Radio România Internațional

Tag: prognoza

  • Secetă în Europa. Ce urmează?

    Secetă în Europa. Ce urmează?

    Europa ar putea avea o nouă vara secetoasă, care s-ar suprapune peste
    lipsa de apă cu care se confruntă deja o parte a continentului. Cauzele sunt
    iarna trecută caldă, lipsa zăpezii și precipitațiile slabe din această
    primăvară, spun specialiștii.

    Totuși,
    seceta din soluri este mai puţin marcantă pe continent în raport cu 2022, dar
    situaţia s-a degradat foarte mult în Spania, arată date recente obţinute de
    sateliţii din programul european Copernicus. Aproape 27% din teritoriul studiat
    (Europa şi ţărmurile Mării Mediterane) era afectat de secetă la sfârșitul lunii
    aprilie, față de 47% anul trecut. Această imagine la scară continentală ascunde
    însă disparităţi puternice, în funcţie de ţară. Cifrele sunt mult mai puţin
    bune pentru Spania, care se confruntă în prezent cu una dintre cele mai grave
    secete din istoria sa recentă.

    Potrivit specialiștilor, rămân necesare o
    supraveghere atentă şi planuri de utilizare a apei adecvate pentru a gestiona
    un sezon care ar putea fi critic în resurse hidrice. Franţa, de pildă, a
    anunțat că va avea pregătite brigăzile de luptă împotriva incendiilor de
    vegetaţie şi avioanele care transportă apă începând de la 1 iunie, cu o lună
    mai devreme decât de obicei.

    O iarnă neobişnuit de uscată a redus umiditatea
    din sol şi a crescut temerile legate de o posibilă repetare a situaţiei din
    2022, când 785.000 de hectare au fost distruse de flăcări în Europa – mai mult
    decât dublu faţă de media anuală din ultimii 16 ani. În ceea ce privește
    România, amintim că și ea a traversat un an 2022 foarte secetos, cu efecte
    serioase asupra agriculturii. Țara noastră este unul dintre cei mai importanţi
    producători de cereale din Uniunea Europeană, iar anul acesta ar urma să recolteze
    peste 10 milioane de tone de grâu, o revenire semnificativă faţă de 2022,
    potrivit analiştilor firmei franceze de consultanţă Agritel.

    Potrivi
    prognozelor româneşti Agrometeo, însă, seceta pedologică se va menţine pe
    suprafeţe extinse din Dobrogea şi în zone din Muntenia, Moldova şi Banat.

    Am
    cerut și părerea lui Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme: Prognozele pe care le avem sau semnalele pe care le avem până acum asta
    indică faptul că și anul acesta o să avem o perioadă secetoasă, în special în
    lunile de vară, exact cum am avut anul trecut, pentru că seceta de anul trecut
    a fost una severă în multe regiuni din Europa. Asta și combinată cu valurile de
    căldură, iar combinația aceasta valuri de căldură – secetă a dus și la crearea
    de condiții pentru incendii de vegetație. Aceasta este prognoza și pentru anul
    acesta, secetă probabil la nivel european și secetă în România. La noi zona cea
    mai afectată este zona de sud, în special zona Dobrogei. Această regiune este
    în prezent afectată de secetă și prognozele arată că va fi afectată în
    continuare.



    L-am întrebat pe domnul Antonescu și ce se poate
    face pentru a limita efectele secetei:

    Putem să prevenim,
    perioadele cu secetă sunt relativ ușor de prognozat. Din punct de vedere al
    prognozei totul este relativ simplu. Putem să raționalizăm resursele de apă.
    Aici este problema cea mai mare în cazul unor perioade cu secetă. Și pentru că
    ea afectează cel mai mult agricultura, trebuie cumva migrat către specii de
    plante care sunt mai rezistente la secetă. Dar acestea sunt soluții, să spunem așa, pe termen lung. Pe
    termen scurt trebuie identificate foarte bine zonele cele mai vulnerabile,
    pentru că acolo ar trebui să implementăm măsurile de care vă spuneam: rezerve
    de apă, căutarea de surse alternative de apă, schimbarea tipului de plante din
    agricultură din zona respectivă. Și partea de irigații, evident! Măsurile mai
    macro sunt de a merge direct la cauza schimbărilor climatice. Deci reducerea
    emisiilor de gaze cu efect de seră care, la rândul lor, atrag toate aceste
    fenomene extreme între care și seceta. Sunt o mulțime de măsuri care se vor
    implementa astfel încât să reducem, eu știu, până în 2030, până în 2050
    emisiile gazelor cu efect de seră. Dar, din nou, acestea sunt măsuri care,
    odată luate, o să-și facă efectele în deceniile următoare. Dar noi acum trebuie
    să ne gândim, pentru că deja schimbările climatice ne afectează viața de zi cu
    zi. Vedem perioada acesta cu secetă, cu valuri de căldură. Trebuie luate
    măsurile de care vă spuneam pe termen scurt. Dacă vreți, din punct de vedere
    științific, înțelegem foarte clar ce se întâmplă cu schimbările climatice. Acum, practic, problema
    această a schimbărilor climatice a trecut din domeniu științific în domeniul
    politic. Degeaba anumite țări iau aceste măsuri și le
    implementează și devin la un moment dat eficiente, dacă celelalte țări își
    continuă emisiile ca și până acum. E o acțiune pe care trebuie s-o desfășurăm la nivel global.



    Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale, perioada 2023-2027 va fi
    aproape sigur cea mai caldă înregistrată vreodată pe Terra, sub efectul
    combinat al emisiilor de gaze cu efect de seră şi al fenomenului meteorologic
    El Nino, care provoacă o creştere a temperaturilor.


  • Prognoza economică de primăvară 2022

    Prognoza economică de primăvară 2022

    Războiul din Ucraina a surprins economiile europene încă nerefăcute în totalitate după pandemia de Covid 19. Conflictul şi sancţiunile impuse Rusiei au generat o explozie a preţurilor la energie; acestea au antrenat, la rândul lor, scumpiri ale mărfurilor şi serviciilor, aducând inflaţia la maxime record. Lanţurile de aprovizionare au fost şi ele puternic afectate de restricţiile dure anti-Covid, aflate încă în vigoare în China. Toate aceste evoluţii au modificat puternic în scădere aşteptările privind creşterea economică a Europei şi nici proiecţiile pe termen mai îndelungat nu arată prea optimist.

    Potrivit previziunilor de primăvară prezentate de comisarul Paolo Gentiloni, economia Uniunii ar urma să crească anul acesta cu numai 2,7%, iar anul viitor va fi şi mai mică: 2,3%. Comparativ, în luna februarie, Comisia prognoza o creştere de 4% pentru acest an.

    Ne aşteptăm ca inflaţia pe anul în curs să atingă recordul absolut de 6,8%, de la numai 2,9% anul trecut. Abia anul viitor inflaţia ar putea scădea la 3,3% – spune Comisia.

    La nivelul general al Uniunii Europene, rata şomajului este prognozată să scadă în continuare anul acesta, dar şi anul viitor: 6,7% şi, respectiv 6,5%. Pentru Zona Euro, ratele vor fi 7,3% anul acesta şi 7% în 2023.

    În pofida costurilor generate de măsurile de atenuare a efectelor scumpirilor la energie şi a sprijinului acordat refugiaţilor ucraineni, deficitul public agregat din Uniunea Europeană va scădea în continuare şi anul acesta şi anul viitor, pe măsură ce sprijinul pentru Covid-19 va fi retras progresiv. De la 4,7% din PIB în 2021, deficitul european este prognozat să scadă la 3,6% din PIB în 2022 și 2,5% în 2023. Pentru Zona Euro, deficitul este prognozat la 3,7% pentru anul acesta şi 2,5% din PIB anul viitor.

    Pentru România, Comisia Europeană prognozează o creştere economică de 2,6% în 2022 şi de 3,6% în 2023. Inflaţia va fi de 8,9% în 2022 şi de 5,1% anul viitor. Rata şomajului a fost prognozată la 5,5% anul acesta, iar anul viitor va fi de de 5,3%.

    Comisia precizează însă că toate aceste prognoze au un mare grad de incertitudine, evoluţiile economice depinzând puternic de evoluţia războiului din Ucraina şi mai ales de impactul acestuia asupra pieţelor energiei.


  • Revizuire în scădere a creşterii economice

    Revizuire în scădere a creşterii economice

    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză de la București a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economică a României, anticipând un avans de doar 4,3 la sută, în scădere 0,3 puncte procentuale comparativ cu prognoza sa anterioară. Motivele care stau în spatele acestei decizii sunt legate de creșterea accelerată a inflației – aflată în prezent la peste 8% și care ar urma să ajungă în curând la un număr cu două cifre, dar și de apariția valului cinci al pandemiei de coronavirus și de continuarea crizei energetice.

    Toate estimările sunt realizate fără a lua în calcul declanşarea unui conflict determinat de tensiunile geopolitice de la graniţa cu Ucraina, precizează autorii prognozei de iarnă a Comisiei. Valoarea de 4,3% avansată a luat, însă, în calcul menţinerea preţurilor pentru produsele energetice la un nivel ridicat, ceea ce ar afecta activitatea din industrie, în special în ceea ce priveşte industria chimică şi cea metalurgică, ramuri mari consumatoare de energie.


    Totodată, întreruperile în lanţurile de aprovizionare, care contribuie și ele la prețurile mari din piață, sunt estimate că vor continua. Deşi perturbările pot fi de amplitudini mai reduse, acestea vor afecta în continuare industria auto şi cea de echipamente electrice. O creştere mai modestă este aşteptată şi pe partea serviciilor, în special pe componenta de achiziţii de bunuri de către gospodăriile populaţiei.


    Pe de altă parte, pentru sectorul construcţiilor se estimează o contribuţie mai importantă decât cea din prognoza de toamnă, atât pe fondul comparaţiei cu a doua parte a lui 2021, când activitatea în domeniu a încetinit, cât şi datorită unui impuls susţinut aşteptat ca urmare a accesării fondurilor europene. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză anticipează, de asemenea, o dinamică mai redusă în cazul consumului privat, dar şi în ceea ce priveşte investiţiile, faţă de prognoza sa anterioară.


    Totodată, a fost reevaluat impactul creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale asupra traiectoriei inflaţiei pe parcursul anului curent, ceea ce a condus la o prognoză în creştere a preţurilor de consum. Evoluţiile viitoare indică o temperare a creşterii în luna februarie datorită intrării în vigoare a noilor reglementări privind nivelul plafonării, cât şi cotele de consum, urmate de un vârf în luna aprilie. Creşteri de mai mică amploare sunt prevăzute şi în luna iulie şi la începutul sezonului rece. Estimările mai indică o inflaţie la sfârşitul anului 2022 de 9,5%, corespunzător mediei anuale de 9,9%, şi nu au luat în calcul alte măsuri de sprijin a populaţiei, acestea urmând a fi cuantificate în prognoza următoare.


    Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi, economia românească a crescut cu 5,6% anul trecut. În ultimul trimestru din 2021, PIB-ul a scăzut cu 0,5% faţă de trimestrul anterior, dar a urcat cu 2,2% faţă de perioada similară din 2020.


  • Prognoză economică mplină di nădii

    Prognoză economică mplină di nădii

    România va s’aibă nai ma marea creaştiri economică ditu Uniunea Europeană tru 2021, udisitu cu prognoza di veară a Comisiillei Europeană cari dimăndă că economia românească va s’crească cu 7,4% tru aestu an şi cu 4,9% anlu ţi yini. Naua estimari a forlui comunitar tră 2021 easti cu 2,3 proţenti ma mari andicra di prognoza ditu primveară tră aţea că, aşi cumu spuni executivlu european, performanţa-a economiillei româneşti fu cabaia anvărtuşită tru protlu trimestru.



    Tutunăoară, pistipsearea-a consumatorlor şi a emburloru nica armasi mari până tu aestu kiro. Consumlu privat easti aştiptatu s’armănă ma largu vărtosu, ndrupătu di scutearea restricţiiili, maxus tru sectoarili zñiipsiti multu di multu di pandemie, ama şi di criştearea-a tiñiiloru di cathi mesu tru proţlli meşi a anlui, nica spuni Executivlu comunitaru.



    Nica ş’cama multu, investiţiili va s’armănă vărtoasi tru kirolu 2021-2022, ndrupăti emu di sectorlu publicu emu di aţelu privatu. Exporturli va s’agiungă tu ună catastisi cama bună tru simfunie cu redresarea-a proţloru parteneri comerciali ali Românie, ama contribuţia-a exporturloru neti la creaştiri va s’armână, uidisitu cu aţea ţi spuni Comisia, negativă tru kirolu 2021-2022. Avansul a economiillei româneşti va s’hibă ma largu și tru anlu ţi yini, acă tru un ritmo cama ayălisitu.



    Premierlu Florin Cîţu spuni că aesti previziuni suntu rezultatlu a lucărlui dimi că sectorlu privat apăndăsi pozitiv la meatrili băgati tu practico până tora şi ari pistipsearea că va s’bagă tu lucru tuti reformili dimăndati.



    Di altă parti, profesorlu universitaru doctoru Mircea Coşea exighiseaşti ţi nsimneadză, ditu a lui videală, aesti ţifri tră România:


    “Criştearea aesta di 7% easti ună ţifră cari neise nu easti creaştiri, easti ună recupearari. Ditu videala economică, macroeconomică, ma s’vreţ, easti un adgheafur mari anamisa di recuperari şi creastiri economică. Dimecu, noi recuperăm, nsimneadză că nă aprukemu di nivelu di la cari nkisimu. Aesta nu va s-dzăcă orlea zorlea că easti ună perioadă multu bună, nu nsimneadză orlea zorlea că va s’bănămu ma ghini. A deapoa cara va s’făţemu isapi ti aţea ţi s’fati dinăpoia aliştei ţifră u s’videmu că lucărli suntu câtu s’poati găilipsitoari. Di itia că aestă recuperari la aestu nivelu recordu tru Europa nu easti sănătoasă. Andicra di alti stati di anvărliga-a noastră, aestă ţifră cabaia mari spuni că, pănu tu soni, România nu ari la thimelliu ună dizvultari economică reală, căţe s’ndrupaşti, tutu cu tutu, pi mpărmuturi.”



    La nivelu ali Uniuni Europeană, economia ari naeti s’nreghistreadză ună creaştiri di 4,8% tru aestu an şi di 4,5% anlu ţi yini, după ţi activitatea năstricu aştiptărli tru protlu trimestru ditu 2021, deapoa di itia-a unăllei catastisi ma bună mutrinda sănătatea s’agiumsi la ayălisearea-a restricţiiloru tru doilu trimesturu.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Prognoză economică optimistă

    Prognoză economică optimistă

    România va avea cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în 2021, potrivit prognozei de vară a Comisiei Europene care anunță că economia românească va creşte cu 7,4% în acest an şi cu 4,9% anul viitor. Noua estimare a forului comunitar pentru 2021 este cu 2,3 procente mai mare faţă de prognoza din primăvară pentru că, potrivit executivului european, performanţa economiei româneşti a fost solidă în primul trimestru.


    Totodata, încrederea consumatorilor şi a oamenilor de afaceri a rămas mare până acum. Consumul privat este aşteptat să se mențină robust, sprijinit de ridicarea restricţiilor, în special în sectoarele afectate sever de pandemie, precum şi de creşterea salariilor în primele luni ale anului, mai arată Executivul comunitar.


    Mai mult, investiţiile vor rămâne solide în perioada 2021-2022, sprijinite atât de sectorul public cât şi de cel privat. Exporturile ar urma să se îmbunătăţească în linie cu redresarea principalilor parteneri comerciali ai României, dar contribuţia exporturilor nete la creştere va rămâne, potrivit Comisiei, negativă în perioada 2021-2022. Avansul economiei româneşti va continua și anul viitor, deşi într-un ritm mai lent.


