Tag: produse traditionale

  • România, prezentă la expoziția “Săptămâna verde” de la Berlin

    România, prezentă la expoziția “Săptămâna verde” de la Berlin

    România este reprezentată în aceste zile la expoziţia “Săptămâna verde” de la Berlin, precizează Ministerul Agriculturii.

    Până pe 26 ianuarie, în cadrul standului naţional sunt promovate şi oferite spre degustare mostre din produse româneşti înregistrate pe sisteme de calitate europene sau în curs de înregistrare, preparate din carne şi varietăţi de brânză, conserve din legume şi fructe, produse de panificaţie, miere şi uleiuri presate la rece, siropuri, vinuri şi băuturi spirtoase.

    La evenimentul “Săptămâna verde” organizat în 2024, au fost prezenți peste 1.400 de expozanți, din 60 de țări, care au atras aproximativ 300.000 de vizitatori.

  • Târguri de aprilie

    Târguri de aprilie

    Fie că au legătură cu sărbătorile pascale, fie că sunt doar rezultatul vremii bune care invită la socializare în aer liber, aprilie vine cu multe târguri în întrega ţară. Poposim la câteva pentru a ne bucura de savoarea lor.

     

    Primul weekend de aprilie a debutat cu Fashing – Sărbătoarea clătitelor  din Prejmer, eveniment ajuns la cea de-a 17 ediţie, care a depăşit anul acesta, în mod oficial, graniţele judeţului Braşov, făcând parte, în premieră, din oferta unor agenţii de turism. Pe lângă atracţia principală,  care rămâne expoziţia de clătite cu vânzare,  turiştii au putut asista la caravana de fashing, o tradiţie care are rolul de a alunga spiritele rele şi de a aduce primăvara.

     

    Nici Bucureştiul nu e mai prejos. Tradiţional, aici se desfăşoară “Târgul de prier” (denumirea populară a lunii aprilie), despre care ne-a vorbit Corina Berariu, de la Asociaţia Urban Event, organizator de evenimente:

     

    “Este a 10-a ediţie a Târgului de Prier, pe care îl organizăm la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în luna aprilie. Se vor aduna 60 de meşteri populari din toată ţara, artişti, producători cu produse de post, dar şi de dulce şi colecţionari, cu antichităţi ţărăneşti. Împreună vor prezenta tot ce au lucrat mai frumos de-a lungul timpului, cu tematică de primăvară, vor fi artişti cu tablouri cu flori, cu tablouri din flori presate, încondeietoare cu ouă, ceramică, marochinărie tradiţională, bijuterii, zgărdane, jucării croşetate sau din lână împâslită, icoane pe lemn sau pe sticlă, cioplitori în lemn şi alţi tineri artişti cu diferite obiecte de décor, cu lavandă, cu pomi, butaşi de trandafiri, avem un producător care vine din judeţul Dâmboviţa, cu un sortiment foarte larg de plante aromatice, de flori, de pomi, care se pot planta în această perioadă.”

     

    Corina Berariu a adăugat: “A devenit deja o tradiţie, iar Muzeul Naţional al Ţăranului Român este o gazdă primitoare. Oamenii s-au obişnuit, aşteaptă târgurile de week-end. Este un târg de familie, unde oamenii vin să se plimbe, să se simtă bine, să privească şi să admire artiştii lucrând, este vremea frumoasă şi vor avea şi demonstraţii  la faţa locului, îşi aduc copiii să vadă cum se realizează obiectele tradiţionale. E un târg unde oamenii vin să îşi facă aprovizionarea cu produse de sezon, fructe proaspete, legume, dulceţuri, zacuşti, siropuri, să mănânce ceva la faţa locului, de la tradiţionalul Kürtőskalács, sau un langoş, o clătită, până la produsele pregătite la faţa locului de Terasa Tradiţională, din judeţul Dâmboviţa. Este o lume aparte, o lume foarte frumoasă, de cunoscători şi pentru cunoscători. Vin să stea la poveşti şi să caute mici comori. Paştele Catolic a fost, urmează sărbătoarea Floriilor, care va fi marcată tot de un târg de meşteri organizat de Muzeul Naţional al Ţăranului Român, dar cumva, deja, oamenii intră în atmosfera sărbătorilor, se pregătesc de Floriile ortodoxe, sau de Paştele Ortodox, apar încondeietoarele, şi oamenii vin să deguste, pentru a-şi face comenzile pentru sărbătorile Pascale, sau pur şi simplu vin să se bucure de vremea bună şi de oamenii frumoşi din târg.”

