Radio România Internațional

Tag: prognoza economica

  • Prognoza economică din toamna 2024: o revenire treptată într-un mediu nefavorabil

    Prognoza economică din toamna 2024: o revenire treptată într-un mediu nefavorabil

    Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene estimează o creștere a PIB-ului în 2024 de 0,9 % în UE și de 0,8 % în zona euro. Se estimează că activitatea economică se va accelera la 1,5 % în UE și la 1,3 % în zona euro în 2025 și la 1,8 % în UE și la 1,6 % în zona euro în 2026.

    Totodată, se estimează că inflația totală în zona euro se va înjumătăți în 2024, de la 5,4 % în 2023 la 2,4 %, înainte de a scădea treptat la 2,1 % în 2025 și la 1,9 % în 2026. Pe de altă parte, la nivelul UE, procesul de dezinflație va fi și mai accentuat în 2024, inflația totală scăzând la 2,6 %, de la 6,4 % în 2023. Ea va continua să scadă la 2,4 % în 2025 și la 2,0 % în 2026. Creșterea economică se va accelera pe măsură ce consumul se va intensifica și investițiile își vor relua creșterea.

    Italianul Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie a oferit mai multe amănunte despre prognoza economică:

    “Acest pachet vine pe un fond de creștere modesta pentru economia europeană. Potrivit previziunilor noastre, această creștere va intra pe linie ascendentă graţie intensificării cererii interne, pe măsură ce inflația se calmează și piața muncii rămâne foarte puternică. Dar tensiunile geopolitice și incertitudinea se întrevăd la orizont, iar economiile noastre se confruntă cu provocări economice și sociale complexe.

    În aceste condiţii, continuarea absorbției fondurilor aferente Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și a altor fonduri europene va înlesni și preveni  efectele consolidării fiscale necesare după ani de politici monetare expansioniste generate de nevoia de a răspunde pandemiei și invaziei Ucrainei de către Rusia.”

    După reluarea creșterii economice în primul trimestru al anului 2024, economia UE a continuat să se extindă pe parcursul trimestrelor doi și trei într-un ritm constant, deși modest. Creșterea ocupării forței de muncă și redresarea salariilor reale au continuat să sprijine veniturile disponibile, dar consumul gospodăriilor a fost limitat.

    Un cost al vieții încă mare și incertitudinea sporită în urma expunerii repetate la șocuri extreme, la care se adaugă stimulentele financiare pentru a economisi în contextul unor rate mari ale dobânzii, au determinat gospodăriile să economisească o parte tot mai mare din veniturile lor. În ansamblu, se estimează că cererea internă va stimula creșterea economică în viitor.

    Totodata, se estimează că, în 2025 și 2026, exporturile și importurile vor crește, în linii mari în același ritm, ceea ce implică o contribuție neutră la creșterea comerțului net. Piața forței de muncă din UE s-a menținut bine în prima jumătate a anului 2024 și se estimează că va rămâne puternică. Incertitudinile și riscurile de evoluție negativă în perspectivă au crescut.

    În octombrie, rata șomajului în UE a atins un nou nivel mic istoric de 5,9 %. Pentru anul 2024 în ansamblu, se estimează că ea se va situa la 6,1 % (6,5 % în zona euro) și va continua să scadă, ajungând la 5,9 % în 2025 și 2026 (6,3 % în zona euro). Întrucât multe state membre depun eforturi pentru a-și reduce rata datoriei, se estimează că deficitul public al UE va scădea în 2024 cu aproximativ 0,4 puncte procentuale, la 3,1 % din PIB și la 3,0 % în 2025.

    Totodata, se estimează că în 2026 dinamica economică pozitivă va reduce deficitul și mai mult, până la 2,9 %. Nu trebuie uitat faptul că, războiul de agresiune prelungit al Rusiei împotriva Ucrainei și conflictul intensificat din Orientul Mijlociu alimentează riscurile geopolitice și riscurile care afectează securitatea energetică.

    O nouă creștere a măsurilor protecționiste luate de partenerii comerciali ar putea perturba comerțul mondial, afectând economia extrem de deschisă a UE.