    Premierul Florin Cîţu spune că aceste previziuni sunt rezultatul faptului că sectorul privat a răspuns pozitiv la măsurile implementate până acum şi are încredere că se vor implementa toate reformele anunţate.


    Pe de altă parte, profesorul universitar doctor Mircea Coşea explică ce înseamnă, din punctul său de vedere, aceste cifre pentru România:

    Creşterea aceasta de 7% este o cifră care de fapt nu este creştere, este o recuperare. Din punct de vedere economic, macroeconomic, dacă vreţi, este o diferenţă mare între recuperare şi creştere economică. Deci, noi recuperăm, înseamnă că ne apropiem de nivelul de la care am plecat. Asta nu înseamnă neapărat că este o perioadă foarte bună, nu înseamnă neapărat că vom trăi mai bine. Iar dacă analizăm ce se întâmplă în spatele acestei cifre o să vedem că lucrurile sunt cât se poate de îngrijorătoare. Pentru că această recuperare la acest nivel record în Europa nu este sănătoasă. Faţă de alte ţări din jurul nostru, această cifră extrem de mare arată că, de fapt, România nu are la bază o dezvoltare economică reală, ci se bazează totul pe împrumuturi.


    La nivelul Uniunii Europene, economia ar urma să înregistreze o creștere de 4,8% în acest an şi de 4,5% anul viitor, după ce activitatea a depăşit aşteptările în primul trimestru din 2021, iar îmbunătăţirea situaţiei privind sănătatea a dus la atenuarea restricţiilor în trimestrul doi.


  • Grecia – fenomene meteo extreme

    Grecia – fenomene meteo extreme

    Serviciul Național elen de Meteorologie a emis o prognoză de fenomene meteo extreme (deteriorarea rapidă a vremii, furtuni însoțite de intensificări puternice ale vântului și descărcări electrice intense, precipitații abundente inclusiv căderi de grindină), informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Fenomene meteo extreme sunt prognozate pentru intervalul 7 – 10 iunie 2021, după cum urmează:

    Luni, 7 iunie 2021: regiunile Macedonia, Tracia, în principal după-amiază și seara;
    Marți, 8 iunie 2021: regiunile Macedonia, Tracia, Epir, Tesalia, la prânz și după-amiază;
    Miercuri, 9 iunie 2021: zona continentală a Greciei, fenomenele urmând a fi deosebit de intense în regiunea Peloponez.

    Frontul depresionar își va face simțită prezența începând cu ziua de luni (7 iunie 2021) în nord, urmând a se extinde în centrul țării marți (8 iunie 2021) și pe aproape întreg teritoriul elen, miercuri (9 iunie 2021).

    În acest context, autoritățile elene recomandă evitarea ieșirii pe mare cu ambarcațiuni de agrement în acest interval.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic: +302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    În cazul unei situații de urgenţă, cetățenii români au la dispoziţie şi telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă: +306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic: +306946049076.


    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet

    http://atena.mae.ro,

    http://salonic.mae.ro,

    https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro, www.meteoalarm.eu, www.mae.ro

    şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

  • Creștere economică pentru statele UE

    Creștere economică pentru statele UE

    Comisia Europeană a publicat, săptămâna aceasta, previziunile economice de primăvară, conform cărora economia UE va crește cu 4,2 % în 2021 și cu 4,4 % în 2022. Anul trecut, economia UE s-a contractat cu 6,1 %, iar economia zonei euro cu 6,6 %, din cauza efectelor pandemiei de COVID-19.



    Consumul și creșterea exporturilor, factori principali ai creșterii economice



    Chiar dacă a dat semne de revigorare încă din vara lui 2020, economia a stagnat în al patrulea trimestru al anului 2020 și în primul trimestru al anului 2021, ca urmare a noilor măsuri impuse de statele membre pentru a limita numărul de îmbolnăviri în al doilea val al pandemiei.



    Însă, vaccinarea populației și relaxarea restricțiilor va duce la o redresa puternică a economiilor statelor UE. Creșterea economică va fi determinată de consumul privat, de investiții și de creșterea cererii de exporturi ale UE din partea unei economii mondiale consolidate, precizează Executivul comunitar.



    Totodată, se preconizează că investițiile publice vor atinge anul următor cel mai înalt nivel din ultimii zece ani în 2022, ca procent din PIB cu ajutorul fondurilor puse la dispoziție prin Mecanismul de redresare și reziliență.



    Datoria publică atinge nivelul maxim în 2021



    Prognoza Comisiei arată că ponderea datoriei publice în PIB va atinge nivelul maxim în acest an, la valoarea de 94 %, urmată de o ușoară scădere 93 % în 2022. Pentru zona euro, ponderea datoriei în PIB va crește la 102 %, urmată to de o scădere de un punct procentual anul viitor (101%).



    Deficitul public general agregat va crește cu aproximativ jumătate de punct procentual până la 7,5% din PIB în UE, respeciv la 8 % din PIB în zona euro, conform prognozei. Cu excepția Danemarcei și a Luxemburgului, toate statele membre vor înregistra un deficit de peste 3 % din PIB, mai anunță Comisia Europeană.



    Totuși, se preconizează că deficitul bugetar agregat va scădea până la puțin sub 4 %, atât în UE, cât și în zona euro, în 2022.