     

    Florentina Dunaev, referent cultural, la Casa de cultură din Sulina, ne-a vorbit despre Sărbătoarea Scrumbiei Albastre, ajunsă la a şaptea ediţie anul acesta şi care urmează să se desfăşoare la sfârşit de aprilie:

    “Festivalul este dedicat vieţii ce se desfăşoară pe maluri de ape. Evenimentul are în centrul atenţiei migraţia bancurilor de scrumbie, în amonte, pe fluviul Dunărea, înspre locurile de depunere a icrelor. Viaţa locuitorilor din aceste aşezări a fost marcată de-a lungul timpului de această migraţie, ce a constituit un indiciu anual al intrării primăverii în drepturi depline, constituind o sursă de hrană, dar şi un motiv de sărbătoare, pentru noi, cei din Delta Dunării. În fiecare an se desfăşoară primăvara.

    Anul acesta îl facem de Florii, pentru că este şi dezlegare la peşte (n.r. pentru cei ce au postit este permis să mănânce peşte în acea zi, cu o săptămână înaintea Paştelui Ortodox) şi atunci şi cei ce ţin post pot veni la sărbătoare, ca să guste din scrumbia făcută în mai multe feluri la festival: şi la grătar, şi marinată. Vor fi şi alte preparate din peşte, nu numai scrumbie. Dar, bineînţeles, scrumbia va fi regina festivalului, aşa cum ne place nouă să spunem, în fiecare an.”

     

    Florentina Dunaev, referent cultural, la Casa de cultură din Sulina, a detaliat: “Manifestarea îşi propune păstrarea şi punerea în valoare a gastronomiei pe bază de reţete tradiţionale deltaice, promovarea potenţialului turistic din Delta Dunării, conservarea şi valorificarea tradiţiilor. La acest eveniment vor participa ansambluri şi echipe de bucătari din Delta Dunării. Vor fi preparate de peşte, şi conservă, şi zacuscă de peşte, peşte marinat, peşte prăjit, peşte la grătar, probabil şi caras şi somn, la fiecare stand va fi o (n.r. ofertă) diversificată din peşte, dar şi cei mai mofturoşi vor putea gusta şi un mititel la grătar, cei care nu mănâncă peşte.”

     

    Prin aceste târguri se încearcă promovarea obiceiurilor tradiţionale, într-o formă cât mai accesibilă oamenilor tot mai grăbiţi de astăzi.

     

     

  • Bucate din vecinătate, un proiect de succes la Saschiz

    Bucate din vecinătate, un proiect de succes la Saschiz

    Proiectul intitulat Bucate din
    vecinătate a fost iniţiat în 2019 de Asociaţia Vecinătatea Femeilor din
    localitatea mureșeană Saschiz în parteneriat cu 14 producători locali.


    Ideea
    de la care s-a pornit a fost aceea de realizare a unor lanțuri alimentare
    scurte între producători și consumatori.


    Prin
    Grupul de Acţiune Locală (GAL) Dealurile Tânavelor asociația a reușit să obțină
    fonduri europene nerambursabile în valoare de 60.000 de euro, iar scopul
    proiectului a fost sprijinirea micilor producători locali să își vândă bucatele
    tradiționale prin intermediul unui așa-numit coş ţărănesc, care conținea preparate ale producătorilor locali.


    Locuitorii judeţului Mureş au putut
    comanda pe internet coşul ţărănesc cu bucate, iar livrarea s-a făcut direct la domiciliul clienţilor prin intermediul unei
    maşini frigorifice.


    Proiectul
    s-a dovedit unul de mare succes, mai ales că, odată cu declanșarea pandemiei de
    coronavirus, mulți cumpărători au preferat să comande produsele pe internet și
    să le primească direct acasă, fără a mai fi nevoiți să se deplaseze la
    magazine.


