Tag: profesor

  • Ionuţ Farcaş din Statele Unite ale Americii

     
    Ionuț Farcaș din Târgu Lăpuş, doctor în ştiinţe naturale, cercetător în calcul ştiinţific, cu studii şi stagii de cercetare în România, Germania ori Statele Unite ale Americii, în prezent, profesor asistent în Departamentul de Matematică de la Universitatea Virginia Tech din Virginia, SUA

     

     

  • Alexandru Lazăr din Spania

    Invitatul nostru este Alexandru Lazăr, avocat de prestigiu în Spania, profesor de drept, consul onorific al României în Insulele Baleare.

     

    Alexandru Lazăr. Arhiva personală
    Alexandru Lazăr. Arhiva personală

     

     

  • Giani Lincan din Olanda

    Giani Lincan din Olanda

    Despre radio şi despre planuri muzicale cu Giani Lincan, stabilit de la mijlocul anilor ’90 în Olanda, un maestru al ţambalului, instrument datorită căruia a colindat prin lumea întreagă, care vrea să organizeze în 2024, în premieră în România, Festivalul Internaţional al Ţambalului.



  • Gabriel Grama din Grecia

    Gabriel Grama din Grecia

    Artistul pietrean Gabriel Grama din Grecia revine după 23 ani în România cu o primă expoziţie personală de amploare intitulată anadromiki–retrospectivă”, pe care o puteţi vizita toată luna iulie la Sala Constantin Brâncuși a Palatului Parlamentului din București.




  • Profesorul Vlad Niculescu-Dincă

    Profesorul Vlad Niculescu-Dincă

    Vlad Niculescu-Dincă este cadru didactic la Universitatea Leiden şi preşedintele “Şcolii româneşti” din Eindhoven.



    L-am întâlnit pe profesorul Niculescu-Dincă la recentul Festival al Românilor de Pretutindeni, AICI ACOLO, organizat la Bucureşti. Am discutat cu domnul profesor despre Festival, despre Şcoala românească pe care o conduce şi despre studenţii români din Olanda.




  • Ray Iunius din Elveţia

    Ray Iunius din Elveţia

    Prof. Dr. Ray Florian Iunius din Elveţia, directorul executiv al winsedswiss education group, grup elveţian activ în domeniul educaţiei şi al consultanţei, cu sucursale în Elveţia, România, Serbia şi Cipru- grup care deţine şi Academiile de Ospitalitate OHMA(Oradea Hospitality Management Academy), membru al Camerei de Comerţ Elveţia-România, co-fondator al Institutului Regal de Management al Ospitalităţii, doctor în ştiinţe tehnice la Universitatea Transilvania din Braşov, doctor în management la Universitatea din Lausanne, unde e încă profesor, autor a numeroase articole şi cărţi în domeniul ospitalităţii.



  • Elhawary Saad din Egipt

    Elhawary Saad din Egipt

    Elhawary Saad din Egipt, doctorand la Universitatea de Ştiinţele Vieţii “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi (fosta Universitate de Ştiinţe Agricole și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iași)



    De 4 ani Elhawary Saad din Egipt trăieşte şi studiază în România, la Iaşi.


    Bună ziua, salut Radio România Internaţional, eu sunt Elhawary Saad din Egipt, acum sunt doctorand la Universitatea de Agricultură și Medicină Veterinară din Iași, Facultatea de Horticultură, în domeniul legumicultură şi siguranţă alimentară. Am venit în România în 2018, apoi am făcut un masterat în Siguranţă alimentară, la Facultatea de Agricultură, Universitatea de Agricultură și Medicină Veterinară din Iași. Aici, în România, eu nu am rude, dar am mulţi prieteni. Primesc o bursă guvernamentală din partea Chinei şi Turciei. Am ales România pentru că e dezvoltată în domeniul agriculturii, care e şi domeniul meu. De asemenea, România e o ţară membră a Uniunii Europene şi are un sistem de învăţământ foarte bun.”



    Cum s-a adaptat în România şi ce îi place aici ne povestea tânărul doctorand al Universităţii de Ştiinţele Vieţii “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.