    Șomajul intră pe o pantă descendentă



    Pandemia a adus și o creștere a șomajului în cele 27 de țări, însă ocuparea forței de muncă a crescut în a doua jumătate a anului 2020, iar ratele șomajului au scăzut față de nivelurile lor maxime în majoritatea statelor membre, mai menționează Comisia Europeană. Pentru perioada următoare, rata șomajului în statele UE este estimată la 7,6% în acest an și la 7% în 2022. În zona euro, rata șomajului este estimată la 8,4 % în 2021 și la 7,8 % în 2022.



    Aceste rate rămân mai ridicate decât nivelurile din perioada anterioară crizei, conform Executivului european care mai menționează că schemele de sprijin public, inclusiv cele sprijinite de UE prin instrumentul SURE, au împiedicat o creștere dramatică a șomajului.



    Comisia mai precizează că inflația a crescut puternic la începutul acestui an și va varia semnificativ în cursul acestui an, deoarece prețurile estimate ale energiei și variațiile ratelor TVA generează fluctuații semnificative ale nivelului prețurilor. În UE, inflația se va situa, conform previziunilor, la 1,9 % în 2021 și la 1,5 % în 202, cu valori mai mici în zona euro, 1,7 % în 202, respectiv, 1,3 % în 2021.



  • Debitul fluviului Dunărea la intrarea în ţară va fi în scădere în următoarele zile

    Debitul fluviului Dunărea la intrarea în ţară va fi în scădere în următoarele zile

    Debitul fluviului Dunărea la intrarea în ţară va fi în scădere în următoarele zile până la 5.300 cubi/secundă (mc/s), de la 6.500 mc/s cât s-a înregistrat zilele trecute, arată prognoza Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), emisă pentru perioada 15 – 22 februarie 2020.

    Hidrologii anunţă că debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în scădere până aproape de valoarea de 5.300 mc/s, situându-se însă peste media multianuală a lunii februarie de 5.300 mc/s.


    În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în prima parte a intervalului în scădere pe sectorul Gruia – Tr. Măgurele şi în creştere pe sectorul Zimnicea – Tulcea, iar în partea a doua a intervalului vor fi în scădere pe sectorul Gruia – Vadu Oii şi în general în creştere pe sectorul Brăila – Tulcea.

    Debitul maxim al Dunării, pentru luna februarie, a fost estimat în prognoza trimestrială la 5.000 mc/s, iar cel minim la 2.500 mc/s, faţă de media lunii respective, de 5.300 mc/s.

    Sursa AGERPRES

  • Previziuni economice de toamnă ale Comisiei Europene

    Previziuni economice de toamnă ale Comisiei Europene

    Economia Uniunii Europene funcţionează bine. Creşterea economică şi crearea de locuri de muncă sunt solide, investiţiile se relansează iar deficiul şi datoria publică sunt în scădere. Acestea sunt concluziile previziunilor economice din toamna acestui an comunicate de executivului european. Iată ce a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă:



    “Începând din primăvară asistăm la o creştere economică accelerată atât în ţările Uniunii Euroepne, cât şi în zona euro. Toate statele membre au contribuit la aceast progres. În Uniunea Europeană se estimează o creştere a produsului intern brut cu 2,3% în acest an, iar în zona euro, aproape la fel, cu 2,2%. Este cea mai mare rată a creşterii economice din ultimii 10 ani. Creşterea produsului intern brut în zona euro este prognozată la 2,1% în 2018 şi la 1,9% în 2019. Şi ocuparea forţei de muncă este în continuă creştere. Numărul persoanelor angajate în zona euro a atins în prezent cel mai înalt nivel înregistrat vreodată şi a adus rata şomajului la cel mai scăzut nivel de la începutul anului 2008, în timp ce cifra UE, de 7,5% în septembrie, a fost cea mai scăzută din noiembrie 2008.”



    Deşi redresarea economică a depăşit aşteptările, încă se mai înregistrează o încetinire semnificativă a pieţei forţei de muncă şi o creştere salarială moderată. Deci, creşterea PIB-ului şi inflaţia sunt încă dependente de sprijin din partea politicilor, se mai arată în raportul Comisiei Europe. De asemenea, este de aşteptat ca inflaţia să atingă o valoare medie de 1,5% în zona euro în acest an şi să scadă la 1,4% în 2018, înainte de a se ridica la 1,6% in 2019. Datorită relansării creşterii economice, se preconizează că finanţele publice din zona euro se vor îmbunatăţi mai mult decât era de aşteptat în primăvară, iar soldul bugetar global este de aşteptat să se îmbunătăţească în aproape toate statele membre.



    Pe de altă parte, economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 5,7% în 2017, peste estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%, se mai arată în documentul executivului comunitar. De asemenea, şi pentru 2018, Comisia Europeană şi-a revizuit, în sus, estimările privind avansul economiei româneşti până la 4,4%, de la 3,7% cât prognoza în primăvară.



    Previziunile Comisiei Europene s-au bazat pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, ratele dobânzilor şi preţurile produselor de bază la data de 23 octombrie 2017.




  • BERD: România a revenit la ritmurile de creştere de dinaintea crizei

    BERD: România a revenit la ritmurile de creştere de dinaintea crizei

    Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD și-a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești cu 1,3 puncte procentuale pentru acest an, de la 4% până la 5,3%, și cu 0,7 puncte procentuale pentru anul următor, de la 3,5% până la 4,2%.