    Sute
    de familii din Tg.Mureș, Sighișoara și împrejurimi s-au bucurat de produse
    proaspete realizate după rețete tradiționale, de la brânzeturi și alte
    preparate lactate, la produse din carne, gemuri, până la legume și zarzavaturi
    proaspete, de grădină.


    Acum
    când finanțarea nerambursabilă s-a încheiat, întreprinzătorii locali au decis să înfiinţeze o cooperativă pentru a putea continua
    să îşi comercializeze produsele în același sistem.


    Ideea
    a prins atât de bine încât au apărut cereri și din partea unor clienți din
    județele Sibiu și Brașov. De asemenea, și alți producători locali s-au arătat
    interesați de acest proiect.


    Reprezentanta
    GAL Dealurile Târnavelor, Florentina Călugăr, care s-a ocupat de accesarea
    fondurilor europene, încă de la început, a explicat că, în acest mod,
    producătorii locali nu numai că își vor putea valorifica mai ușor produsele,
    dar vor putea să depună și alte proiecte prin care vor putea accesa fonduri
    europene.




    Au ajuns la concluzia că pentru a
    putea continua, întrucât finanțarea nerambursabilă s-a încheiat, au nevoie să
    se asocieze, să meargă împreună mai departe. Li s-au alăturat și alți
    producători. Vor putea să depună proiecte pentru finanțare nerambursabilă.
    Chiar pregătesc acum un proiect prin care să-și cumpere o rulotă, să se
    instaleze în anumite locuri din orașe și o data pe săptămână sau de două ori să
    vândă produsele.




    Cele
    mai multe solicitări pentru coşul ţărănesc cu bucate au fost în perioada sărbătorilor de
    iarnă când foarte mulți consumatori și-au dorit să aibă pe masă produse
    tradiționale de calitate.


    Este doar un exemplu cum un proiect mic
    inițiat cu fonduri europene a reușit să devină cu adevărat o afacere locală
    sustenabilă, prin care se scurtează drumul de la producător la consumator.




  • Scheme de calitate pentru produsele alimentare

    Scheme de calitate pentru produsele alimentare

    Realizarea de schemele de calitate pentru produsele alimentare recunoscute la nivel de UE, reprezintă un obiectiv pentru organizațiile profesionale din sectorul industriei de profil şi care i-ar putea ajuta, în acest fel, pe producători să beneficieze de fonduri europene pentru promovare sau chiar etichetarea produselor.



    În acest sens, sunt in lucru trei scheme de calitate care vor fi depuse în acest an, după cum ne-au spus în dezbaterea de astăzi domnul Ștefan Pădure, din partea Asociației pentru promovarea alimentului românesc, precum și domnul Călin Matieș, președintele Federației naționale a producătorilor de produse tradiționale din România.



  • Bucate de Lăsata Secului

    Bucate de Lăsata Secului

    Peste
    câteva
    zile se va intra în postul Crăciunului, iar
    acest lucru este marcat printr-o reunire a familiei, la masa de Lăsata Secului.
    Conform tradiţiei, copiii îşi vizitează părinţii sau rudele mai în vârstă, iar finii trebuie săîi viziteze pe
    naşi. Există multe obiceiuri, foarte multe superstiţii, dar şi o masă cu multe
    preparate.