    Îmi plac aici în România liniştea şi natura. Imi plac munţii, toate locurile turistice, România e o ţară turistică şi e ieftin aici. Abia după problemele cu Covid și războiul dintre Rusia și Ucraina s-au schimbat anumite prețuri ale unor servicii. Am vizitat majoritatea oraşelor României cum ar fi: Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Sinaia, Vatra Dornei, Piatra-Neamţ şi Suceava. Anul pregătitor la Iaşi a fost minunat, cu profesori cooperanţi, care ne ajutau tot timpul. Vreau să le mulţumesc tuturor profesorilor mei de limba română din anul pregătitor de la Iaşi. În clasă am avut studenţi din multe ţări arabe, din Siria, Tunisia, Maroc, Palestina, Liban, Algeria şi din ţări africane precum Ghana şi Camerun, şi din America, şi din Franţa. Germania, Italia şi Spania. După anul pregătitor, majoritatea studenților au ales medicină, farmacie, economie și inginerie. Aş putea spune că Iaşiul este un oraş studenţesc cu multe universităţi, este un oraş al tinerilor. ”



    Cu ce se ocupă în timpul liber Elhawary Saad din Egipt?


    Eu am un canal YouTube (https://www.youtube.com/watch?v=EcsS4Af7_mk) unde le povestesc tuturor despre experiența mea în România și vorbesc despre cum e să studiezi în România. Le spun că România este o țară europeană cu un sistem educațional ca al țărilor europene și cu universități moderne, iar taxele de școlarizare sunt ieftine. Mulți studenți arabi îmi urmăresc canalul YouTube și vin să studieze în România la recomandarea mea. De asemenea, îmi plac fotbalul, înotul și alpinismul. Am făcut alpinism în Braşov, Sinaia şi Piatra-Neamţ. În Neamţ am urcat pe muntele Ceahlău.”



    În 2025 Elhawary Saad din Egipt îşi va încheia doctoratul la Universitatea de Ştiinţele Vieţii “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.


    Agricultura este un domeniu esenţial pentru întreaga lume. Eu lucrez ca profesor asistent la Universitatea Minia din Egipt, iar pe viitor vreau să fiu un bun profesor universitar. După doctorat, mă gândesc să fac un post-doctorat în America sau Canada, în domeniul siguranţei alimentare.”



    Deocamdată, din septembrie 2022, timp de un semestru, Elhawary Saad beneficiază de o mobilitate de tip Erasmus în Córdoba, Spania, la Andalusian Institute of Agricultural and Fisheries Research and Training (IFAPA). În încheiere, la Radio România Internaţional, are un mesaj pentru toţi tinerii şi pentru familia sa in Egipt:


    Personal îi sfătuiesc pe toţi studenţii de oriunde din lume să înveţe ceva nou în fiecare zi. Călătoriile vă dau ocazia să aflaţi despre alte culturi. Vă îndemn să încercaţi să studiaţi în afara ţării dumneavoastră. Iar mesajul meu pentru familia mea este: «Mi-e dor de voi» ”




  • Tina Savoi

    Tina Savoi

    Tina Savoi vine din Milano și s-a
    mutat la București în urmă cu mai mult de un deceniu. Este profesoară și în
    2009 preda în Peru, la o școală din Lima, când a primit din partea Institutului
    Italian din București și a ambasadorului italian de atunci propunerea de a
    conduce Școala Italiană Aldo Moro din București, singura școală cu regim de
    colegiu din sud-estul Europei, la care învață elevi italieni sau italo-români. Tina
    a vizitat școala din capitala României și a acceptat imediat să se mute aici,
    pentru că își dorea să facă o schimbare. De altfel, unul din crezurile sale
    fundamentale este că o societate poate evolua cu fiecare individ care se
    schimbă și mai ales cu schimbarea noilor generații, care trebuie educate în
    spiritul libertății, al încrederii în sine și al gândirii critice. Cunoștea
    istoria României și a fost impresionată de parcursul tumultuos al acestei țări
    sud-est europene și de voința de libertate și de emancipare, în pofida tuturor
    dificultăților prin care a trecut de-a lungul timpului. Am rugat-o pe Tina
    Savoi să povestească cum a ajuns în România în 2009 și de ce a ales să
    locuiască aici de atunci:


    Mulțumesc
    pentru invitație. Iată de ce sunt în România: prima dată când am ajuns aici a
    fost în legătura cu Școala Italiană, care mi s-a părut extrem de interesantă,
    fiindcă nu mai văzusem niciodată o școală din sud-estul Europei. Mi s-a părut
    interesant să-mi amintesc ce învățasem eu la orele de istorie despre această
    țară și mi s-a părut incredibil ce viață grea a avut, cu durere și multă
    suferință. Atunci am fost interesată să rămân pentru mine și pentru copii,
    pentru o generație nouă. Școala Italiană era o într-o clădire minusculă și nu
    arăta prea bine, era veche și neîncăpătoare pentru copii. Dacă ar fi rămas așa,
    școala nu s-ar fi putut dezvolta absolut deloc. Mi s-a părut interesant să am o
    experiență cu totul nouă pentru mine și m-am gândit că ar fi, în primul rând, o
    provocare față de ceea ce făcusem până atunci. Era valabil și pentru România,
    și pentru copii. Și așa am început și a fost, într-adevăr, o experiență
    extraordinară, zi de zi mai interesantă. Școala a devenit mai mare, au venit
    mai mulți profesori, am format o grupă de profesori stabili și am continuat
    până în ziua de azi. Sunt foarte bucuroasă de această adevărată devenire.


    În munca ei de directoare a Școlii
    Italiene Aldo Moro din București, Tina Savoi organizează procesul de învățare
    conform unor valori precum gândirea critică a elevilor, dezvoltarea individuală
    pe măsura nevoilor și capacităților lor. Școala pe care o conduce Tina are
    cursuri și activități exact în acest spirit.


    Școala
    noastră are ca principiu de bază faptul că educația este diferită de la
    persoană la persoană. Ne interesează copiii, povestea fiecăruia dintre ei, cum
    sunt ei, ce le place, ce nu le place, la ce anume sunt mai capabili și ce
    talente au. Pornim de aici și mergem înainte, pas cu pas, iar baza sunt copiii:
    de unde vin ei și unde vor să ajungă. Tot sistemul școlar e centrat pe copil.
    Chiar în această după-amiază am pus în scenă o piesă de teatru foarte
    interesantă- Vrăjitorul din Oz, am făcut un scurt film cu Pinochio, O poveste
    incredibilă legată de Leonardo Da Vinci la Muzeul Național de Artă Contemporană.
    La aceste acțiuni participă toți copiii, nu trebuie să fie actori sau
    profesioniști, ele sunt pentru a se putea exprima și pentru a dezvolta toate
    aspectele personalitații copilului.



    Tina iubește orașul București și
    apreciază mult România în totalitatea ei. A reușit să călătorească în mai multe
    locuri din România și am întrebat-o ce apreciază cel mai mult la țara noastră
    și la orașul în care locuiește de 12 ani și în care au avut loc multe schimbări
    de-a lungul timpului:


    La
    București mă încântă în primul rând teatrele și aspectul de oraș al
    contrastelor. Acest lucru e foarte interesant pentru cineva care vine din
    Italia, cum sunt eu. Ateneul, Sala Radio, concertele, muzica, teatrul, toate
    sunt incredibil de plăcute. La fel și arhitectura, bineînțeles. E adevărat că
    Bucureștiul s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 3-4-5 ani și e frumos.
    Arhitectura a recuperat multe palate și grădini care erau un pic degradate.
    Acum sunt perfecte, arată cu adevărat frumos. Apoi, România este încântătoare!
    Am fost în Bucovina, la Sibiu, la Dunăre, am fost peste tot în România și e o
    țară care mă încântă și care are un loc în inima mea.