    Mai multe țări, în special România și Turcia, înregistrează ritmuri de creștere comparabile cu nivelurile înregistrate înaintea crizei”, susține BERD.


    La nivel general, BERD și-a îmbunătățit semnificativ prognozele de creștere pentru 2017, grație exporturilor mai mari, relansării investițiilor și prețurilor mai mari la materii prime, care sprijină o relansare solidă. Ritmul mediu de creștere înregistrat în țările din regiunea în care operează BERD ar urma să fie de 3,3% în acest an, cu 0,9 puncte procentuale mai mult decât în prognozele publicate în luna mai și după o creștere de doar 1,9% în 2016.


    Această relansare amplă este o evoluție binevenită. Ea creează, de asemenea, o fereastră de oportunitate pentru derularea reformelor care vor asigura sustenabilitatea ritmurilor solide de creștere pe termen lung”, apreciază economistul șef al BERD, Sergei Guriev.



    BERD susține că cele mai recente prognoze ale sale sunt supuse la numeroase riscuri, inclusiv tensiunile geopolitice, amenințările de securitate, politicile populiste din economiile avansate și gradul ridicat de concentrare a surselor de creștere globală.



    BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali din România, cu investiții în țară de 7,6 miliarde euro în peste 400 de proiecte. Totalul investițiilor în sectorul agroalimentar este de 10,3 miliarde euro, în 624 proiecte în țările în care operează BERD, din care 700 milioane euro investiți în România în 36 de proiecte.

  • Previziuni FMI pentru România

    Previziuni FMI pentru România

    Previziuni
    optimiste de la Fondul Monetar Internaţional pentru România: economia ţării va continua să crească anul acesta şi anul care
    vine. Cel mai recent raport, publicat marţi, World Economic Outlook
    arată că instituţia financiară internaţională a revizuit în creştere, de la
    4,2% la 5,5, estimările privind evoluţia economiei în 2017. Şi în 2018 va urma
    o creştere de până la 4,4%, faţă de avansul de 3,4 preconizat în aprilie.
    Creşterea semnificativă a investiţiilor, a comerţului, a producţiei industriale
    din România au generat aceste cifre optimiste. O altă veste bună de la FMI este
    aceea că rata şomajului a fost revizuită tot în scădere. Aşadar, în 2017
    aceasta ar urma să fie de 5,3%, iar anul viitor de 5,2%, nivel similar cu cel
    estimat în aprilie.

    Comentând această prognoză, analistul economic, Constantin
    Rudniţchi consideră că: Evident că ne bucură această creşetere
    economică, dar trebuie să găsim şi alte motoare de creştere. Adică, în afară de
    consum şi de industrie, ar trebui să adăugăm zona de investiţii publice, zona
    de investiţii private, de ce nu, serviciile care şi ele performează. Şi
    atenţie, ar trebui să ne mai uităm şi la ce se întâmplă în zona euro, pentru că
    zona euro este zona noastră predilectă de tranzacţii comerciale şi vedem că acolo
    avem o creştere, dar o creştere modestă, moderată, să o numim aşa, cu limitele
    ei. Ori, din acest punct de vedere, sigur că aş spune că avem un ciclu de
    creştere foarte bun, dar care dă semne de supraîncălzire, dacă nu chiar de
    încetinire începând de anul viitor.

    Pe de altă parte, instituţia financiară
    internaţională a revizuit în scădere evoluţia preţurilor de consum în acest an,
    urmând ca ritmul de creştere a preţurilor să se accelereze anul viitor. Acestea
    vor creşte mai puţin anul acesta, cu doar 1,1%, ritmul se va accelera însă anul
    viitor până la 3,3%. Fondul Monetar Internaţional a modificat şi prognoza
    privind deficitul de cont curent înregistrat de Romania la 3% anul acesta, de
    la 2,8 în aprilie şi la 2,9% anul viitor, de la 2,5 anterior.

    De asemenea,
    conform raportului World Economic Outlook România şi Islanda vor
    consemna în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,5%. Pe
    ansamblu, Europa va înregistra o creştere economică de 2,5%, iar Europa
    Emergentă, regiune unde este inclusă şi România, va avea un avans al PIB de
    4,5%.

    Estimările FMI confirmă în mare parte şi datele prezentate de Institutul
    Naţional de Statistică    . INS
    a revizuit, marţi, în urcare, de la 5,9% la 6,1%, avansul economic al României
    din trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului
    trecut. Potrivit INS, în semestrul I din 2017, Produsul Intern Brut a crescut,
    comparativ cu semestrul I 2016, cu 5,9%.

  • Discuţii privind sustenabilitatea bugetului 2017

    Discuţii privind sustenabilitatea bugetului 2017

    Preşedintele României,
    Klaus Iohannis, s-a declarat îngrijorat, marţi, după ce a discutat, la
    Bucureşti, cu premierul Sorin Grindeanu şi cu ministrul de Finanţe, Viorel
    Ştefan, despre bugetul de stat pe 2017 şi cel a asigurărilor sociale, ajunse la
    promulgare.