    Pe
    masă se întinde o faţă de masă albă, iar pe mijloc este aşezată o pâine coaptă în masă şi sare, simbol al ospitalităţii. Invitaţii trebuie să rupă din pâine şi să o guste după ce au dat-o prin sare. Masa de Lăsata
    Secului este alcătuită din aperitive, ciorbe, preparate din carne, sarmale,
    friptură de pasăre, plăcinte cu brânză, dovleac şi mere. De asemenea, trebuie
    servită ţuica din noua recoltă, precum şi vinul care tocmai s-a limpezit. La
    alcătuirea meniului se ţine cont de preferinţele invitaţilor şi de tradiţiile
    gastronomice locale şi regionale. Astfel în Transilvania şi în Maramureş sunt
    multe preparate cu carne de porc. În toate regiunile României, pe masa de
    Lăsata Secului ar trebui să fie sarmale. În mod obişnuit se fac cu carne de
    porc însă, de Lăsata Secului, mesenii ar trebui să consume şi carne de pasăre
    deoarece există superstiţia că în acest fel pot fi evitate cheltuielile
    neprevăzute. Există o soluţie pentru a gusta şi carne de porc, şi de pasăre, ba
    chiar şi de vită, iar aceasta ar fi sarmalele în cuib. Folosim ca înveliş foi
    de varză, dulce sau acră, foi cărora le îndepărtăm cotoarele. Avem nevoie de un kg de carne de porc, de 2…3 cepe, de pastă de roşii, de o cană de
    orez, de câteva boabe de piper negru, de două frunze de dafin şi de
    două felii de pâine cu coajă, înmuiate în apă şi stoarse bine. Trecem prin
    maşina de tocat carnea de porc ceapa şi feliile de pâine. Amestecăm, adăugăm
    orezul, boabe de piper şi sare după gust. Punem umplutura pe fiecare foaie, o
    rulăm şi obţinem astfel sarmalele. În mod similar se poate face umplutură cu carne de
    viţel, cu carne de miel, cu carne de pasăre, pui sau gâscă şi cu ciuperci. Obţinem, deci, 5
    amestecuri diferite şi 5 feluri de sarmale. Aceste sarmale diferite sunt puse, câte una din
    fiecare într-o foaie de varză mai mare şi obţinem aşa-numitul cuib.


    Şi
    pentru că tocmai am trecut de Halloween, iar dovlecii nu mai sunt căutaţi pentru rolul lor decorativ,
    vă propunem o mâncare la care dovleacul are un rol utilitar, acesta putând fi utilizat drept vas pentru prepararea sarmalelor. După ce a fost făcut un capac în partea superioară, trebuie îndepărtate seminţele din
    interiorul dovleacului. Se întind apoi foi de varză în interior, peste care
    se pun sarmalele, prefierte într-un alt vas. După umplere, se mai pun câteva foi de varză peste sarmale,
    iar apoi dovleacul este pus într-o tavă şi lăsat la cuptor la foc mic, timp de
    o oră.

  • Bucate de Lăsata Secului

    Bucate de Lăsata Secului

    Peste
    câteva
    zile se va intra în postul Crăciunului, iar
    acest lucru este marcat printr-o reunire a familiei, la masa de Lăsata Secului.
    Conform tradiţiei, copiii îşi vizitează părinţii sau rudele mai în vârstă, iar finii trebuie săîi viziteze pe
    naşi. Există multe obiceiuri, foarte multe superstiţii, dar şi o masă cu multe
    preparate.


    Pe
    masă se întinde o faţă de masă albă, iar pe mijloc este aşezată o pâine coaptă în masă şi sare, simbol al ospitalităţii. Invitaţii trebuie să rupă din pâine şi să o guste după ce au dat-o prin sare. Masa de Lăsata
    Secului este alcătuită din aperitive, ciorbe, preparate din carne, sarmale,
    friptură de pasăre, plăcinte cu brânză, dovleac şi mere. De asemenea, trebuie
    servită ţuica din noua recoltă, precum şi vinul care tocmai s-a limpezit. La
    alcătuirea meniului se ţine cont de preferinţele invitaţilor şi de tradiţiile
    gastronomice locale şi regionale. Astfel în Transilvania şi în Maramureş sunt
    multe preparate cu carne de porc. În toate regiunile României, pe masa de
    Lăsata Secului ar trebui să fie sarmale. În mod obişnuit se fac cu carne de
    porc însă, de Lăsata Secului, mesenii ar trebui să consume şi carne de pasăre
    deoarece există superstiţia că în acest fel pot fi evitate cheltuielile
    neprevăzute. Există o soluţie pentru a gusta şi carne de porc, şi de pasăre, ba
    chiar şi de vită, iar aceasta ar fi sarmalele în cuib. Folosim ca înveliş foi
    de varză, dulce sau acră, foi cărora le îndepărtăm cotoarele. Avem nevoie de un kg de carne de porc, de 2…3 cepe, de pastă de roşii, de o cană de
    orez, de câteva boabe de piper negru, de două frunze de dafin şi de
    două felii de pâine cu coajă, înmuiate în apă şi stoarse bine. Trecem prin
    maşina de tocat carnea de porc ceapa şi feliile de pâine. Amestecăm, adăugăm
    orezul, boabe de piper şi sare după gust. Punem umplutura pe fiecare foaie, o
    rulăm şi obţinem astfel sarmalele. În mod similar se poate face umplutură cu carne de
    viţel, cu carne de miel, cu carne de pasăre, pui sau gâscă şi cu ciuperci. Obţinem, deci, 5
    amestecuri diferite şi 5 feluri de sarmale. Aceste sarmale diferite sunt puse, câte una din
    fiecare într-o foaie de varză mai mare şi obţinem aşa-numitul cuib.


