Radio România Internațional

Tag: Produsul Intern Brut

  • Noi măsuri bugetar-fiscale

    Noi măsuri bugetar-fiscale

    Guvernul României a aprobat, prin ordonanţă de urgenţă, o serie de măsuri care vizează, în principal, îmbunătăţirea colectării creanţelor bugetare şi recuperarea unei părţi cât mai însemnate din datoriile persoanelor fizice şi juridice la bugetul de stat. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a respins acuzaţiile venite din partea politicienilor din opoziţie cum că aceasta ar fi, de fapt, “o ordonanţă a austerităţii”, şi a arătat că documentul introduce, în premieră, şi bonificaţii pentru contribuabilii cu taxele la zi.

     

     

    La rândul său, ministrul finanţelor, Marcel Boloş, a declarat că datoriile companiilor şi persoanelor fizice la bugetul de stat depăşeau, la sfârşitul lunii trecute, 70 de miliarde de lei (circa 14 miliarde de euro). El a arătat că sunt 330.000 de persoane juridice şi mai bine de 840.000 de persoane fizice care se află în această situaţie, iar, conform ordonanţei, aceştia ar putea beneficia de scutiri şi chiar de anulări dacă se conformează obligaţiilor de plată până la data de 25 noiembrie.

    Marcel Boloş: “Pentru contribuabilii persoane juridice s-a aprobat anularea accesoriilor în procent de 100% din valoarea acestora, respectiv accesoriile însemnând dobânzi, penalităţi de întârziere şi penalităţi de nedeclarare, iar pentru contribuabilii persoane fizice avem, în funcţie de valoarea creanţelor, facilităţile fiscale, respectiv dacă acest creanţe sunt până în 5.000 de lei, anularea accesorilor este în procent de 100%. De asemenea, din obligaţiile bugetare principale avem anularea în procent de 50%, iar dacă debitul înregistrat este de peste 5.000 de lei, atunci anularea obligaţiilor principale este în procent de 25%.”

     

     

    O altă prevedere a documentului aprobat de executivul de la Bucureşti vizează mai buna utilizare a fondurilor alocate pentru cheltuieli în zona serviciilor publice. Ministrul finanţelor a explicat că sunt exceptate de la această prevedere investiţiile derulate de primării şi consiliile judeţene şi că, mai mult, plafonul de împrumut la trezorerie pentru aceste proiecte a fost majorat.

    Marcel Boloş: “Pentru autorităţile publice locale, în sprijinul acestora şi al proiectelor de investiţii pe care le implementează, a fost majorat plafonul de contractare din Trezoreria Statului de împrumuturi pentru implementarea proiectelor de investiţii la suma de 2 miliarde de lei şi a fost aprobată majorarea plafonului de trageri cu suma de 700 de milioane de lei şi, totodată, o categorie de împrumuturi speciale a fost majorată cu suma de 1,5 miliarde de lei.”

     

     

    Fiscul estimează că măsurile aprobate miercuri de guvern vor reduce deficitul bugetar al României cu aproximativ 9 miliarde de lei (circa 1,8 miliarde de euro) şi asta în condiţiile în care ţara are unul din cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. Economiştii anticipează că acesta va depăşi 7% din Produsul Intern Brut, la finalul anului.

     

     

  • Românii și comerțul electronic

    Românii și comerțul electronic

    Cea mai mare temere a românilor când vine vorba de cumpărăturile online
    este legată de securitatea plăților. Alături de aceasta, experiențele neplăcute cu produse
    comandate i-au făcut pe mulți să fie reticenți. Datele statistice arată, în
    același timp, că doar     pentru 10% din companiile
    din România, comerțul electronic reprezintă cel puțin 1% din cifra totală de
    afaceri, acest lucru plasând țara pe penultimul loc în Uniunea Europeană la
    comerțul online.

    Cu toate acestea, conform studiului Raport European E-commerce 2023,
    România se află pe locul al treilea în Europa Centrală și de Est în ceea ce
    privește volumul vânzărilor statelor membre ale UE, după Polonia și Cehia, și
    pe locul 12 raportat la nivelul continentului.

    Vânzările online de bunuri şi servicii generează peste 3%
    din Produsul Intern Brut al României, transmite Asociaţia Română a Magazinelor
    Online. ARMO precizează că sectorul de comerţ electronic din România domină
    piaţa din Europa de Est, generând aproape 60% din vânzările în regiune, cu o cifră de afaceri
    estimată la aproape 10 miliarde de euro pentru anul 2023, dintr-un total de
    17,6 miliarde de euro.


    Raportul confirmă
    statutul României de hub regional de e-commerce, ecosistemul dezvoltat la nivel
    național fiind un model de inovație și investiții în economia digitală. (…)
    Vedem că românii vor o gamă cât mai mare de produse din care să aleagă și caută
    avantajele concrete aduse de acest sector, anume economia de timp și de bani.
    Tocmai de aceea, suntem încrezători că sectorul de comerț electronic din
    România va avea o dinamică pozitivă și în anii următori,     a declarat
    Cristian Pelivan, directorul executiv al Asociației Române a Magazinelor
    Online.


    94% dintre
    cumpărătorii români preferă să comande online de la magazinele din România, dar
    21% au comandat şi de la magazine străine. La nivel european, cele mai comandate
    produse sunt cele din categoria hainelor, încălțămintei și accesoriilor
    vestimentare (68% dintre produsele comandate online), urmate de cărți, CD-uri,
    DVD-uri (34%), livrări de la restaurante (30%) și cosmetice sau produse de
    înfrumusețare (27%).

    ARMO mai
    precizează că, în ultimii trei ani, preţurile din mediul online au înregistrat,
    în general, o evoluţie sub rata inflaţiei. Astfel, în prima parte a acestui an,
    s-au observat scăderi semnificative la preţul produselor alimentare, cum ar fi
    laptele, uleiul de floarea-soarelui sau făina.


    Raportul European E-commerce 2023 acoperă
    37 de țări de pe continentul european, dezvăluind perspective bazate pe date
    privind dimensiunea actuală și proiectată a piețelor lor digitale și tendințele
    consumatorilor în utilizarea internetului și cumpărăturilor online. Lansată în
    2010, Asociația Română a Magazinelor Online este membră a E-commerce Europe,
    singura voce a sectorului de comerț electronic european, și reprezintă peste
    150 de mii de companii prin intermediul asociațiilor naționale.



  • Bugetul de stat, adoptat de Parlament

    Bugetul de stat, adoptat de Parlament

    La mai
    puţin de o săptămână de la aprobarea în Executiv, bugetul de Stat şi cel al
    asigurărilor sociale de Stat au fost adoptate de Parlamentul de la București
    într-o formă foarte apropiată de varianta Guvernului. Procedura legislativă s-a
    derulat rapid, cu susţinerea deputaţilor şi senatorilor din coaliţia de
    guvernare. Au fost admise doar câteva amendamente, în timp ce propunerile Opoziţiei,
    care presupuneau alocări suplimentare mari de fonduri, au fost respinse.