    Şeful statului a spus că bugetul este unul
    problematic, pentru că există riscul ca deficitul să fie mai mare de 3%. În opinia sa, în proiectul de buget au fost incluse venituri
    supraevaluate şi cheltuieli foarte mari. Klaus Iohannis: Avem
    de-a face cu o sumă extraordinar de mare la aşa-numitele credite de angajament,
    de 54 de miliarde, care vor apăsa asupra bugetelor din anii următori. Împreună
    cu echipa mea, vom aprofunda analiza acestor două bugete. Sigur, vom avea în
    vedere şi punctele de vedere prezentate de prim-ministru şi de ministrul finanţelor,
    dar în ansamblu trebuie să recunosc că sunt îngrijorat.

    În replică, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a
    afirmat că bugetul de stat pe 2017 este echilibrat şi
    sustenabil. El a apreciat că se tot găsesc motive de întârziere a publicării
    documentului. Liviu Dragnea: Eu cred în sustenabilitatea
    acestui buget. Acele credite de angajament apasă, într-adevăr, bugetul
    următorilor ani, dar în sensul stimulării investiţiilor. Bugetul este
    echilibrat, este sustenabil, s-a ţinut cont de 2% pentru bugetul Apărării şi
    s-a avut în vedere limita de deficit de 3% din PIB. Până la urmă, dacă are
    temeri preşedintele, ar fi bine să le aibă într-un termen rezonabil, pentru că
    noi, tot aşa, am vrea ca în acest an România să aibă un bugetIn schimb.

    Luni, şi Comisia Europeană atrăgea atenţia, în prognoza sa de iarnă, că, anul
    acesta, deficitul bugetar al României ar urma să ajungă la 3,6 din PIB, ceea ce
    ar putea duce la declanşarea procedurii de deficit excesiv. Prognoza de creştere pentru
    România a fost îmbunătăţită la 4,4% pentru 2017, însă, este sub estimările
    Guvernului, de 5,2%. Sunt specialişti care susţin la rândul lor că există
    pericolul depăşirii ţintei de deficit pentrucă un ritm de creştere mai
    mic decât cel presupus de Executiv înseamnă venituri bugetare sensibil
    mai mici decât cele prognozate.

    Fostul ministru de finanţe, Mircea Coşea, a
    declarat la Radio România că bugetul pe 2017 merge pe
    o viziune discutabilă, şi anume, menţine consumul ca principal motor de creştere.
    Or, experienţa internaţională arată că dacă acest motor este menţinut pe termen
    mediu, între trei şi cinci ani, atunci economia începe să fie strangulată,
    adica va fi o economie cu o dezvoltare nesănătoasă, care nu se mai bazează pe
    investiţii, pe capital, pe modernizare, pe cercetare, pe dezvoltare, adică tot
    ceea ce creează valoare adăugată mai mare.

  • Jurnal românesc – 16.01.2017

    Jurnal românesc – 16.01.2017


    Proiectul de buget pentru acest an urmează să ajungă în Parlament pentru dezbatere cel târziu pe 25 ianuarie. Suplimentări de fonduri sunt prevăzute la sănătate, educaţie, apărare şi transporturi. Mai puţini bani vor primi ministerele comunicaţiilor şi energiei, Secretariatul General al Guvernului, Senatul şi Camera Deputaţilor. Premierul Sorin Grindeanu a precizat că strategia bugetară este construită pe baza datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză şi va respecta deficitul de 3% din Produsul Intern Brut. La rândul său, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a dat asigurări că guvernul nu intenţionează să mărească nicio taxă şi că există fondurile necesare pentru aplicarea măsurilor anunţate în campania electorală.



    Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Lucian Croitoru, consideră că deficitul bugetar poate fi ţinut la nivelul de 3%, dar, în opinia sa, este dificil să se obţină, concomitent, şi o creştere economică de 5,5%. Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a afirmat, la preluarea mandatului, că programul de guvernare este fundamentat pe o creştere economică, în medie, de 5,5% pe an în următorii patru ani. Totodată, Lucian Croitoru a spus că presupusa apreciere a dolarului în raport cu leul, în perioada următoare, va stimula exporturile, ceea ce va influenţa pozitiv creşterea economică a României. Totuşi, o depreciere a monedei naţionale ar putea crea probleme în legătură cu lichiditatea din piaţă şi ar adăuga şi presiuni inflaţioniste – a concluzionat oficialul BNR.



    Deputatul PNL de Alba, Florin Roman, anunţă un proiect de lege privind repatrierea trupurilor neînsufleţite ale românilor decedaţi pe teritoriul altor state. În acest moment, legislaţia referitoare la posibilitatea susţinerii familiilor românilor care nu au posibilitatea financiară de a-şi aduce acasă rudele decedate în străinătate este extrem de neclară – susţine Florin Roman. Potrivit lui, există anumite prevederi care stipulează că plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă poate fi suportată de Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice. Florin Roman a mai adăugat că în primele zile ale viitoarei sesiuni parlamentare, care va debuta în februarie, va definitiva această propunere legislativă. Potrivit unor informaţii neoficiale, anual mor în ţările lumii peste 2.500 de români. Marea majoritate a familiilor rămase acasă nu îşi permit să cheltuiască mii de euro pentru aducerea în ţară a trupurilor acestora.