  • BNR, prognozâ pi scâdeari ti inflaţíi

    BNR, prognozâ pi scâdeari ti inflaţíi

    Dupâ ți tutu anlu ți tricuțâ țânu la 7% rata a toclui referințâ, acâțat tu isapi di ițido bancâ atumțea cându lâ da împrumuturi a clienţâlor – persoani fiziți i companii – Banca Țentralâ di București apufusi tu yinaru, ama ș-tora, tu șcurtu, s-țânâ idyiul livel. Scâdearea a toclui poati s-facâ mași dupâ doi meși arada di scâdeari a inflațillei, dzâsi guvernatorlu ali Bancț Naționalâ a Românillei, Mugur Isărescu. Aesta fu di 6,6% ru meslu di ma nâpoi a anlui ți tricu, ama alină tu yinaru la 7,4%, anda pârmâtiili alimentari sâ scumpirâ cu 5,6%, ațeali nialimentari cu 7,3%, iara servițiili cu 10,9%, uidisit cu datili a Institutlui Național di Statisticâ. Criștearea ditu protlu mesu a anlui 2024 nu lo pi canâ dinapandica. Fu antițipatâ di analișțâ și spusâ dapoaia di BNR: rata di cathi anu a inflațillei va s-creascâ tu yinaru și va s-ahurheascâ dapoaia preayalea ta sâ scadâ, ama tu unu ritmo ayalnicu, ma s-fâțemu biani emu cu anlu 2023, emu cu luyurserli di ma ninti, dzâțea tu ahurhita a anlui experțâlli ali Bancâ Țentralâ.


    “Criștearea va s-hibâ antrenatâ di fâțearea ma mari și bâgarea, tu yinaru, a niscântor taxi și-impoziti indirecti cu scupolu ta s-facâ ma vârtosu bugetlui”, dâdea tu șteari comunicatlu BNR mutrindalui apofasea di politicâ monetarâ ditu yinaru, anda scâdearea ți va s-facâ dapoaia a toclui ali inflațíi va s-aibâ ca resorturi mări factori ți țân di “efecti di thimellu dezinflaționisti ș-corecții descendenti/ți s-ducu ânghiosu a cotațiilor a materiilor primi agroalimentari ș-a cotațillei a naftâllei, cata cum ș-dinamica pi discrișteari a pâhadzloru a importurlor”.


    Banca Naţionalâ a Românillei ş-actualiză pi lișoarâ scâdeari, pânâ la 4,7%, prognoza tu ți mutreaști livellu a inflaţillei tu bitisita aluștui anu ş-anticipeadzâ ti bitisita a anlui 2025 unâ valoari di 3,5 proțenti, dirmi la limita superioarâ a intervalului mutritu di BNR. Guvernatorlu Mugur Isărescu dzâsi că ari, ama, unâ seríi di factori interni ş-externi ți potu s-bagâ amprenta/vula pi evoluţia a inflaţillei, iara pritu nai ma di simasíi suntu politica fiscalâ, crișterli salariali ș-efectili a bâgarillei tu practichíi a nomlui a pensiilor, ama ş-evoluţiili ligati di ațeali dauâ conflicti militari ți s-facu tora, ditu Ucraina ș-Fâșia Gaza.


    Di Bruxelles, Comisia Evropeanâ mindueaști că politica monetarâ a Românillei va s-armânâ restrictivâ estan şi-că va s-relaxeadzâ mași preaayalea, dinâoarâ cu scâdearea a presiuñloru inflaţionisti. Executivlu comunitar mindueaști că, cu tuti crișterli ți s-feațirâ tu ahurhita a anlui, di itia a criștearillei a niscântor taxi, pâhadzlli va sâ scadâ tu 2024. Uidisitu cu previziuñlli icunomiți di iarnă, scoasi tu padi gioi, executivlu comunitar s-aşteaptă, estan, la unâ crișteari icunomicâ ti România cama scâdzutâ dicum u minduia tu toamnâ, di 2,9% andicra di 3,1 procenti.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • Isăkili ali Băncă Națională