    Şi
    pentru că tocmai am trecut de Halloween, iar dovlecii nu mai sunt căutaţi pentru rolul lor decorativ,
    vă propunem o mâncare la care dovleacul are un rol utilitar, acesta putând fi utilizat drept vas pentru prepararea sarmalelor. După ce a fost făcut un capac în partea superioară, trebuie îndepărtate seminţele din
    interiorul dovleacului. Se întind apoi foi de varză în interior, peste care
    se pun sarmalele, prefierte într-un alt vas. După umplere, se mai pun câteva foi de varză peste sarmale,
    iar apoi dovleacul este pus într-o tavă şi lăsat la cuptor la foc mic, timp de
    o oră.

  • Viitorul produselor tradiționale românești în UE

    Viitorul produselor tradiționale românești în UE

    România are 6 produse alimentare care au primit etichete europene de calitate. Cele mai multe produse protejate le deține Italia, urmată de Franța, Spania, Portugalia, Grecia și Germania. Dezbaterea de astăzi pe aceasta temă le are ca invitate pe Mihaela Mitu, consilier superior în cadrul Direcției Industrie Alimentară și Politici Comerciale din cadrul MADR, și Aurora Grigore, producător de conserve din fructe și legume din Fetești, Ialomița.


    România
    va propune la Bruxelles o listă de aproximativ 20 de produse tradiționale care
    să fie incluse în categoria celor protejate la nivelul Uniunii Europene.
    Statutul presupune că identifică un produs ca avându-și originea pe teritoriul
    unei țări sau într-o regiune ori o localitate de pe teritoriul respectiv și îl
    protejează, printre altele, împotriva oricărei imitații.


    Participanţii la dezbatere au prezentat
    semnificația produselor cu indicație geografică protejată și a produselor cu
    denumire de origine protejată.


    În cadrul
    dezbaterii s-au prezentat etapele pe care un producător de produse tradiționale
    ar trebui să le parcurgă pentru ca produsele sale să obțină denumire de origine
    protejată sau indicație geografică protejată.




    Aurora Grigore ,
    producător de conserve din fructe și legume și sucuri naturale din Fetești,
    Ialomița a specificat că va dori cu sprijinul Ministerului Agricuturii să își
    comercializeze produsele pe piețele europene.




    România
    are deja cinci produse agro-alimentare protejate în Uniunea Europeană, ca fiind
    tradiţionale şi specifice unor regiuni din ţara noastră.



  • Oportunități de finanțare a produselor tradiționale

    Oportunități de finanțare a produselor tradiționale

    Procesatorii de alimente pot beneficia de sume considerabile din fonduri europene pentru promovarea produselor agroalimentare. Aceasta se pot accesa cu respectarea anumitor condiții, după cum ne-a declarat chiar președintele Federației producătorilor de produse tradiționale din România, Călin Matieș.

    Îmbunătățirea competitivității producătorilor de produse tradiționale se poate realiza prin intermediul schemelor de calitate, prin creșterea valorii adăugate a produselor agricole și promovarea acestora pe piețele locale, în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare.

    Modalitățile de finanțare și măsurile care pot fi accesate în vederea promovării produselor tradiționale românești sunt reprezentate în cadrul măsurii 16, respectiv submăsurile 16.4 și 16.4a -Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare.