    Este
    un buget realist, care elimină vulnerabilităţile din economie şi alocă sume considerabile
    pentru investiţii – spun reprezentanţii partidelor aflate la Putere. Investiţiile
    reprezintă o prioritate, cu o alocare de 7,2% din PIB, este un buget construit
    pe cota unică şi nu pe impozit progresiv, iar prin acest buget, spun liberalii,
    toţi românii sunt ajutaţi să treacă mai uşor prin iarnă, prin criză.     Premierul
    liberal Nicolae Ciucă:     Vom
    continua să ne focalizăm atenţia pe tot ce poate să însemne susţinerea mediului
    de afaceri, investiţii, protejarea cetăţenilor, protejarea cetăţenilor
    vulnerabili.


    Este un buget echilibrat, un buget care are o creştere
    economică şi un deficit în scădere, un buget prin care sunt prognozate
    investiţii record, spun și social-democrații. Sunt prevăzute cheltuieli sociale
    pentru persoanele vulnerabile, compensări pentru preţurile la energie, programe
    pentru tineri, dar și creșteri de salarii şi pensii, adaugă ei. Liderul PSD,
    Marcel Ciolacu: Avem un buget,
    pentru prima oară înainte de sfârşitul anului, astfel încât, din acest moment,
    toate autorităţile locale pot să îşi prevadă investiţiile, începând cu 1
    ianuarie.


    Din Opoziție, lucrurile se văd altfel, reprezentanţii partidelor
    de aici criticând bugetul, pe care îl cataloghează drept lipsit de viziune și
    nerealist. Este un buget care ne minte, fix cum ne-aţi minţit anul
    trecut, când aţi pus, la fel ca anul acesta, venituri supraevaluate ca să facă
    loc unor creşteri exagerate de cheltuieli    , spun cei de la USR. Liderul USR,
    Cătălin Drulă: Un buget
    mincinos, inflaţionist care va pune gaz pe focul scumpirilor care se întâmplă
    în fiecare zi. Am votat cu sete împotriva acestui buget al specialilor.


    Din
    perspectiva AUR, actualul buget nu este unul de dezvoltare şi redresare a
    țării, ci este un buget de supravieţuire, un buget de acoperire a deficitului.     Liderul AUR, George Simion: Ne
    chinuim să mai dăm doi lei la pensie, un leu la salariu şi să reparăm, din 100
    de poduri, unul sau două. Niciun leu pentru reindustrializarea ţării, niciun
    leu pentru noi facilităţi energetice.


    Bugetul de Stat pentru anul viitor
    prevede o creştere economică de 2,8% din Produsul Intern Brut şi o rată anuală
    a inflaţiei de 8% la finalul lui 2023. Deficitul public va fi în scădere, de la
    80 de miliarde de lei (circa 16 miliarde de euro) în acest an la 68,2 miliarde
    de lei. Sunt prevăzute inclusiv majorarea pensiilor cu 12,5%, creşterea
    salariului minim pe economie la 3.000 de lei (circa 600 de euro) şi acordarea
    de ajutoare financiare persoanelor cu venituri mici.



  • Raport trimestrial privind inflaţia

    Raport trimestrial privind inflaţia

    Banca
    Naţională a României anticipa, în mai 2022, o inflaţie de 12,5% pentru
    sfârşitul acestui an şi de 6,7% pentru finalul anului viitor, pentru ca trei
    luni mai târziu estimările să indice valori în creștere, respectiv o inflaţie
    de 13,9% pentru finalul anului şi de 7,5% pentru finele lui 2023. Acum, banca
    centrală avansează din nou cifre în creștere, majorând la 16,3% prognoza de
    inflaţie pentru finalul acestui an şi la 11,2% pentru sfârşitul anului viitor,
    urmând ca în septembrie 2024 inflația să se reducă la aproximativ 4%.     Ritmul
    scumpirilor s-a mai temperat de la o lună la alta, spun specialiștii BNR, dar
    în continuare vor fi diferenţe semnificative faţă de perioadele similare din
    anul trecut, iar reducerea inflației va veni pe măsura scăderii presiunii
    factorilor care au determinat creşterile de preţuri.


    Conform raportului
    trimestrial asupra inflaţiei, publicat luni de BNR, acest scenariu este marcat
    de multiple riscuri, cele mai importante fiind efectele războiului din Ucraina
    sau evoluţiile preţurilor materiilor prime şi bunurilor, în special la energie
    şi alimente. Guvernatorul Mugur Isărescu: În ceea ce priveşte efectele războiului din Ucraina, am adoptat o
    poziţie, spunem noi, uşor pozitivă, nu optimistă. Ele se vor resorbi treptat,
    nu vedem înrăutăţiri masive. La preţurile materiilor prime, avem datele care să
    ne arate o anumită stabilizare a cotaţiilor. Blocajele lanţurilor globale de
    valoare adăugată le vedem într-o disipare treptată a sincopelor, situaţia
    epidemiologică – nu avem date care să ne confirme o resurgenţă a infecţiilor
    COVID, iar mixul de politici macroeconomice este pozitiv. Am lucrat până acum
    bine cu guvernul, vedem o continuare a normalizării politicii monetare.


    Mugur Isărescu
    a mai precizat că majorările de dobândă-cheie ale BNR s-au situat în zona celor
    ale băncilor centrale din regiune. Dobânzile nu sunt foarte mari în România
    comparativ cu alte state, leul fiind una dintre cele mai stabile monede din
    regiune, a explicat guvernatorul, pentru că dacă şi deprecierea monedei
    naţionale ar fi adus presiuni inflaţioniste, situaţia creşterii preţurilor ar
    fi fost mult mai dificilă, aşa cum arată exemplul Ungariei.

    În România, dobânzile au crescut eşalonat, BNR dorind inclusiv să
    dea timp celor cu credite în lei să se obişnuiască cu noile niveluri de rată de
    dobândă şi cu faptul că perioada dobânzilor negative sau foarte mici a trecut,
    a mai spus Mugur Isărescu. Totodată, guvernatorul s-a declarat încrezător
    că economia României va înregistra anul viitor doar o încetinire a creşterii şi
    nu o recesiune tehnică – scăderea Produsului Intern Brut două trimestre
    consecutiv, dar că aceste evoluţii depind, în principal, de capacitatea
    Guvernului de a atrage bani europeni.


  • Economia românească în 2020

    Economia românească în 2020

    Fabrici cu producţia temporar sistată,
    sectorul HoReCa la limita supravieţuirii, teatre şi cinematografe închise,
    micii producători agricoli scoşi, temporar, în frig, în aer liber, din pieţele
    închise. Anul trecut, epidemia n-a iertat pe nimeni şi a afectat întreaga
    economie şi întreaga societate românescă.     Criza
    a fost planetară, iar reverberaţiile ei regionale sunt evidente. În Bulgaria,
    motorul asigurat de turism s-a gripat. Aproape neatinsă de criza de acum un
    deceniu, Polonia a derapat, în premieră, anul trecut, după aproape un sfert de
    secol de creştere economică necontenită.