    Pentru moment, Tina Savoi se simte
    acasă la București și, cel puțin în viitorul apropiat, nu are planuri de
    plecare. Iubește munca ei la Școala Italiană, iar rezultatele sunt excelente,
    școala se dezvoltă de la an la an. Sub conducerea ei, clădirea școlii s-a
    extins și chiar acum au loc lucrări de construcție a unei noi părți. Tina este
    o persoană foarte energică și are multă încredere în viitor. Am întrebat-o dacă
    sunt și lucruri care nu merg cum trebuie în România:


    Da, sigur,
    dar în toată lumea există. Însă e adevărat că s-au schimbat multe lucruri aici.
    E clar că sărăcia nu e un lucru bun, există locuri în București care nu arată
    frumos și e adevărat că mai sunt multe de făcut. Și totuși, după părerea mea,
    s-au schimbat și oamenii. Eu sunt catolică și înainte, când am venit cu o
    acțiune Caritas pentru a ajutora copiii care locuiau pe stradă, nu era nimeni
    din România care să muncească în acest domeniu. Dar acum sunt 20 de localnici care
    fac voluntariat. E incredibil și cred că asta înseamnă schimbare. Cred că
    încet-încet mergem înainte. E adevărat că trebuie să ne gândim la noi, înainte
    de toate: ce merge bine și ce pot face eu, în primul rând eu personal. Cu
    ajutorul tuturor se poate face mai mult bine. Cuvântul cel mai important pentru
    mine este .
    Schimbăm în continuare!


  • Rodica Burlacu din Italia

    Rodica Burlacu din Italia

    Rodica Burlacu din Italia, profesoară de limba
    română și de limba franceză în Peninsulă, coordonatoare a proiectului Aproape
    de românii noștri inițiat de Asociația socio-culturală Romit.tv în colaborare
    cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni


  • Variante pentru noul an şcolar

    Variante pentru noul an şcolar

    Sunt mai
    puțin de două luni până când ar trebui să înceapă şcoala, dar, din cauza
    pandemiei de COVID 19, nu se știe, încă, exact cum se vor desfășura cursurile.
    Dacă ținem cont de situția actuală, în care numărul cazurilor de infectare în
    România este în creștere, clopoțelul ar urma să sune, destul de probabil,
    on-line.


    Ministerul Educaţiei sudiază mai multe scenarii, iar unul dintre ele
    este cel al alternării cursurilor în clasă cu cele la distanță, prin internet.
    Ministrul de resort Monica Anisie spune că cel mai bun scenariu va fi, dacă Ministerul Sănătăţii va face
    această recomandare, acela în care unii dintre elevi vor fi la şcoală, iar
    alţii vor urmări cursurile în sistem online, urmând să facă rocada în funcţie
    de situaţia epidemiologică. Decizia finală va fi luată de un grup
    interministerial, constituit la nivelul Guvernului.


    Varianta virtuală a
    cursurilor școlare a fost aplicată începând din primăvară, odată cu instituirea
    stării de urgență pentru limitarea răspândirii noului coronavirus. Cadrele
    didactice, școlile și elevii au trebuit să se adapteze din mers acestui tip
    inedit de învățământ, pentru ca procesul educațional să poată continua. După
    cum recunoșteau și oficiali ai Ministerului Educației, lucrurile au funcționat
    mai bine în mediul urban decât în cel rural, în special din cauza diferențelor
    de posibilități materiale.


    Pe de altă parte, chiar dacă România se află pe
    primele locuri pe plan mondial la viteza de internet, ceea ce favorizează acest
    nou tip de educație, nu toată lumea are acces. Ca urmare, Parlamentul de la
    București a adoptat o lege care prevede ca Ministerul Educaţiei să asigure
    elevilor şi profesorilor infrastructura necesară constând în dispozitive şi
    conexiune la internet pentru accesarea Bibliotecii Şcolare Virtuale, Platformei
    şcolare de e-learning şi a altor platforme educaţionale agreate. Au început,
    deja, primele donări de tablete în acest sens, ministrul Educaţiei spunând că,
    până la începerea noului an şcolar, problema dispozitivelor pentru lecţii
    online ar trebui să fie rezolvată în toate comunităţile defavorizate. S-au
    implicat în aceste demersuri și societatea civilă, și Biserica Ortodoxă Română.