    Isăkili ali Băncă Națională



    Banca Naţională ali Românie u mutri hiinda tru creastire, la 7,5%, prognoza di inflaţie tră bitisita-a aluştui an, uidisitu cu năili isăki prezentate, ñiercuri, di guvernatorlu Mugur Isărescu. Prognoza inițială eara di 7,1 procente. Tu bitisita-a anlui yinitoru, inflaţia easti lugursită ti 4,4 proţente. Simfunu cu sţenariului di bază, rata anuală ali inflaţie va s’ñicureadză niacumtinatu până la orizontul ali proiecţie neise cirisaru 2025, ama tru un ritmo ma atenuatu relativ. Mugur Isărescu cundille că maş niscănti impoziti majorate duc la creastirea ali inflaţie, şi neise aţeali directe pi consum, accizele şi TVA. “Majorarea impozitelor pi venit, ti exemplu, poate s’aibă nica şi un efectu ana. Easti ma zori ti făţeari isapi la creastirea impozitarillei pi venituri. Ea duţi la scădearea căftarillei agregateˮ, exighisi guvernatorlu a BNR. Simfunu cu prezentarea, scenariul di bază fu adratu pi thimellilu ali legislaţie ţi easti tu aestu kiro la momentul anda eara adrată proiecţia şi nu includi impactul a misurilor di anvărtuşeari fiscală zburăti tora ma ninti, di autorităţ. Guvernatorlu BNR nica cundille că da seamne di ayăliseari emu creaştirea economică emu consumlu.



    “Avem creastire economică, ama slăghită cabaia ti estanu, comparativ cu ţi minduimu noi că va si s’facă tu ahurhita-a anlui. Avem ună creaştiri a ritmului anual a consumlui populaţiillei tru T1. Lişor, nă lo pi napandica şi noi. Avumu ună creastire a consumului vinită ditu amintatiţi, ama videmu ună ayăliseari a consumului. Multu vizibilă easti aestă ayăliseari, easti ligată, vahi, şi di depozitele la termen ali populaţie. Criscură cabaia tu aestă perioadă, categoric şi di itia a tocurloru ma mări, dimi, consum ma ñicu, economisiri ma mariˮ.



    Tru aestă noimă, Mugur Isărescu spusi că România lipseaşti s’aibă ună creaştire economică bazată ma pţăn pi consum și ma multu pi investiţii. Aduţearea-a fondurilor europeane, cundille năsu, easti esenţială ditu aestă videală. Tru idyiulu kiro, Mugur Isărescu declară că Banca Naţională ndrupaşti, acutotalui, un program a guvernului di ajustare şi anvărtuşeari fiscală. El sumlinie, ama, că apofasea lipseaşti s’hibă loată easti politică, nu fiscală. Tut ñiercuri, Institutul Naţional di Statistică dimăndă că dificitlu a ziyăllei comerciale tru primlu semestru aluştui an fu di pisti 13,3 miliardi di euro, ma ñicu cu aproapea 2,1 miliardi di euro andicra di aţelu nreghistratu tru prima giumitate a anului tricut. Uidisitu cu INS, tru perioada 1 di yinaru – 30 di cirişaru 2023, ponderi importante tru structura exporturilor şi importurilor li au grupi di produse catacum maşini şi echipamente di transport neise pisti 45,% la export şi aproapea 36,% la import, ama şi alti produse manufacturate.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Evaluări ale Băncii Naționale

    Evaluări ale Băncii Naționale

    Banca Naţională a României a revizuit în
    creştere, la 7,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, potrivit
    noilor estimări prezentate, miercuri, de guvernatorul Mugur Isărescu. Prognoza
    inițială era de 7,1 procente. La sfârșitul anului viitor, inflaţia ar urma să fie de
    4,4 procente. Conform scenariului de bază, rata anuală a inflaţiei se va reduce
    continuu până la orizontul proiecţiei și anume iunie 2025, însă într-un ritm
    mai atenuat relativ. Mugur
    Isărescu a precizat că numai unele impozite majorate duc la creşterea
    inflaţiei, şi anume cele directe pe consum, accizele şi TVA. Majorarea impozitelor pe venit, de
    exemplu, poate să aibă chiar efect contrar. E mai greu de calculat la creşterea
    impozitării pe venituri. Ea duce la scăderea cererii agregateˮ, a explicat
    guvernatorul BNR. Conform prezentării, scenariul de bază a fost construit pe baza
    legislaţiei în vigoare la momentul realizării proiecţiei şi nu include impactul
    măsurilor de consolidare fiscală discutate, recent, de autorităţi. Guvernatorul
    BNR a mai precizat că dau semne de încetinire atât creşterea economică cât şi
    consumul.