    Per ansamblu, în 2020, economia românească a scăzut cu aproape 4%
    faţă de anul precedent. Datele-semnal prezentate de Institul Naţional de Statistică
    indică, însă, cea mai mare creştere în trimestrul IV şi una din cele mai mici
    căderi ale economiei la nivel european – jubilează premierul liberal Florin
    Cîţu, care se arată încrezător cu privire la o evoluţie pozitivă în acest an. Produsul
    Intern Brut al României a crescut, în ultimul trimestru al anului trecut, când,
    înainte de a coopta în Executiv USR+ şi UDMR, liberalii guvernau singuri, cu
    peste cinci procente faţă de intervalul anterior.


    Ministru de Finanţe în fostul
    Guvern minoritar monocolor PNL, actualul prim-ministru îşi arogă, previzibil, o
    parte din merite şi acuză contondent opoziţia social-democrată. Florin Cîţu : Ceea ce am spus în 2020, tot timpul anului, şi au încercat să mă
    contrazică trompetele pesediste, eu am avut dreptate, s-a adeverit. Pe planul
    României a avut o contracţie de minus 3,9 şi o creştere economică de circa 3%
    în trimestrul IV, una dintre singurele ţări din Uniunea Europeană care a evitat
    recesiunea tehnică. Avem şansa ca în trimestrul I anul acesta să revenim cu economia
    pe plus, adică să recuperăm tot ce am pierdut din cauza crizei, anul trecut.


    Ca întotdeauna în competiţia politică, adversarii citesc diferit cifrele. Fost
    ministru al Muncii, deputatul PSD Marius Budăi spune că, în realitate, acestea
    indică nu o creştere economică, ci o scădere. Marius Budăi: Românii
    trebuie să afle că trimestrul IV a avut o scădere de peste 16% faţă de
    trimestrul I, când nu era pandemie în România. Aş spune că V-ul lui Cîţu s-a
    evaporat şi a rămas doar linia, aia, în jos, şi nu este doar părerea mea, este
    părerea multor economişti din România. N-o să avem cum să ne revenim nici în
    acest an, deoarce acest cerc vicios al austerităţii nu va aduce nimic bun în
    economie.


    Reprezentanţii PSD critică şi prevederile ordonanţei de
    urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicate, marţi, de Guvern, care
    indică o amânare a majorării pensiilor şi a beneficiilor pentru salariaţii CFR,
    reducerea la 50% a gratuităţii pentru studenţi la transport sau neacordarea
    anul acesta a voucherelor de vacanţă pentru bugetari. Toate aceste măsuri, spun
    ei, vor greva asupra nivelului de trai al românilor.

  • Bugetul 2021, în dezbatere

    Bugetul 2021, în dezbatere

    Decidenții de la București vor ca în mai puțin de o
    săptămână, mai exact până pe 20 februarie, proiectul de buget pe acest an, care
    a fost pus în dezbatere publică săptămâna trecută, să treacă de Parlament. La
    fel și legile care îl însoţesc, inclusiv o ordonanţă de urgenţă privind
    suspendarea tichetelor de vacanţă şi plafonarea pensiilor la nivelul atins după
    ultima majorare de anul trecut.


    Situația nu este una ușoară, în condițiile în
    care pandemia a surprins România în procedură de deficit excesiv, iar contextul
    sanitar a necesitat alocarea de fonduri considerabile către Sănătate, dar și
    pentru a limita cât a fost posibil afectarea mediului de afaceri. Guvernanții
    spun acum că au conceput un proiect de buget care pune bazele unei abordări
    multianuale a reformelor şi a finanţelor publice, cu reducerea deficitului
    treptat, de la 7,16% din PIB anul acesta, până la 3,4% în 2024.


    Formula găsită
    pune mare accent pe investiții, spre care se direcționează 5,5% din PIB – cel
    mai mare procent până acum. Este un proiect care are şi susţinerea Comisiei
    Europene – de unde ar urma să vină cea mai mare parte a banilor pentru reforme
    şi investiţii – potrivit premierului Florin Cîțu, care spune că se aşteaptă ca
    miniştrii, care au cerut bugete mai mari față de anii precedenți, să fie
    eficienţi şi performanţi:

    Vom
    folosi indicatori intermediari şi la jumătatea anului vom face evaluarea în
    ceea ce priveşte execuţia bugetară, adică am mai văzut acest film şi anii
    precedenţi, când ne batem pentru un buget foarte mare în timpul anului şi execuţia
    bugetară este dezastruoasă la jumătatea anului. Vom discuta şi la rectificarea
    bugetară, la jumătatea anului, execuţia bugetară cu mandatele pe masă, atunci.
    Pentru că am fost de acord să mărim bugetul, sunt cheltuieli mari pe care
    trebuie să le susţinem, dar aş vrea să văd şi execuţie, vreau să văd şi
    performanţă, vreau să văd şi acea reformă a companiilor de stat.


    Din
    opoziție, social-democraţii acuză, însă, actuala putere pentru modul în care a
    repartizat alocările în acest an. Ei susţin că sumele incluse în proiectul de
    buget ar ajunge doar pentru nouă luni şi sunt de părere că vor fi introduse
    taxe noi. Senatorul Radu Oprea a declarat că PSD nu intenţionează să blocheze
    proiectul de buget în parlament, dar că vor fi depuse amendamente care să
    reprezinte soluţii pentru redresarea economică şi creşterea nivelului de trai,
    cu încadrarea în deficitul bugetar prognozat de executiv.


    Potrivit
    previziunilor economice publicate săptămâna trecută de Comisia Europeană, după
    o contracţie de 5% în 2020, economia României îşi va reveni în acest an graţie
    consumului privat şi investiţiilor, astfel că Produsul Intern Brut va
    înregistra o creştere de 3,8% în 2021 şi un avans de 4% în 2022. Se estimează
    că şi exporturile îşi vor reveni, pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor economice
    în rândul principalilor parteneri comerciali.

  • Prognoze economice europene

    Prognoze economice europene

    Ritmul de creştere al economiei
    româneşti se va accelera uşor anul acesta, până la 4,1%, de la un avans de 4%
    în 2018, pentru a încetini apoi la 3,6% în 2020 şi 3,3% în 2021, potrivit
    prognozei economice de toamnă, publicate, joi, de Comisia Europeană. Executivul
    comunitar susţine că Produsul Intern Brut este estimat să înregistreze o creştere
    reală de 4,1% în 2019, un avans de 3,6% în 2020 şi unul de 3,3% în 2021.
    Consumul privat este aşteptat să se reducă, dar va rămâne principalul motor de
    creştere de-a lungul intervalului de prognoză, pe măsură ce veniturile
    disponibile vor continua să fie susţinute de o politică fiscală expansionistă
    şi o creştere solidă a salariilor. In acelasi timp, Comisia Europeană se
    aşteaptă ca presiunile inflaţioniste în România să se reducă. De la un vârf anual
    de 4,1% în 2018, subliniază Comisia, indicele preţurilor de consum a coborât la
    3,5% în luna septembrie 2019, în urma scăderii preţurilor la energie şi
    alimente. Este de aşteptat să rămână în jurul valorii de 3,9% în 2019 şi să
    revină în intervalul vizat de BNR şi
    anume 2,5%( plus/minus un punct procentual) anul viitor.