    Obiectivul acestor submăsuri este de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanțurilor scurte. Submăsurile au la bază sprijinirea parteneriatelor constituite din minimum un fermier sau un grup de producători / o cooperativă care activează în sectorul agricol și minimum un partener din categorii precum: microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare, sanitare, de agrement și de alimentație publică, fermieri (persoane fizice sau entități organizate juridic).

    În funcție de obiectivele proiectului, în cadrul parteneriatului pot fi incluse și alte entități relevante, cum ar fi institute și stațiuni de cercetare. Un aspect foarte important de reținut este acela că liderul de proiect trebuie să fie o entitate legal constituită, de exemplu PFA (persoană fizică autorizată), II (întreprindere individuală), IF (întreprindere familială).

    Călin Matieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, ne-a spus: Parte dintre producători de produse tradiționale sunt procesatori, adică iau vinetele de la țăran pentru că acestea – vinete, ardei, roșii – nu pot fi produse tradiționale. Atunci, un produs tradițional este un produs procesat. Deci s-a intervenit asupra lui și s-a gătit produsul respectiv. Cei mai mulți, chiar dacă își aduc materia primă, se cheamă procesatori. În măsurile pe care ministerul le-a prezentat, trebuie, musai, să ai lângă tine și un cultivator.


    În prezent, este deschisă o sesiune până pe 30 aprilie 2019 în valoare de aproximativ 11 milioane de euro atât pentru sM 16.4, cât și pentru sM 16.4a Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare.

    Valoarea maximă de care poate beneficia un aplicant pentru acest sprijin este de 100.000 de euro. Această măsură este considerată un instrument benefic pentru micii fermieri în vederea accesului pe piață și creării lanțului scurt alimentar.


  • Jurnal românesc – 07.12.2016

    Jurnal românesc – 07.12.2016

    Industria hotelieră şi produsele tradiţionale meşteşugăreşti ca mijloace de dezvoltare a turismului românesc – este tema unui eveniment desfasurat marţi, la Bruxelles, în prezenţa comisarului european pentru politici regionale, Corina Creţu, a reprezentanţilor Comisiei Europene şi Parlamentului European. La conferinţa care a deschis evenimentul, Corina Creţu a subliniat că turismul este unul dintre principalii piloni ai economiei romanesti, dar nu doar un sector economic puternic, care oferă locuri de muncă, ci şi unul dintre cei mai importanţi factori ai integrării europene – pentru est-europeni. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, Anca Pavel Nedea, a amintit că, în acest an, a fost elaborată o strategie de dezvoltare şi marketing – document care va da direcţia turismului pentru următorii ani şi în care turismul rural, tradiţiile, reprezintă un mod de repoziţionare şi capitalizare a României în domeniu. Evenimentul de la Bruxelles s-a încheiat cu deschiderea expoziţiei Industria hotelieră şi produsele tradiţionale meşteşugăreşti – mijloace de dezvoltare a turismului românesc.



    Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Maria Ligor, afirmă că nu există mai mult de 18.000 de români înscrişi la ambasadele şi consulatele din întreaga lume, din această cauză aparand situaţii dramatice în care autorităţilor le-a fost greu să-şi găsească proprii cetăţeni. Este o situaţie care nu ne bucură deloc; ar fi bine să fie cât mai mulţi cetăţeni înscrişi la ambasade, pentru că, atunci când, de pildă, există o situaţie de criză în statul sau în oraşul respectiv să putem fi în măsură să-i contactăm pe cetăţenii români ca să le putem acorda sprijinul necesar, a spus Ligor. Ea a subliniat rolul important pe care îl are, în context, registrul unic în care să se înscrie cetăţenii români aflaţi peste hotare.



    Studiile indică în proporţie foarte mare o dorinţă latentă a românilor din străinătate de a reveni acasă, cu toate ca ponderea celor care sunt hotărâţi cu adevărat să facă acest pas este mică, în jur de 5% – 7% dintre cei chestionaţi. Potrivit ministrului delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, Departamentul Politici pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni doreşte să simplifice pe cât se poate reîntoarcerea celor plecaţi peste hotare şi în acest sens adună toate informaţiile necesare într-un ghid. Acest ghid nu aduce informaţie nouă, dar o grupează, pentru prima dată, într-un singur loc, cu link-uri către alte surse de informaţii, a mai spus ministrul.