    Între timp au avut loc atât Evaluarea Națională, cât și examenul de
    Bacalaureat, ambele în condiții speciale de siguranță sanitară. Elevii au mers
    la școală pentru aceste examene, dar au respectat anumite reguli (măști,
    distanțare), iar cei care aveau febră sau au fost ținuți în izolare au avut la
    dispoziție sesiuni speciale. Din programa de concurs a fost eliminată materia din
    ultimul semestru, cel afectat de pandemie.


    Ministrul Monica Anisie le-a
    mulțumit celor peste 76.000 de cadre didactice, directori, inspectori, precum
    şi autorităţilor publice locale pentru modul ireproşabil în care au asigurat
    condiţiile pentru ca elevii să fie în siguranţă. Felicitări pentru modul în
    care s-au adaptat noilor situații au primit atât elevii, cât și părinții. A
    fost o provocare pentru toți, a conchis un oficial al ministerului de resort.

  • Eugen Moşnoi din Republica Moldova

    Eugen Moşnoi din Republica Moldova

    Eugen Moşnoi vine din Cioreşti, un sat
    idilic din Republica Moldova. A studiat construcţii şi inginerie civilă la
    Chişinău, la Universitatea Tehnică a Moldovei. În anul al treilea îşi
    îndeplineşte un vis atunci când alege să dea curs unei experienţe de tip
    work&travel în Statele Unite ale Americii, unde lucrează şi călătoreşte
    timp de 4 luni.


    Am lucrat ca bucătar la un complex
    turistic american, a fost o experienţă foarte faină, chiar am învăţat foarte
    multe, mi-am dorit să merg să văd cultura lor, să învăţ din cultura lor, să văd
    cum trăiesc ei, pentru că atunci când eram copil chiar îmi doream cumva să-mi
    realizez acel vis american, să văd cum locuiesc ei, cum trăiesc. Da, America
    chiar mi-a plăcut, mi-a lăsat o experienţă foarte bună, este un stat foarte
    bine organizat, foarte progresist, un stat foarte bogat.

    Am călătorit în statul
    Chicago în principal şi de la americani chiar am învăţat cum să fac bani, încă
    nu am realizat acest lucru, dar ei sunt o societate, cred eu, foarte axată pe
    câştigul banilor, sunt foarte bine organizaţi şi bogaţi aş spune. Cred că ei
    pot să facă bani din orice. Adică acolo într-adevăr e un stat al ideilor, sunt
    foarte mulţi oameni deştepţi, care ştiu să realizeze, să implementeze ideile,
    iar din aceste idei ei câştigă, pot câştiga mulţi bani. Oamenii ne-au ajutat cu
    tot ce au putut, mi s-au părut foarte buni şi receptivi. În acel complex
    turistic lucrau mulţi studenţi, mi-am făcut foarte mulţi prieteni – români,
    polonezi, din toată Europa de Est şi din ţările fostei Uniuni Sovietice. Deci a
    fost o experienţă, aş spune eu, pe care nu o poţi uita.


    În ultimul an de studiu la
    Universitatea Tehnică a Moldovei, în 2016 mai exact, Eugen Moşnoi beneficiază
    de o primă mobilitate Erasmus+ şi îşi scrie lucrarea de licenţă la Facultatea
    de Construcţii a Universităţii Politehnice din Timişoara. Îşi continuă apoi
    studiile în oraşul de pe râul Bega cu un masterat, tot la Politehnică, în
    domeniul reabilitării construcţiilor. Iar din 2018 e student doctorand la aceeaşi
    instituţie de învăţământ timişoreană, în domeniul ingineriei civile şi
    instalaţiilor. Ca doctorand, graţie unei alte mobilităţi Erasmus+, timp de
    aproape 4 luni, până la începutul lui februarie 2020, Eugen Moşnoi face un
    stagiu de cercetare la Institutul de Tehnologie din Nagoya, Japonia.