    Pe de altă parte, în
    ceea ce priveşte riscurile la adresa acestor estimări, Executivul comunitar afirmă
    că acestea provin atât din mediul extern cât şi din condiţiile interne. Astfel,
    extern, o posibilă încetinire în rândul principalilor parteneri comerciali ai
    României ar putea afecta în mod negativ exporturile. Intern, un calendar
    electoral încărcat până la finele lui 2020 şi recentele incertitudini politice
    ar putea amâna debutul reformelor structurale şi ar putea afecta eforturile
    vizând reducerea dezechilibrelor macroeconomice. De asemenea, Comisia Europeană
    atrage atenţia că deficitul bugetar va creşte semnificativ odată cu
    cheltuielile pentru plata pensiilor. Potrivit prognozei economice de toamnă, deficitul
    guvernamental ar urma să crească de la 3% în 2018 până la 3,6% în 2019 ca
    urmare a majorărilor semnificative de salarii în sectorul public. Deficitul
    guvernamental este prognozat să ajungă la 4,4% din PIB în 2020 şi la 6,1% din
    PIB în 2021, ca urmare a majorărilor semnificative de pensii adoptate în vara
    lui 2019.

    La nivelul zonei euro si Uniunii Europene, au fost revizuite, în
    scădere, prognozele de creştere, pentru anul acesta şi următorii doi ani.
    Conform acestor previziuni, se preconizează că PIB-ul din zona euro va creşte
    cu 1,1% în 2019 şi cu 1,2% în 2020 şi 2021. La nivelul UE, se estimează ca
    PIB-ul să crească cu 1,4% în 2019, 2020 şi 2021. Comisia Europeană a atrage,
    însă, atenţia că, pe viitor, este posibil ca statele membre să se confrunte cu
    unele dificultăţi legate de conflicte comerciale, tensiuni geopolitice
    crescânde, deficienţe persistente în industria prelucrătoare şi Brexit.

  • Raport BNR privind economia

    Raport BNR privind economia

    Banca Naţională a României îşi
    va îndeplini, în acest an, cele două mandate – de stabilitate a preţurilor şi
    de stabilitate financiară. Declaraţia a fost făcută, luni, de guvernatorul
    Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra stabilităţii
    financiare.
    El a precizat că indicele
    preţurilor de consum va intra, până la finalul acestui an, în marja de
    fluctuaţie de 2,5% prognozată de Banca Naţională. Pe de altă parte, Mugur
    Isărescu a menţionat că adoptarea euro este un obiectiv important ce poate fi
    un catalizator al transformărilor pozitive ale ţării. Guvernatorul BNR a mai
    spus că, în România, decalajele faţă de celelalte state europene în ceea ce
    priveşte Produsul Intern Brut pe cap de locuitor s-au redus considerabil.
    Astfel, din 2007 până acum, nivelul PIB pe locuitor, la paritatea puterii de
    cumpărare, a ajuns de la 40% faţă de media europeană la mai bine de 60%.


    Mugur
    Isărescu consideră că România, deşi a realizat progrese, mai are drum de
    parcurs până la o integrare armonioasă în circuitul de valori europene: La capătul a aproape 12 ani de la aderarea României la Uniunea
    Europeană, progresele realizate de societatea românească sunt cu totul
    remarcabile. Este cel mai rapid ritm de convergenţă reală între toate ţările
    care au intrat în Uniunea Europeană. Performanţa este, cum v-am spus,
    remarcabilă, doar că ea trebuie să continue în acelaşi ritm susţinut, ceea ce
    implică mai mult decât rigoare şi mai cere o calitate superioară a
    administraţiei publice, în general. Avem nevoie de multe lucruri, de investiţii
    substanţiale în infrastructură, de aliniere la standardele înalte ale
    practicilor administrative din celelalte ţări ale Uniunii Europene.


    La rândul
    său, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Liviu Voinea, a afirmat că
    principala evoluţie pozitivă o reprezintă scăderea riscului de supraîncălzire a
    economiei. El a mai spus că rata inflaţiei reintră în ţintă, estimând că, la
    sfârşitul anului, va fi de 3,5%, iar pentru anul viitor va atinge o valoare mai
    scăzută, de 2,9%. În acelaşi timp, datoria publică a scăzut cu un punct
    procentual faţă de sfârşitul anului 2017, ajungând la nivelul de 34,1% din PIB
    la finalul lunii iunie 2018, pe fondul creşterii economice robuste şi
    menţinându-se sub pragul de semnal al procedurii de evaluare a Comisiei
    Europene de 60% din PIB.


    Potrivit raportului, rata şomajului şi-a păstrat
    trendul descendent şi a ajuns la 4,2% în trimestrul al treilea din anul 2018,
    iar rata de ocupare a forţei de muncă a urmat aceeaşi tendinţă de îmbunătăţire
    manifestată în perioadele anterioare, înregistrând o valoare de 70% în al
    doilea trimestru din 2018. Sectorul bancar s-a menţinut sănătos. Pe de altă
    parte, raportul menţionează şi punctele slabe ale economiei româneşti, printre
    care problema scăderii demografice.

  • Previziuni FMI pentru România

    Previziuni FMI pentru România

    În cel mai recent
    raport privind perspectivele economiei mondiale, Fondul Monetar Internaţional a
    revizuit în creştere estimările privind evoluţia economiei României în acest an,
    de la 4,4 la 5,1%. Ar fi cea mai bună evoluţie din Europa după cea a Maltei. A
    fost, însă, revizuită în sus şi prognoza privind rata inflaţiei, pană la
    aproape 5%, cu peste un procent mai mult decât se estima în octombrie anul
    trecut. Raportul mai arată că ritmul de creştere a preţurilor se va atenua anul
    viitor, când instituţia financiară internaţională se aşteaptă şi la o
    încetinire a creşterii Produsului Intern Brut până la 3,5%. Fondul Monetar Internaţional
    a modificat şi prognoza privind deficitul de cont curent înregistrat de
    România, în creştere cu aproape un procent faţă de estimările anterioare. Cât
    priveşte şomajul, acesta ar urma să fie atât în acest an, cât şi anul viitor,
    de 4,6 procente.

    Pe de altă parte, un studiu Deloitte România atrage atenţia că
    instabilitatea fiscală ar fi principala ameninţare la adresa afacerilor. Este
    motivul pentru care directorii financiari din ţară spun că se concentrează mai
    mult pe consolidarea companiilor decât pe extinderea lor. Studiul analizează
    diverse aspecte precum perspectiva economică, mediul de afaceri, previziuni
    financiare şi digitalizarea. Majoritatea directorilor financiari anticipează
    că, deşi creşterea economică va continua, în paralel, se vor majora inflaţia şi
    costurile de finanţare. Aproape 60% dintre directorii din România cred că
    instabilitatea climatului fiscal este principala ameninţare la adresa
    afacerilor, astfel că riscurile pe care sunt dispuşi să şi le asume sunt
    limitate.