    Avem creştere economică, însă slăbită semnificativ
    pentru acest an, comparativ cu ce credeam noi că se va întâmpla la începutul
    anului. Avem o majorare a ritmului anual al consumului populaţiei în T1. Uşor,
    ne-a surprins şi pe noi. Am avut o creştere a consumului venită din venituri,
    dar observăm o atenuare a consumului. Extrem de vizibilă este această atenuare,
    este legată, probabil, şi de depozitele la termen ale populaţiei. Au crescut semnificativ
    în această perioadă, categoric şi datorită dobânzilor mai mari, deci, consum
    mai mic, economisiri mai mariˮ.

    În acest sens, Mugur Isărescu a afirmat că
    România trebuie să aibă o creştere economică bazată mai puţin pe consum și mai
    mult pe investiţii. Atragerea fondurilor europene, a subliniat el, este
    esenţială din acest punct de vedere. În același timp, Mugur Isărescu a declarat
    că Banca Naţională sprijină, în totalitate, un program al guvernului de
    ajustare şi consolidare fiscală. El a subliniat, însă, că decizia care trebuie
    luată este politică, nu fiscală. Tot miercuri, Institutul Naţional de
    Statistică a anunțat că deficitul balanţei comerciale în primul semestru al
    acestuia an a fost de peste 13,3 miliarde de euro, mai mic cu circa 2,1 miliarde
    de euro decât cel înregistrat în prima jumătate a anului trecut. Potrivit INS,
    în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023, ponderi importante în structura
    exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupe de produse precum maşini şi
    echipamente de transport și anume peste 45,% la export şi circa 36,% la import,
    dar şi alte produse manufacturate.


  • Retrospectiva săptămânii 20-26.11.2016

    Retrospectiva săptămânii 20-26.11.2016

    Executivul
    român aprobă o nouă rectificare
    bugetară.


    Guvernul a adoptat cea de-a doua
    rectificare bugetară din acest an. Potrivit ministrului de Finanţe, Anca Dragu,
    aceasta este una pozitiva şi reflectă modul eficient în care au
    fost gestionaţi banii publici, dar şi creşterea economică. Rectificarea a vizat, în
    principal, sănătatea, investiţiile, plăţile directe în agricultură şi
    susţinerea unor proiecte şi politici în domeniul educaţiei şi asistenţei
    sociale, finanţate prin administraţia publică locală. Rectificarea a avut în
    vedere redistribuirea unor fonduri care nu mai pot fi cheltuite până la
    sfârşitul anului 2016, pentru asigurarea finanţării unor programe în derulare.
    În plus, s-a urmărit păstrarea echilibrului macroeconomic şi a ţintei de
    deficit bugetar sub 3% din PIB.



    Foşti miniştri şi foşti
    directori ai celebrei companii Microsoft România,
    anchetaţi de DNA.


    Trei foşti miniştri sunt
    urmariţi penal în aşa numitul dosar Microsoft 2. Cu un prejudiciu de 67 de
    milioane de dolari, acesta vizează închirierea de licenţe pentru şcoli începând
    cu 2004. Dan Nica, fost ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei
    informaţiei (2000-2004), Silvia Adriana Ţicău, pe rând, secretar de stat şi
    ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei (2003-2004) şi Alexandru
    Athanasiu, ministru al educaţiei şi cercetării (2003-2005), sunt anchetaţi
    pentru abuz în serviciu. Toţi trei sunt acuzaţi în legătură cu iniţierea,
    aprobarea sau susţinerea unor proiecte de hotărâri de guvern prin care s-a
    aprobat încheierea cu firma Fujitsu Siemens, deţinută de omul de afaceri
    Claudiu Florică, a contractului de închiriere de licenţe Microsoft, fără a
    exista un necesar fundamentat. În acelaşi dosar, sunt anchetaţi şi doi foşti directori ai
    Companiei Microsoft România, precum şi Claudiu Florică. Potrivit procurorilor, Fujitsu
    Siemens a cumpărat închirierea licenţelelor de la Microsoft şi a vândut-o apoi
    Guvernului, la preţ supraevaluat. Diferenţa de preţ a fost împărţirtă între cei
    implicaţi în această afacere extrem de profitabilă. Tot în acest caz, DNA a
    solicitat începerea urmăririi penale şi în cazul deputatului Eugen Bejinariu,
    fost secretar general al Guvernului în perioada 2003-2004, actual parlamentar,
    pe care îl acuză de abuz în
    serviciu în formă continuată.