    Formularul 088, care le-a dat atâtea bătăi de cap oamenilor de afaceri, va fi eliminat de la 1 februarie. Documentul pe care firmele trebuiau să-l completeze a fost aspru criticat de mediul privat fiindcă includea un set foarte stufos de întrebări. Patronii trebuiau să dea detalii despre studiile urmate şi chiar despre planurile de afaceri în ideea că, astfel, inspectorii fiscali puteau determina daca o firmă este sau nu de încredere si merită să primească undă verde pentru rambursarea de TVA. Formularul 088, inventat în urmă cu aproape doi ani de fostul şef al fiscului, Gelu Diaconu, a dus însă birocraţia la un nou nivel, motiv pentru care mii de firme s-au trezit că le-a fost anulat codul de TVA, deşi activităţile lor nu erau cu adevărat suspecte. Fiscul şi-a recunoscut greşeala şi a încercat de două ori la rând să simplifice documentul, însă degeaba. După 1 februarie, formularul 088 nu va fi înlocuit cu nimic, ceea ce creşte însă riscul de evaziune pe TVA, în condiţiile în care taxa pe valoare adăugată generează undeva la 60% din evaziunea fiscală din România.




  • Creştere accentuată pentru economia românească

    Creştere accentuată pentru economia românească

    România va
    înregistra, în acest an, cea mai mare creştere economică din Europa, urmată de
    Irlanda, 4,9%. Aprecierea optimistă aparţine Fondului Monetar Internaţional,
    care a revizuit, în creştere până la 5%, estimările privind evoluţia economiei
    româneşti în acest an. In luna aprilie, instituţia financiară anticipa o
    creştere de 4,2 procente.

    În prognoza de primăvară,
    Comisia Naţională de Prognoză, instituţie aflată în subordinea
    Ministerului Finanţelor şi pe care guvernul îşi bazează proiecţiile bugetare şi
    economice, estima o creştere a economiei cu 4,2%, nivel identic cu estimarea
    Fondului Monetar Internaţional şi cu cea a Comisiei Europene. În
    septembrie, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în urcare, de la 4,2% până
    la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după
    evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an.

    Potrivit
    celui mai nou raport World Economic Outlook, publicat marţi, FMI
    avertizează că vârful de creştere economică înregistrat în 2016 de România va
    fi urmat în 2017 de o încetinire până la 3,8%, uşor
    peste avansul de 3,6% preconizat în luna aprilie. Dar, chiar şi aşa, ţara va
    înregistra şi anul viitor cel mai ridicat ritm de creştere economică din
    Europa. În acelaşi timp, pentru 2018, FMI estimează că economia româneasca va
    inregistra o creştere de 3,3%.

    Pe de
    altă parte, Fondul a modificat si evolutia preturilor de consum în România în
    acest an. Astfel, estimările au fost revizuite de la minus 0,4% în aprilie la
    minus 1,5%, ceea ce inseamnă că România şi Bulgaria vor fi pe primele locuri în
    UE în privinţa inflaţiei medii anuale negative. Totuşi, pentru 2017, FMI
    apreciază că preţurile de consum în România se vor majora, înregistrând o
    creştere de 1,7%, pentru ca în 2018 să crească cu 2,5%.

    Instituţia financiară a revizuit în urcare şi
    estimările privind deficitul de cont curent înregistrat de România în 2016, de
    la 1,7% în aprilie la 2%. Deficitul de cont curent se va accentua anul viitor,
    când ar urma să ajungă la 2,8, în comparaţie cu 2,5% cât se estima în aprilie. În 2018, deficitul ar urma să treacă pragul de 3% din PIB, ajungând la 3,2%.

    În
    privinţa şomajului, Fondul Monetar Internaţional a menţinut estimarea de 6,4%
    pentru acest an si 6,2% pentru anul viitor.

  • Avancronicǎ olimpică

    Avancronicǎ olimpică

    Începând de astăzi, actualitatea sportivă este dominată, vreme de trei săptămâni, de Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro. Este a 31-a ediţie a Jocurilor şi aduce la start peste 10 mii de sportivi din 206 ţări.



    În premieră, la Jocuri va participa o echipă a refugiaţilor, formată din zece sportivi. Cele mai mari delegaţii sunt cele ale Statelor Unite, cu 554 de sportivi, ale Braziliei, cu 465 sportivi, şi Germaniei, cu 425 de componenţi. România va fi reprezentată la Rio de un lot de 96 de sportivi şi 7 rezerve, la 15 discipline



    Cunoscuta revistă americană Sports Illustrated prognozează că delegaţia României va cuceri, la Rio, cinci medalii, însă niciuna dintre ele de aur.


    În secţiunea dedicată predicţiilor privind câştigătorii medaliilor puse în joc, revista consideră că România va câştiga o medalie de argint, prin echipa feminină de spadă. Se vor adăuga patru de bronz, dintre care două obţinute de către gimnastul Marian Drăgulescu, la sol şi sărituri. Medalii de bronz se mai aşteaptă de la Andrea Chiţu, la judo, categoria 52 de kg, şi de la reprezentativa feminină de handbal a României.



    Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi-a propus, ca obiectiv, ca lotul român să câştige între şase şi opt medalii. Ţinta fixată pare modestă, dacă ţinem cont că rezultatul cel mai slab al participărilor româneşti la ultimele ediţii ale Jocurilor este de 8 medalii şi s-a înregistrat în 2008, la Beijing. La Londra, în 2012, sportivii români au câştigat 9 medalii.



    Competiţiile au început deja, chiar dinaintea deschiderii oficiale. În concursul olimpic de fotbal am avut deja prima surpriză. Echipa Braziliei, cu supervedeta Neymar printre componenţi, a încheiat la egalitate, scor 0 la 0, cu Africa de Sud.