    Zeno Căprariu, director Deloitte România: Investitorii sunt
    încă mulţumiţi de România, pentru că, dacă nu ar fi, ar fi plecat. Doar că, aşa
    cum reiese din studiu foarte bine, sunt rezervaţi vizavi de viitor. Or, ăsta
    este un semnal de alarmă, că rezerva asta poate să însemne mai târziu eventual
    plecări sau poate să însemne reducerea activităţii, să însemne relocări
    ş.a.m.d. Un mediu fiscal cu mai puţine taxe şi mai clar şi nu atât de încâlcit
    şi foarte consistent este de dorit.

    Pe ansamblu, Europa va înregistra o
    expansiune economică de 2,7% anul acesta, iar Europa emergentă,
    regiune unde este inclusă şi România, va consemna un avans al Produsului Intern
    Brut de 4,3 procente în 2018, estimează FMI, în raportul World Economic
    Outlook.

  • Economia mondială se apropie de un nou moment de criză?

    Economia mondială se apropie de un nou moment de criză?

    La mai bine de un deceniu de la declanşarea crizei care a
    pus marile puteri economice ale lumii şi Uniunea Europeană în ansamblul său în
    ipostaza de a-şi testa capacitatea de reacţie, dar şi de gestionare a unei
    situaţii excepţionale, renumitul profesor american Jeffrey Sachs a făcut o
    vizită la Bucureşti, la invitaţia autorităţilor române, unde a făcut o
    radiografie economică la nivel global. În opinia sa, economia mondială
    traversează un moment favorabil, iar o nouă criză economică poate fi
    determinată în viitorul apropiat doar de conducerile politice ale statelor
    lumii, nu de fundamente economice: Dacă se apropie o criză este doar din cauza pregătirii slabe a liderilor.
    În rest, nu există motive pentru o criză economică. În momentul ăsta, toate
    regiunile majore, de la Statele Unite, Europa, China, India, o duc bine.

    Altfel spus,
    economia mondială arată bine, dar depinde ce decizii vor lua liderii lumii. În
    Statele Unite suntem în situaţia de a avea creştere economică, dar nu şi
    creştere de bunăstare generală a populaţiei. Starea de bine a populaţiei scade
    de la an la an, oamenii sunt nemulţumiţi, iar speranţa de viaţă scade, mai
    spune profesorul Sachs, cunoscut pentru poziţiile sale critice la adresa lui
    Donald Trump. În opinia sa, crizele economice vin din politici greşite,
    iar acum există pericole evidente în acest sens.

    Pe de altă parte, spune el,
    există o agendă economică globală pozitivă şi interesantă, care include
    utilizarea noilor tehnologii pentru a crea mai multă prosperitate, pentru a
    pune capăt sărăciei şi pentru a crea o economie mondială bazată pe energie
    regenerabilă. În opinia lui Jeffrey Sachs, în prezent, indicatorul PIB – Produs Intern Brut
    – nu mai reflectă în mod real ce se întâmplă în economie şi societate. PIB-ul
    nu reflectă, spre exemplu, poluarea aerului sau calitatea vieţii, în general.
    Creşterea poate fi confiscată pur şi simplu de câţiva oameni sau câteva
    companii. Importante sunt viaţa oamenilor şi bunăstarea lor    , spune Jeffrey
    Sachs, care îndeamnă ţările să coopereze şi să se gândească cum vor să arate viitorul
    – Care este lumea pe care o vrem? Vrem o planetă a păcii, a prosperităţii şi a
    dezvoltării sustenabile? Lumea pe care o vrem trebuie să fie în centrul
    acţiunii noastre politice.

    Considerat unul dintre cei mai importanţi
    experţi internaţionali în dezvoltare economică şi combaterea sărăciei,
    profesorul Sachs a îndemnat România să pledeze pentru o Uniune Europeană cât mai puternică, să rămână o
    economie deschisă, să-şi crească investiţiile, iar acestea să fie orientate
    către obiectivele de dezvoltare durabilă: România are nevoie de investiţii solide,
    publice şi private. E nevoie ca aceste investiţii să fie în direcţia
    dezvoltării durabile. Adică în energie regenerabilă, tehnologie avansată, în
    trecerea către vehicule electrice, în infrastructura sustenabilă cu o bună
    conectivitate. Desigur, menţinerea pe termen lung a politicii fiscale permite
    aceste investiţii pe termen lung. În economia modernă de astăzi, cheia pentru a
    te dezvolta pe termen lung este să ai o forţă de muncă bine pregătită,
    universităţi excelente, legături între afaceri şi universităţi şi deschidere
    către parteneri şi investitori străini, care ajută la crearea pieţelor
    internaţionale. Aşadar, din punctul de vedere al dezvoltării regionale din
    România, este important să ne întrebăm în privinţa regiunilor – ce fel de
    pregătire are forţa de muncă, ce infrastructură, ce legături cu pieţele internaţionale,
    dacă au succes în atragerea investitorilor străini şi ce ar trebui făcut în
    privinţa politicilor publice pentru a exista certitudinea că toate regiunile
    beneficiază.

    Din
    punctul de vedere al liderilor de business din România, modelul de
    avans al economiei româneşti, bazat pe creşterea consumului, nu este tocmai
    potrivit. Un studiu de
    specialitate dat recent publicităţii arată că peste 90% dintre ei sunt de
    această părere. Iar 85% dintre companiile româneşti îşi văd puse sub semnul
    întrebării planurile de investiţii din cauza incertitudinii fiscale, potrivit
    cercetării companiei de audit
    Ernst&Young România. Mihaela Matei, coordonator de studii în cadrul
    acestei instituţii, explică: Concluzia
    principală se referă la un fond de neîncredere şi de îngrijorare a liderilor de
    organizaţii din România vizavi de creşterea economică din acest an, de modelul
    de creştere economic bazat pe creşterea consumului şi de strategia de ţară.
    Şi-ar dori, practic, 99% dintre respondenţi, o strategie de ţară bazată pe un
    model sustenabil de creştere şi şi-ar dori reducerea decalajelor structurale
    faţă de ţările din Europa de Vest.

    Prezenţi şi ei la Bucureşti, experţii Fondului
    Monetar Internaţional au recomandat pentru economia României un amestec
    echilibrat de politici monetare şi fiscale şi susţinerea investiţiilor, pentru
    ca ritmul de creştere înregistrat anul trecut, să fie menţinut. Reprezentanţii
    FMI au subliniat importanţa îmbunătăţirii colectării bugetare şi a menţinerii
    cheltuielilor publice în limite sustenabile. Executivul român estimează o
    creştere economică de 6,1 la sută în 2018, bazată pe investiţii, în special din
    fonduri europene.