    Mi-a plăcut mult acolo pentru că am
    învăţat foarte multe despre societatea lor, mi-am dat seama că Japonia e o
    societate foarte progresistă, organizată, sunt foarte muncitori şi
    perfecţionişti, amabili şi repectivi la nevoile celor străini veniţi la ei.

    De
    asemenea, am învăţat foarte mult pe plan profesonal, mă refer la metoda lor de
    proiectare diferită de cea de aici, din România. Am avut şi ocazia de a
    călători, de a învăţa puţin din obiceiurile lor, din cultura lor. Am acumulat o
    experienţă foarte frumoasă.


    După încheierea doctoratului la
    Timişoara, Eugen Moşnoi vrea să rămână în România, despre care are o părere
    foarte bună.Din 2016 tânărul şi lucrează aici ca inginer proiectant la o
    companie din viitoarea Capitală Europeană
    a Culturii în 2021.
    Şi-ar dori să fie şi profesor universitar.


    România e o ţară-soră pentru
    Republica Moldova, avem aceleaşi obiceiuri, aceeaşi limbă şi cred că suntem
    până la urmă acelaşi popor, de fapt nu văd nicio diferenţă între Republica
    Moldova şi România, cu excepţia situaţiilor lor politice. România e un stat în care există multe oportunităţi, un stat care mi-a
    dat foarte multe, am putut să învăţ aici, să mă realizez profesional şi doresc
    pe parcurs să activez aici.

    Aş vrea să rămân în cadrul universităţii, colegii
    de la universitate sunt foarte apropiaţi şi sunt o echipă foarte bună de
    profesionişti, mai ales în domeniul construcţiilor metalice sunt dacă nu chiar
    aproape cei mai buni din toată România, şi cred că am foarte multe de învăţat,
    vreau să aprofundez acest domeniu, al construcţiilor metalice, şi să studiez
    metode noi de proiectare a clădirilor în arii seismice. Ar fi un vis al meu să
    rămân profesor, cred că e una din cele mai demne profesii pentru ca profesorul
    ghidează oamenii în viaţă, îi ajută să devină oameni, să se realizeze, le arată
    direcţii în care se pot dezvolta, cum pot ajunge mai buni.

  • Ramona Andronache, originară din Craiova, de 7 ani la Trani din regiunea Puglia

    Ramona Andronache, originară din Craiova, de 7 ani la Trani din regiunea Puglia

    Tot mai mulţi profesori români, după mai multe examene, îşi recunosc
    studiile în Italia şi lucrează în instituțiile de învăţământ din Peninsulă. Aşa
    este Ramona Andronache, originară din Craiova, de 7 ani la Trani din regiunea
    Puglia, care de la începutul acestui an şcolar este profesoară de franceză într-un
    liceu.


  • Mirela Niță Sandu, profesoară de limba română pe lângă Instituțiile Europene din Belgia

    Mirela Niță Sandu, profesoară de limba română pe lângă Instituțiile Europene din Belgia

    Mirela Niţă Sandu, profesoară de limba română în Belgia, pe lângă Instituţiile Europene, recent decorată de Preşedinţia României cu Ordinul Meritul pentru Învăţământ în grad de Cavaler.


  • James Jackson (SUA)

    James Jackson (SUA)

    James Ned Jackson este profesor doctor la Departamentul de Chimie al
    Universităţii de Stat din Michigan şi unul dintre colaboratorii şi susţinătorii
    studenţilor români care şi-au continuat studiile în Statele Unite în anii 1990.
    Nu este un expat în România, ci mai degrabă un mare iubitor al ţării noastre şi
    un admirator al studenţilor pregătiţi aici, mai precis la Facultatea de Chimie
    a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj, unde ne-am întâlnit cu ocazia celebrării
    unui secol de când există Şcoala de Chimie Românească. Profesorul Jackson a
    ajuns în România cu mai multe ocazii şi cunoaşte destul de bine atmosfera de
    aici, aşa încât l-am rugat să ne dezvăluie câteva impresii:

    Am ajuns aici prima oară în 1995 cu familia, adică soţia mea, fiul meu
    – care avea pe atunci trei ani – şi cu mine. Am susţinut atunci o serie de
    conferinţe pe teme ştiinţifice, una în Timişoara şi una în Cluj.
    Cu acea ocazie,
    unul dintre studenţii mei, Radu Crăciun, care îşi făcea doctoratul în Statele
    Unite, ne-a făcut un tur cu maşina şi am devenit turişti pentru puţin timp. Aşa
    am ajuns să vizităm Timişoara, Braşov, Sibiu şi o mulţime de locuri foarte
    frumoase şi interesante. La acea vreme, România părea învechită şi o ţară în
    curs de dezvoltare.

    Pe de altă parte, aceşti studenţi din România, Liliana
    Crăciun şi Radu Crăciun, dădeau dovadă de calităţi deosebite în munca pe care o
    desfăşuram împreună în laborator. Prin urmare, am fost foarte impresionat de
    pregătirea lor, însă, dat fiind că veneam pentru prima oară, România îmi lăsa,
    totuşi, impresia unei ţări din lumea a treia. Însă, acum văd Clujul care este
    înfloritor, un oraş minunat care nu e o capcană turistică, sunt atât de mulţi
    tineri aici. E adevărat că şi vremea a fost frumoasă şi sunt sub influenţa unor
    zile însorite, dar recunosc că e un loc plin de energie.



    Cu
    ocazia revederii cu foştii săi studenţi din anii ’90, absolvenţi ai Facultăţii
    de Chimie la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, profesorul James Ned Jackson
    a susţinut o conferinţă în care a vorbit despre radicali, materiale reciclabile,
    reacţii chimice şi… români.

    L-am întrebat dacă a dorit astfel să aducă un
    tribut Universităţii:





    Aşa este, Universităţii şi în special studenţilor
    şi profesorilor care ne-au vizitat în Michigan şi cu care am avut plăcerea să
    lucrez direct, profesorilor de atunci şi de acum. A fost o întâlnire excelentă.
    Acum nu avem nicio colaborare oficială cu profesorii universitari actuali,
    fiindcă toţi studenţii care au venit în Statele Unite şi au lucrat cu mine sunt
    acum profesori acolo. Totuşi, ei vin des în România şi sunt foarte ataşaţi şi
    mândri de locul din care au venit, aşa încât îşi oferă tot sprijinul Universităţii
    din Cluj şi îşi doresc să vadă tot mai multe succese provenind de aici.


    Aceştia
    sunt unii dintre cei mai buni studenţi pe care i-am avut vreodată în cariera
    mea. Sunt ambiţioşi, inteligenţi şi creativi şi mai presus de toate, oameni
    extraordinari, pe care îi consider ca fiind familia mea românească. Liliana şi
    Radu Crăciun au ajuns în Facultatea de Chimie din Michigan în 1991 şi abia
    ieşiseră de pe băncile şcolii din epoca comunistă, însă erau atât de pregătiţi
    să înveţe mai mult, să-şi lărgească orizonturile, să acceseze echipamentele şi
    literatura de specialitate şi o mare libertate să îşi urmeze propriile idei
    creative şi să le dezvolte cât de rapid posibil, cu toată energia de care
    dispuneau.


    Desigur, ei au reprezentat un mare câştig pentru mine, ca profesor,
    însă şi ca om, fiindcă a fost foarte interesant şi cultural vorbind să ne
    cunoaştem şi să aflăm mai multe unii despre alţii de-a lungul timpului. Am fost
    foarte bucuros pentru acest lucru, iar ei au adus acolo şi alţi studenţi români
    ani mai târziu, a fost o experienţă cu adevărat minunată. Nu am cuvinte să
    descriu ce căldură sufletească am simţit să mă întorc aici cu ei toţi. E
    minunat să mă aflu la Cluj, cu soţia mea. Aseară am avut o cină cu toţii, ne-am
    amintit de o mulţime de întâmplări şi ne-am distrat excelent împreună.