    A avea un film la Oscar este nu numai un proiect artistic, ci şi unul politic, iar ţările care au înţeles acest lucru au ştiut să pună în mişcare instrumente instituţionale şi financiare pentru asta, afirmă ministrul Culturii, Corina Şuteu, într-o declaraţie acordată AGERPRES. Corina Şuteu este prezentă la Making Waves-New Romanian Cinema, care are loc între 1 – 8 decembrie la Jacob Burns Film Center, din apropierea oraşului New York. Referindu-se la Cristi Puiu, al cărui film Sieranevada candidează, anul acesta, la Oscarul pentru cel mai bun film străin, Corina Şuteu a apreciat că regizorul român este, cu siguranţă, unul dintre creatorii cei mai puternici ai noului val. În opinia ministrului Culturii, cinematografia românească a avut un impact asupra comunităţilor interesate de filmul european, iar în Statele Unite a devenit, în ultimii 10-11 ani, un adevărat subiect de discuţie pentru cercurile artistice. Prin cinematografie s-a născut un adevărat interes pentru întreaga arie creativă şi culturală din România, a mai spus Corina Şuteu, fondatoarea Making Waves – New Romanian Cinema, promotor al cinematografiei româneşti în SUA.

  • Poiana Mărului

    Poiana Mărului

    Astăzi vă invităm să vă bucuraţi de viaţa la ţară,
    stil eco, oferită la Poana Mărului. Situată în masivul Piatra Craiului, la o altitudine de 900 metri şi la o
    distanţă de 6 km de zona Bran Moeciu, la 12 km de Râşnov şi Poiana Braşov şi 32
    km de Braşov, Poiana Mărului tentează prin sălbăticia peisajului, frumuseţea şi
    naturaleţea unei zone turistice recent descoperite.


    Nicolae
    Vădreanu, primarul comunei Poiana Mărului, ne spune de ce merită să venim aici: În primul rând, este una dintre cele mai frumoase localităţi,
    din România. Aşa o consider eu şi aşa au considerat-o şi alţii care au ajuns pe
    meleagurile noastre, la Poiana Mărului. Este o comună cu oameni harnici, suntem
    aproape de munţii Piatra Craiului, de munţii Bucegi, este o zonă nepoluată şi
    merită ca localitatea Poiana Mărului să fie promovată ca zonă turistică. Aici
    găsim un număr de vreo 30 de pensiuni, vreo 3 hoteluri, putem face plimbări în
    zonă, avem gospodării cu crescătorii de animale, zone tradiţionale. Nicăieri nu
    găsiţi oameni mai primitori ca în Poiana Mărului. În Poiana Mărului nu se plictiseşte nimeni
    dacă ajunge aici.



    Iarna se pot face plimbări cu
    sănii trase de cai, iar vara, potecile sunt deschise pentru drumeţie. Ce putem
    vizita odată ajunşi aici ne-a spus tot primarul Nicolae Vădreanu: În împrejurimi, mergem imediat în Munţii Piatra Craiului, în Munţii Bucegi,
    la Castelul Bran, la Cetatea Râşnov, la Făgăraş. Suntem înconjuraţi de o serie
    de obiective turistice.



    Cu ce ne
    întâmpină gospodinele de aici am aflat de la Nicolae Vădreanu: Cu produse tradiţionale şi produse ecologice, din zona montană. Este cea mai
    ecologică zonă din judeţul Braşov. Totul este tradiţional, începând de la carne
    de pui, porc, vită, brânzeturi, pâine de casă, derivatele din carne, cârnaţi, o
    ţuică naturală, o pălincă, un vin natural, totul este tradiţional şi ecologic.