  • Retrospectiva săptămânii 04.02.2018 – 10.02.2018

    Retrospectiva săptămânii 04.02.2018 – 10.02.2018

    Salarizarea în România
    generează controverse


    Legea salarizării unitare şi
    trecerea plăţii contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a
    angajatului provoacă nemulţumiri în rândul mai multor categorii de angajaţi în
    România. Sindicatele au reclamat scăderi
    semnificative de venituri în mai multe domenii. Ministrul Muncii, Lia Olguţa
    Vasilescu, a ţinut să precizeze, după aceste acuzaţii, că scopul Legii
    salarizării, adoptate anul trecut, a fost acela de a echilibra sistemul bugetar
    de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, în sensul că pentru
    aceleaşi funcţii şi atribuţii funcţionarii din instituţiile statului aveau
    salarii diferite. Ea a mai spus că această lege respectă un principiu de bază la
    nivel european – la muncă egală salarii egale – iar sporurile au fost plafonate
    pentru că în multe cazuri acestea depăşeau salariul de bază. Joi, Guvernul român a aprobat, printr-o ordonanţă de urgenţă, o
    serie de măsuri pentru menţinerea venitului lunar net cel puţin la nivelul
    lunii decembrie 2017, în cazul angajaţilor din IT, cercetare-dezvoltare şi
    inovare, al sezonierilor, salariaţilor cu dizabilităţi încadraţi cu handicap
    grav, dar şi al angajaţilor part-time. In
    urma schimbarilor operate in sistemul de salarizare, principalul partid
    de opoziţie din România, PNL, a decis să depună moţiune simplă împotriva
    ministrului Muncii, pe tema salarizării. Liberalii critică şi transferul
    contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi susţin că această măsură a
    dat peste cap şi mai mult sistemul de salarizare în România. Preşedintele
    Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru, a atras atenţia asupra faptului
    că toate măsurile economice aplicate din 2017 au fost lipsite de logică. Florin
    Pogonaru: TRACK: Dacă ar fi să caracterizez anul 2018, va fi
    anul răzbunării populismului. Ceea ce am văzut în 2017, am văzut o serie de
    măsuri populiste, probabil pornite cam devreme. De obicei, astea sunt luate
    înaintea alegerilor, dar aici au fost pornite în forţă, şi ceea ce trăim astăzi
    despre salarii – nu s-au mărit, ba din contră, au scăzut – este o formă a
    răzbunării populismului. Populismul nu este logic, populismul e devastator
    în ambele sensuri, şi când creşte şi când se răzbună, a avertizat Florin
    Pogonaru.



    Politica monetară din România şi prognoze economice


    Comisia Europeană estimează că
    avansul economiei României va încetini la 4,5% în acest an şi la 4 procente
    anul viitor, după ce a accelerat, în 2017, la 6,7% – se arată în Previziunile economice
    intermediare publicate, miercuri, de forul comunitar. Estimări asemănătoare
    apar şi în analiza făcută recent de Banca Mondială. Comisia Naţională de
    Prognoză a anunţat, la inceputul saptamanii, că a revizuit în creştere, la
    6,1%, proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut, în acest an. În analiza
    publicată miercuri, Comisia Europeană mai constată că situaţia de pe piaţa
    forţei de muncă s-a îmbunătăţit, că rata şomajului a ajuns la cel mai redus
    nivel din ultimele două decenii şi că salariul mediu net a urcat cu aproximativ
    13% în termeni reali. Comisia avertizează, însă, că inflaţia a început să
    crească în a doua parte a anului trecut, în urma majorării preţurilor la
    alimente şi la energie. Tot miercuri,Consiliul
    de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât majorarea ratei
    dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, de la 2% pe an. BNR a
    mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime
    obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de
    credit. Guvernatorul Mugur Isărescu estimează că, în urma deciziei, creditele
    în lei se vor scumpi.



    Bilanţ DIICOT


    Direcția
    de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a
    anuntat, în raportul de analiză a activităţii pentru anul 2017, că radicalizarea
    islamică din România este unul dintre riscurile majore. Procurorii antiterorism
    menţionează că fenomenul a cunoscut o amplificare în ultimii ani si spun că este
    necesară actualizarea legii privind prevenirea şi combaterea terorismului.
    Potrivit acestora, România
    nu s-a confruntat, însă, pe parcursul anului trecut cu o ameninţare teroristă
    concretă şi consistentă. Pe de altă parte, procurorii antimafia au anuntat că
    au capturat peste 2.000 de kilograme de droguri în 2017, cel mai
    traficat drog fiind cannabisul, adus pe cale rutieră în special din Spania şi
    Olanda. Referitor la traficul transfrontalier de droguri, România a rămas,
    îndeosebi, ţară de tranzit, aflată pe traseul ‘rutei balcanice’ de transport,
    în special a heroinei, cocainei şi ecstasy.



    Dezbatere la Bruxelles pe tema justiţiei
    din România


    Justitia din Romania este in vizorul Uniunii Europene, in urma modificărilor
    la legile justiţiei făcute, la sfarsitul anului trecut, de coaliţia la
    guvernare PSD-ALDE. Recentele schimbari au fost contestate atât de opoziţia de
    dreapta, cât si de societatea civilă şi de o parte a magistraţilor, potrivit
    cărora se urmăreşte subordonarea politica a sistemului judiciar. In acest sens,
    miercuri, in
    Parlamentul de la Strasbourg a fost organizata o dezbatere în privinta statului
    de drept si a reformei sistemului judiciar din România. Comisarul
    european pentru justiţie, Věra Jourová, a reiterat apelul Comisiei Europene ca
    Parlamentul de la Bucuresti să deschidă dezbaterea privind modificările la
    legile justiţiei în linie cu recomandările Bruxellesului şi să obţină un
    consens. Independenţa sistemului judiciar din România şi capacitatea sa de a
    se lupta împotriva corupţiei în mod efectiv este o dorinţă a noastră si este strădania
    României de ani de zile, a spus Věra Jourová. In schimb, eurodeputatul
    social-democrat Victor Boştinaru este de părere, în consonanţă cu reprezentanţii
    majorităţii PSD – ALDE de la Bucureşti, că la nivelul Comisiei Europene nu se
    cunoaşte situaţia din România.

  • Prognoze economice

    Prognoze economice

    România nu
    face excepţie şi raportează pentru 2017 sau anticipează pentru 2018 o mult dorită
    creştere economică, asemenea tuturor statelor din Uniunea Europeană. Ceea ce o
    distanţează net de ele sunt, însă, procentele impresionante, care o fac să se
    situeze, de ceva vreme, de departe pe locul întâi. Franţa, de pildă, ar avea
    toate motivele să fie invidioasă:
    în 2017, creşterea ei
    economică a atins cel mai înalt nivel din ultimii 6 ani, situându-se la 1,9%. România
    se poate lăuda cu în jur de 6 procente, motiv pentru care agenţia France
    Presse o descria drept tigrul
    Europei! Duminică, Comisia de Prognoză de la Bucureşti a dat publicităţii
    previziunile pentru anul în curs, revizuind în creştere, la 6,1%, proiecţia
    privind avansul Produsului Intern Brut. Totodată, a menţinut prognozele de 5,7%
    în 2019 şi 2020, respectiv de 5% în 2021.


