Tag: profil olimpic

  • Profiluri olimpice: Călăreţul Henri Rang

    Profiluri olimpice: Călăreţul Henri Rang

    Calul
    a avut dintotdeauna un rol important în civilizaţia rurală de pe meleagurile
    româneşti. De aceea, printre sporturile tradiţionale româneşti se află şi
    alergările cu cai. In satele româneşti, tinerii se întrec şi astăzi fie
    călări, în galop, fie cu căruţele.


    Poate
    şi de aceea, nu trebuie să ne mire faptul ca prima medalie olimpică la o
    disciplină individuală a fost obţinută într-o probă de călărie. Este impropriu
    spus că este vorba de o performanţă
    individuală. Meritul succesului se
    reflectă întotdeauna atât asupra călăreţului cât şi asupra calului, fiind greu
    de spus, la aceste discipline, cât
    cântăreşte, în realizarea unei performanţe, talentul animalului în raport cu
    măiestria celui ce-l conduce.


    Cuplul
    medaliat a fost format din locotenentul de cavalerie Henri Rang şi de calul
    Delfis. La Berlin, în 1936, cei doi s-au clasat pe locul 2 în concursul de
    obstacole.


    Rang
    şi Delfis făcuseră un concurs excelent.
    Ajunseseră însă la baraj pentru medalia
    de aur cu locotenentul german Kurt Hasse, călare pe Tora. De aici, poveştile
    diferă în funcţie de sursă. Dacă este sa credem Gazeta Sporturilor de la acea
    vreme, la baraj, prima iese în arenă Tora. La ultimul obstacol ratează însă şi
    încheie parcursul cu o penalizare. Vine rândul armasarului român, care porneste
    elegant. Trece întins de primele obstacole, iar publicul german amuţeşte.
    Perspectiva medaliei de aur se îndeparta. La obstacolul cel mai greu, ultimul,
    cel la care ratase şi Tora, Delfis atinge însă uşor bara de sus şi ratează şi
    el. Publicul german explodează, iar bucuria gazdelor e totală când crainicul
    anunţă succesul locotentului Hasse pentru timpul mai scurt în care a parcurs
    traseul.




    Se
    ştiu puţine lucruri despre locotenentul Henri Rang. S-a născut în 1902. A făcut
    parte dintr-o generaţie de aur a echitaţiei române, din care cel mai cunoscut
    nume a rămas cel al lui Felix Ţopescu. S-a ocupat de sportul de performanţă,
    participând din plin la turnee internaţionale de vârf, până la debutul celui de-al
    doilea război mondial. A încetat din
    viaţă prematur, în 1946, la doar 44 de ani.