    Pensiunile de aici oferă cazare pentru toate
    buzunarele, în camere duble sau triple, în general, cu decor rustic. Unele
    pensiuni beneficiază şi de locuri de joacă pentru copii, terenuri de tenis şi
    fotbal şi jacuzzi. În oferta pensiunilor sunt nelipsite bucate precum: Pomul
    lui Dracula (un platou cu şorici, slăninuţă de casă, telemea de oaie, burduf,
    jumări cu decor de legume), vânat: mistreţ, urs şi cerb, bruschete cu zacuscă
    de ciuperci, pomana porcului la ceaun, mămăliguţă cu sos de usturoi, bulz
    ciobănesc, salată de murături asortate, dar şi deserturi precum plăcintă cu
    brânză şi stafide şi clătite cu dulceaţă de prune, toate asezonate cu ţuică
    rece sau palincă, must sau vin de butuc, afinată, vişinată sau zmeurată.



    Iată,
    aşadar, motive întemeiate pentru a ajunge la Poiana Mărului, o destinaţie
    pentru toate vârstele, indiferent de anotimp.

  • Jurnal românesc – 3.04.2015

    Jurnal românesc – 3.04.2015

    Ministerul român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a atestat până în prezent 386 de produse tradiţionale, în timp ce alte 42 au fost recunoscute ca produse obţinute după reţete consacrate. Procesul de înregistrare continuă, trebuie doar să existe interes din partea producătorilor, iar noi vom promova aceste produse pentru creşterea încrederii consumatorului în produsele de calitate, a precizat Viorel Morărescu, director general în MADR, anunţând că mai sunt în analiză 69 de dosare. Acesta a subliniat că producătorii care şi-au atestat produsele obţinute tradiţional au înregistrat vânzări cu 25% mai mari. După modificarea şi înăsprirea regulilor de atestare, numărul produselor tradiţionale româneşti s-a redus de peste 10 de ori. Conform condiţiilor din noua legislaţie, produsul tradiţional trebuie să fie fabricat pe teritoriul României, nu trebuie să fie obţinut în mod industrial şi nu trebuie să conţină aditivi alimentari, iar procesul tehnologic şi modul de procesare trebuie să aibă o caracteristică tradiţională, cu o reţetă transmisă din generaţii.



    La Palatul Parlamentului din Capitală se desfăşoară Congresul Diasporei Unioniste. Timp de trei zile, peste 100 de reprezentanţi ai asociaţiilor româneşti vor discuta despre principalele probleme ale comunităţilor de români din străinătate şi despre apropierea dintre România şi Republica Moldova. Evenimentul este organizat de Platforma Unionistă “Acţiunea 2012” şi se va încheia prin adoptarea unei rezoluţii.



    Ioan Niculae, cel mai bogat român, potrivit clasamentului Forbes al miliardarilor lumii, a ajuns după gratii. El a fost condamnat definitiv la doi ani şi jumătate de închisoare, de Curtea de Apel Bucureşti, pentru că a finanţat ilegal campania pentru prezidenţiale din 2009 a fostului lider social-democrat Mircea Geoană. Omul de afaceri ar fi acceptat să dea un milion de euro, cu condiţia să poată influenţa alegerea ministrului economiei şi a şefilor principalilor companii naţionale din domeniul producţiei şi distribuţiei de gaz – Romgaz şi Transgaz, spun procurorii. Astfel urma să obţină gaze naturale ieftine pentru companiile sale de îngrăşăminte. Grupul InterAgro, deţinut de Ioan Niculae, are mii de angajaţi în mai multe judeţe. Mircea Geoană a negat tot timpul că ar fi cunoscut provenienţa fondurilor pentru campania electorală. Este prima sentinţă definitivă dată într-un caz privind finanţarea campaniilor candidaţilor şi a partidelor.



    Ministerul român al Apărării precizează, printr-un comunicat, că pe 5 aprilie va fi marcată Ziua NATO, care se sărbătoreşte în România în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005. Pe 29 martie 2004, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO. Duminică va fi organizată şi Ziua Porţilor Deschise la MApN, publicul având acces în instituţie între orele 8,00 şi 13,00. De Ziua Porţilor Deschise, vizitatorii vor putea să asiste şi la un exerciţiu de mânuire a armamentului executat de militarii Regimentului 30 Gardă Mihai Viteazul” şi vor putea vizita o expoziţie exterioară de tehnică militară, precum şi alte expoziţii tematice organizate în sălile dedicate întâlnirilor oficiale.