    Deşi bune, previziunile venite de
    peste graniţă nu sunt la fel de optimiste. Comisia Europeană preconizează,
    pentru 2018, un avans al economiei româneşti de până la 4,4%, similar cu cel
    din ultimele prognoze ale Fondului Monetar Internaţional. Banca Mondială
    estimează o expansiune a PIB-ului de 4,5%, în timp ce Banca Europeană pentru
    Reconstrucţie şi Dezvoltare prevede o creştere de 4,2%. Dar ce face ca economia
    României să fie atât de competitivă? Ce reţetă a succesului par să fi
    găsit autorităţile centrale sau locale într-o ţară în care, totuşi, este o acută penurie de mână de lucru,
    pe fondul unei migraţii puternice şi a unei demografii în bernă? Deşi
    guvernele succesive ale actualei coaliţii la putere PSD-ALDE s-au felicitat pentru creşterea economică
    fulminantă din 2017, pare că cetăţenii României, printr-un consum ridicat, ar fi contribuit cel
    mai probabil la acest succes.


    În
    2018, atât analiştii economici, cât şi specialiştii Băncii Naţionale a României
    se aşteaptă ca avansul economiei să încetinească: o atestă, de altfel,
    prognozele internaţionale deja citate! Ei spun că este greu de crezut că, în acest
    an, motoarele de creştere să continue să meargă în acelaşi ritm, în condiţiile
    în care, în primul rând, majorările de venituri şi salarii care au fost decise, până acum, nu pot să continue.
    Apoi, într-un recent raport al unei bănci comercialet se spune că investiţiile
    au fost defavorizate de incertitudini fiscale şi de măsuri populiste. Mai mult
    chiar, dacă va fi nevoie ca actualul Guvern să ia măsuri de creştere a taxelor
    sau de reducere a cheltuielilor publice pentru încadrarea în deficitul bugetar
    de 3% din PIB, încetinirea creşterii economice ar putea fi şi mai accentuată. Cât
    despre producţia industrială, aceasta este de anticipat să crească datorită
    cererii care vine de la economiile europene. Cu toate acestea, importurile vor
    creşte mai repede decât exporturile, pentru că ele acoperă o bună parte din cererea
    internă. În concluzie, anii care vin ar putea să se dovedească relativ
    complicaţi pentru economia românească, iar tigrul să fie un
    dezamăgitor balon de săpun.

  • Priorităţi ale Bucureştiului (1)

    Priorităţi ale Bucureştiului (1)

    Pentru România urmează o succesiune de aniversări și mandate cu
    responsabilitate sporită pe plan european și internațional, într-o lume extrem
    de complicată, cum poate nu a fost de mult. Aprecierea a fost făcută, recent,
    de şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, într-un amplu interviu
    acordat pentru Radio România. În această ediţie ne vom referi la câteva dintre
    priorităţile de politică externă ale Bucureştiului, insistând asupra celor 10
    ani de când România este ţară membră a Uniunii Europene. Alte subiecte, precum aderarea României la
    Schengen, relaţiile cu SUA, Federaţia Rusă sau Republica Moldova, poziţia
    Bucureştiului privind criza refugiaţilor, atacurile teroriste sau obiectivele
    pe direcţia economică vor fi abordate în ediţiile viitoare.

    Care sunt
    prioritățile mari de politică externă ale României pentru următoarea perioadă ne spune Teodor Meleşcanu: Anul acesta împlinim un deceniu de apartenență la Uniunea
    Europeană și aproape un deceniu și jumătate în postura de aliat NATO. Ne-am
    regăsit în conectarea cu istoria mai profundă, apropo de celebrările legate de
    secolul XX, în așezarea noastră naturală, aș zice, a familiei
    occidentale, europene și euroatlantice. Din postura noastră de prosperitate și
    siguranță fără precedent în istoria noastră, trebuie să ne asigurăm însă că
    rămânem strategic atașați centrului acestei comunități. Cunoașteți obiectivele
    noastre prioritare într-un mod foarte concret: marele Centenar, președinția
    Consiliului Uniunii Europene în 2019, candidatura pentru un loc de membru
    nepermanent al Consiliului de Securitate tot la alegerile din 2019 și
    obiectivul special – aderarea la OCDE. O să încep cu Europa, pentru că e continentul
    în care trăim. Din punctul nostru de vedere, obligația de căpătâi este să ne
    dezvoltăm în direcția unei convergențe și integrări solid și durabil
    aprofundate. Ne preocupă mai ales drepturile cetățenilor români în Uniunea
    Europeană, inclusiv în contextul Brexit, aderarea la Schengen, securitatea
    europeană în axa fundamentală intern-extern, politica de coeziune, politica
    agricolă comună și aprofundarea pieței unice, finalizarea Mecanismului de
    Cooperare și Verificare, gesitonarea migrației, combaterea schimbărilor
    climatice, pilonul social și multe altele.

    Interesele europene ale României nu
    pot fi despărțite de interesele de securitate, în perspectiva transatlantică și
    globală. România este, astăzi, nu doar un beneficiar al NATO, ci
    participă relevant la deciderea și urmărirea obiectivelor aliate, fie că
    vorbim de consolidarea posturii de apărare și descurajare a NATO pe flancul
    estic, în echilibru și coerență între zonele nordică și sudică, de găzduire a
    sistemului de apărare antirachetă, de contribuțiile foarte serioase pe care
    România le-a avut în Afganistan, de sprijinul oferit pentru securitatea
    cibernetică a Ucrainei, a mai precizat ministrul român de externe. Referindu-se la cei 10 ani scurşi de când România este în Uniunea Europeană, Teodor
    Meleşcanu a apreciat că transformările sunt uriaşe la nivelul societăţii
    româneşti: Aceşti ani au permis o dezvoltare fără precedent a României din
    toate punctele de vedere: consolidarea democraţiei, dezvoltarea capacităţii
    instituţionale şi administrative şi mai ales prosperitate economică. Cetăţenii
    români îşi exercită astăzi drepturile şi libertăţile asociate cetăţeniei
    europene. Schimburile culturale, accesul la reţeaua de sisteme educaţional-europene
    pentru studenţi, sunt doar câteva exemple pe care le-aş menţiona. Din punct de
    vedere economic PIB-ul României aproape s-a dublat în aceşti 10 ani de
    apartenenţă la Uniune, iar aceasta în condiţiile în care Uniunea a fost
    confruntată în ultima perioadă cu o criză economică şi financiară destul de
    dificilă la nivelul Uniunii Europene. România îşi propune ca la 10 ani de la
    aderarea la Uniunea Europeană să îşi dezvolte capacitatea de a utiliza de o
    manieră eficientă toate instrumentele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană
    pentru a reduce diferenţele de dezvoltare între diferite regiuni şi a asigura
    un standard de viaţă mai ridicat pentru toţi cetăţenii.