    Prognoză economică
    îmbunătăţită a Bancii Mondiale privind economia românească.


    Banca Mondială
    şi-a îmbunătățit estimările privind avansul economiei româneşti în 2016, până
    la 5,1%, de la 4% cât estima în luna iunie. Instituţia financiară atrage, însă,
    atenţia că saltul înregistrat de economia românească în acest an va fi urmat în
    2017 de o încetinire a creşterii la 3,8%, pentru ca în 2018 avansul să se
    reducă la 3,4%. Deficitul bugetului consolidat ar urma să se adâncească,
    apropiindu-se de 3% din PIB atât în 2016 cât şi în 2017, de la 1,5% din PIB în
    2015, ceea ce va duce la o mărire a datoriei publice. Guvernul Romaniei va
    trebui să ţină sub control presiunile actuale pe cheltuieli şi să
    îmbunătăţească eficienţa colectării taxelor pentru a evita intrarea în
    procedura de deficit excesiv. Şi FMI a estimat recent că România va înregistra
    în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5%, urmată de
    Irlanda (4,9%). La începutul lunii noiembrie, Comisia Europeană a revizuit în
    creştere cu un punct procentual, la 5,2%, estimările referitoare la creşterea
    economiei româneşti în acest an.



    Şeful diplomaţiei române în
    vizită oficială în Italia.


    Ministrul român
    de Externe, Lazăr Comănescu, a discutat, la Roma, cu omologul italian Paolo
    Gentiloni despre relaţiile bilaterale, dar şi despre viitorul Europei după Brexit, migraţie, situaţia din
    Republica Moldova după alegerile prezidenţiale sau relaţiile cu Federaţia Rusă.Cei doi
    demnitari au evidenţiat relaţia privilegiată dintre România şi Italia, bazată
    pe un Parteneriat strategic consolidat, precum şi necesitatea unei cooperări
    aprofundate care să contribuie la consolidarea, în continuare, a proiectului
    european. Atât Lazăr Comănescu, cât şi Paolo Gentiloni au vorbit despre
    comunitatea românească din Italia, foarte bine integrată, şi despre cea
    italiană de afaceri, deosebit de activă, din România.Peste 25.000 de firme italiene sunt prezente în România, a
    precizat Paolo Gentiloni.



    Legea industriei naţionale de apărare promulgată în România.


    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a promulgat Legea privind industria naţională de
    apărare. Actul normativ fusese adoptat, luna trecută, de Senat, în calitate de
    cameră decizională. Legea reglementează organizarea sectorului pe domenii de
    activitate strategice, restructurarea şi regruparea de capacităţi, stimularea
    investiţiilor, creşterea competitivităţii şi diversificarea produselor
    specifice domeniului, precum şi participarea la activităţile industriei
    europene de apărare. Cheltuielile de apărare ale României au crescut cu
    jumătate de miliard de dolari în 2016 prin comparaţie cu 2009. Cu 1,48 % din
    PIB alocat Apărării, România se situează pe locul al treilea în topul
    cheltuielilor destinate echipării forţelor militare dintre statele membre NATO.
    În urma consultărilor politice, Klaus Iohannis a obţinut un acord în virtutea căruia
    Apărării i se va aloca din 2017 minim 2% din PIB. În prezent, numai
    cinci ţări membre UE respectă acest obiectiv NATO.