

    Energia regenerabilă, pondere în creștere în consumul sectorul serviciilor

     

    Eurostat a publicat și date anuale privind ponderea energiei regenerabile în consumul final al sectorului serviciilor din UE. Astfel, în 2022, energia regenerabilă a depășit pentru prima dată atât energia termică, cât și produsele petroliere și petrolul în consumul final din acest sector.

    Energia regenerabilă și biocombustibilii au reprezentat 8,0% din consumul final de energie, în timp ce energia termică a avut o pondere de 7,6%, iar produsele petroliere și petrolul au avut 6,3%. În anul precedent. energia regenerabilă și biocombustibilii reprezentau 7,3%, mai puțin decât ponderea energiei termice (7,6%) și cea a produselor petroliere și petrolului (8,3%). Electricitatea (50,6%) și gazele naturale (26,9%) au continuat să reprezinte peste trei sferturi din consumul final de energie al sectorului serviciilor.

     

    Ponderea produselor energetice în consnul de energie al sectorului serviciilor  (2022) / Sursa: Eurostat

     

    În 2022, cel mai mare sub-sector al serviciilor din UE a fost comerțul cu ridicata și amănuntul, cu 21,1% din consumul total al serviciilor. Activitatea de comerț cu amănuntul singură a reprezentat 13,7% în cadrul acestui sub-sector.

    Sub-sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul a fost urmat de activități profesionale, științifice și tehnice și alte servicii, cu o pondere de 11,2% din totalul consumului, urmat de activitățile de cazare și servicii de alimentație (10,9%), și de activitățile de sănătate umană și asistență socială (10,6%).

     

     

  • România, al treilea producător de petrol din UE

    România, al treilea producător de petrol din UE

    România a produs 3 milioane de tone de petrol în 2022, a treia cea mai mare cantitate din Uniunea Europeană, potrivit datelor oferite de Eurostat. Doar două țări au raportat o producție mai mare decât a țării noastre, Italia (4,5 milioane de tone) și Danemarca (3,2 milioane de tone).

     

    Producția de petrol a UE a scăzut cu 61% din 2004

     

    Însă, producția de ţiţei a UE a scăzut în 2022 până la un minim istoric de 16,3 milioane de tone, cu 7,4% mai puțin decât în anul precedent. De altfel, producția de țiței a blocului comunitar a început să se diminueze începând cu 2004, an în care a atins un maxim de 41,8 milioane de tone. Aceasta înseamnă că producția din 2022 a fost cu 61% mai mică decât în urmă cu 18 ani.

    Cifre în scădere au înregistrat și cele trei state cu cea mai mare producție de petrol. Comparativ cu anul 2021, producția de țiței a scăzut cu 8% în Italia, cu 6% în România, respectiv cu 2% în Danemarca.

     

    Odată cu producția scăzută a crescut și dependența celor 27 de state membre față de importurile de țiței şi produse petroliere. Aceasta a atins cea mai mare valoare din istorie de 97,7%, după un  2021 s-a înregistrat o scădere de până la 91,6%. În total, Uniunea Europeană a importat țiței brut în valoare de 479,6 milioane de tone în 2022. Cantitatea este cu 7,4 puncte procentuale peste cea din 2021, când importurile de țiței reușiseră să se diminueze la cel mai mic nivel din ultimele trei decenii.

     

    Rusia, principala sursă pentru importurile UE

     

    În ciuda invaziei din Ucraina, Rusia a fost statul din care a sosit cea mai mare cantitate de petrol (88,4 milioane de tone). Alte importuri semnificative au fost cele din Norvegia (54,1 milioane de tone), SUA (48,3 milioane de tone), Irak (37,2 milioane de tone) și Kazahstan (36,6 milioane de tone).

     

    Datele Eurostat mai arată că rafinăriile din UE au produs 544,3 milioane de tone echivalent petrol de produse petroliere, în 2022, o creștere cu 4,5 puncte procentuale față de anul precedent. Cei mai mari producători de produse petroliere au fost: Germania (99,9 milioane de tone echivalent petrol), Italia (74,6 milioane de tone echivalent petrol), Spania (63,4 milioane de tone echivalent petrol) și Țările de Jos (59,6 milioane de tone echivalent petrol). Cele patru state sunt urmate de Franța, Grecia, Belgia, Polonia, Suedia și România, care au raportat o producție sub 20 de milioane de tone echivalent petrol.

  • Republica Moldova, dependenţă tot mai mică de petrolul rusesc

    Republica Moldova, dependenţă tot mai mică de petrolul rusesc

    România a fost, şi în 2023, principalul furnizor de produse petroliere pentru Republica Moldova, arată datele centralizate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică de la Chişinău. Anul trecut, Republica Moldova a importat aproape 1.000.000 de tone de motorină, benzină şi gaz lichefiat, în creştere cu aproape 7 procente faţă de 2022, şi a înregistrat, astfel, o revenire completă a pieţei produselor petroliere după crizele consecutive generate de pandemia de COVID-19 şi începerea războiului în Ucraina, spun experţi în domeniul energetic citaţi de Radio Chişinău.

    Cel mai importat produs petrolier a fost motorina, cu o pondere de aproape 75%. Aproape toată benzina importată în Republica Moldova provine din România, precum şi 70% din motorină. Rusia, care era altădată unul dintre cei mai mari furnizori de produse petroliere pentru piaţa moldovenească, a exportat anul trecut în Republica Moldova cantităţi nesemnificative de motorină, doar 1,7% din total.

    Pe de altă parte, guvernul de la Bucureşti a prelungit obligativitatea impusă producătorilor români de a încheia contracte directe pentru vânzarea de energie electrică Moldovei, dacă situația o va impune. Motivul este acela că autorităţile de la Chişinău s-ar putea confrunta cu lipsa energiei de la centrala din regiunea separatistă prorusă Transnistria, principala sa sursă.

    Presa de la Bucureşti remarca, recent, că interconectarea rețelelor de energie și gaze dintre România și Republica Moldova a fost consacrată ca un proiect economic şi strategic major asumat de Bucureşti, după ce memorandumul semnat între cele două țări a devenit Hotărâre de Guvern. În cadrul actului normativ citat, se arată că există voință comună pentru integrarea Republicii Moldova pe piața de energie europeană și pentru livrarea pe termen lung  de energie din România către acest stat.

    În domeniul gazelor naturale, părțile intenționează să dezvolte proiectele ce vizează interconexiunile între cele două state prin analizarea posibilității de creștere a capacității de transport de gaze naturale bidirecționale, extinderea conductelor, dezvoltarea capacităților de stocare a gazelor naturale de pe teritoriul României. Părţile vor coopera, de asemenea, în vederea menținerii unui nivel minim de rezerve de țiței și produse petroliere și vor semna un acord bilateral care să prevadă identificarea de spații de depozitare în vederea creării de stocuri de urgență ale Republicii Moldova pe teritoriul României.

    România și Moldova se angajează să promoveze obiectivele Memorandumului în fața Comisiei Europene și a altor instituții finanțatoare la nivel mondial pentru a obține bani în a le îndeplini, dar și consultanță de profil.