    Din punct de vedere al
    diplomaţiei bilaterale, România îşi propune să acţioneze pe trei axe
    importante. Prima – cooperarea tot mai strânsă şi structurată cu statele
    Uniunii Europene vecine, Bulgaria, Ungaria – dar şi cu Republica Moldova şi cu
    Ucraina. A doua axă – consolidarea relaţiilor cu statele parteneri strategici,
    precum Franţa şi Germania, dar şi Marea Britanie din perspectiva Brexit şi a
    intereselor comune şi de securitate, Polonia, Spania şi Italia. Cea de-a treia
    axă – aprofundarea dialogului bilateral cu celelalte state membre ale Uniunii
    Europene: Slovacia şi Cehia, Ţările Benelux, Statele Baltice, Austria ca
    deţinătoare a preşedinţiei semestriale anterioare, Finlanda şi Croaţia ca state
    parteneri ai României în trioul de preşedinţii, precum şi statele candidate şi partenere
    ale UE, a mai spus şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

  • Jurnal românesc – 27.10.2017

    Jurnal românesc – 27.10.2017

    Radio România Internaţional lansează, din
    29 octombrie, o emisiune experimentală, săptămânală, în limba ebraică, adresată
    evreilor originari din România şi descendenţilor acestora, dar şi tuturor
    vorbitorilor de limba ebraică interesaţi de România. Emisiunea se va difuza în
    fiecare duminică, între orele 19:05-20:00, ora României, şi va putea fi
    recepţionată pe unde scurte şi prin Internet, la www.rri.ro, canalul 2. De
    asemenea, conţinuturi radiofonice în limba ebraică vor putea fi găsite pe site,
    pe aplicaţiile RRI pentru Android şi iOS, pe profilul de Facebook în limba
    ebraică al RRI, dar şi pe Twitter şi SoundCloud. Radio România Internaţional
    are o bogată experienţă în emisiuni destinate sutelor de mii de evrei originari
    din România, cărora le oferă, din 1990, o emisiune în limba română.
    Descendenţii acestora, ajunşi la a treia generaţie după Aliyah, emigrarea
    evreilor către Israel, vorbesc din ce în ce mai mult limba ebraică, iar
    legătura lor cu ţara de origine a bunicilor şi părinţilor lor trebuie
    dezvoltată şi menţinută, inclusiv prin intermediul RRI.






    Aproximativ 30% din
    forţa de muncă şi 13% din populaţia României lucrează în străinătate, iar
    aceasta reprezintă Produsul Intern Brut pierdut al României, a declarat viceguvernatorul
    Băncii Naţionale a României, Liviu Voinea, la conferinţa ’10 ani de la aderarea
    României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergenţă’. Problema
    îmbătrânirii populaţiei afectează PIB-ul potenţial, a atras atentia
    viceguvernatorul Băncii Naţionale a României. El a subliniat că nivelul de trai
    şi diferenţialul de salarii continuă să explice valul de emigraţie chiar pe
    fondul ratelor înalte de creştere economică, aceasta fiind o creştere inegală
    la nivel interregional şi intergeneraţional, dezechilibrată ca structură, care
    adânceşte inegalităţile în societate.




    Românii vor putea opta fie pentru eliberarea unei cărţi de
    identitate electronice, fie pentru una simplă, fără cip, a decis Guvernul în
    şedinţa de joi. Posibilitatea va fi oferită şi minorilor, la solicitarea
    părinţilor sau a reprezentanţilor legali. Cartea electronică de identitate îi
    va permite titularului autentificarea în diferite sisteme informatice sociale,
    bancare, fiscale sau financiare. Guvernul a precizat, într-un comunicat, că
    noul document de identificare le va oferi cetăţenilor garanţii suplimentare de
    securitate, iar instituţiilor de drept public şi privat, certitudinea că
    persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor înscrise pe
    respectivul document.






    Seful diplomaţiei de
    la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, a facut, miercuri, o vizită oficială în
    Palestina, unde s-a întâlnit cu reprezentanţi ai mediului asociativ al
    comunităţii româno-palestiniene. Meleşcanu a apreciat rolul important pe care
    aceştia îl au în consolidarea relaţiilor bilaterale, în special în sectoarele
    economic, educaţional şi cultural. El
    s-a mai intalnit     cu premierul Rami Hamdallah şi omologul sau, Riad al-Malki. Potrivit MAE de la
    Bucuresti, partile au evaluat stadiul relaţiilor bilaterale şi au convenit o
    diversificare a cooperării economice. Meleşcanu a evidenţiat ca România va
    continua să acorde asistenţă instituţiilor palestiniene prin transferul de
    expertiză în sectoare precum agricultura, medicina de urgenţă, dar şi prin
    intermediul burselor oferite în domeniile medicină şi inginerie civilă.

  • Perspective economice optimiste

    Perspective economice optimiste

    Banca Mondială a îmbunătăţit prognozele de creştere a economiei României pentru anul acesta de la 3,2 la la 3,9%, iar pentru 2017 de la 3,5% la 4,1%, relevă cel mai recent raport al instituţiei privind evoluţiile economiei globale, dat publicităţii miercuri. Perspectivele optimiste ale BM se aliniază astfel estimărilor îmbunătăţite, anunţate la sfârşitul lui 2015, de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, care confirmă evoluţia pozitivă a economiei româneşti din ultimii ani. Executivul comunitar a estimat, în prognoza sa de toamnă, un avans anual al al Produsului Intern Brut de 4,1% pentru 2016 şi de 3,6 % pentru 2017.



    FMI are estimări apropiate – o creştere economică de 3,9% pentru acest an, în timp ce guvernul de la Bucureşti prognozează un avans al PIB de circa 4 procente. Revenind la raportul BM, instituţia a revizuit în urcare şi pespectivele de creştere economică pentru anul trecut de la 3 la 3,6%. Pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, care include şi România, dar nu şi zona euro, instituţia financiară estimează un ritm de creştere de 3 procente pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017 şi 2018.



    Bulgaria ar urma sa inregistreze un avans al PIB de 2,2% anul acesta si de 2,7% anul urmator, Ungaria va avea rate de creştere de 2,5%, respectiv 2,7%, iar Polonia de 3,7% în acest an şi 3,9% anul următor. BM îşi menţine perspectivele optimiste în privinţa evoluţiei economiei României şi pentru 2018, an în care anticipează un avans al PIB de 4%.



    Pe de altă parte, Banca Mondială avertizează că această regiune se confruntă cu riscuri numeroase, printre care posibilitatea intensificării tensiunilor geopolitice, menţinerea preţurilor materiilor prime la un nivel scăzut, precum şi declinul remiterilor din ţările dezvoltate .Instituţia financiară internaţională susţine că o accelerare a ritmului de creştere în zonă va depinde de sprijinirea relansării investiţiilor, care rămân la un nivel inferior celor de dinaintea crizei. În multe ţări, investiţiile publice sunt constrânse de spaţiul fiscal limitat iar investiţiile private sunt afectate de faptul că firmele se străduiesc să-şi rezolve problema datoriilor.



    În unele state membre UE, precum Bulgaria şi România, investiţiile sunt sprijinite de fondurile structurale europene, însă capacitatea de absorbţie rămâne o problemă. Potrivit Băncii Mondiale, unul dintre factorii regionali care ar putea afecta România, dar şi Bulgaria este încetinirea creşterii economice în Turcia. .La nivel global, susţin autorii raportului, creşterea va fi afectată de problemele economiilor emergente, dar avansul PIB ar trebui să urce uşor, de la 2,4% în 2015 la 2,9% în acest an, evoluţia fiind susţinută de accelerarea economiilor dezvoltate.