Radio România Internațional

Tag: prognoze

  • FMI – previziuni sumbre

    FMI – previziuni sumbre

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere
    semnificativă estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, în
    contextul pandemiei de coronavirus – arată cel mai nou raport publicat marţi de
    instituţia financiară internaţională. Dacă în luna octombrie a anului trecut,
    FMI estima că România va înregistra, în acest an, un avans de 3,5%, conform
    noilor previziuni, acesta se aşteaptă ca economia românească să aibă o
    contracţie de 5%, urmând să îşi revină anul viitor, cu un avans de aproape
    patru procente.


    Estimările Fondului sunt mult mai pesimiste decât cele ale
    Băncii Mondiale, care săptămâna trecută prognoza că România va înregistra o
    creştere economică de 0,3% în acest an. În schimb, Banca Mondială mizează, şi
    ea, pe o revenire până la 4,4% anul viitor. La București, ministrul Finanţelor,
    Florin Cîţu, declară că economia României va înregistra o revenire în formă de
    ‘V’, scăderea din acest an urmând a fi compensată de o revenire în 2021. Noile
    previziuni ale FMI arată şi o creştere explozivă a ratei şomajului în România,
    de la aproape patru procente anul trecut, până la peste zece procente în acest
    an, pentru ca anul viitor să se reducă la 6%.


    Pe de altă parte, la nivel
    global, FMI estimează că, din cauza pandemiei de coronavirus, economia mondială
    ar urma să se contracte cu 3% în acest an. Este vorba despre o revizuire cu
    peste 6 puncte procentuale comparativ cu raportul său anterior și despre o
    situație mult mai gravă decât recesiunea provocată de criza financiară globală
    din urmă cu un deceniu. Conform scenariului de bază, care pleacă de la ipoteza
    că pandemia se va reduce în a doua jumătate a lui 2020, iar măsurile de izolare
    vor fi eliminate treptat, economia mondială este preconizată să înregistreze un
    salt de 5,8% în 2021, pe măsură ce activitatea economică se normalizează    ,
    adaugă FMI.


    Fondul recunoaşte, însă, că perspectivele relansării sunt incerte
    și avertizează că riscurile la adresa acestor prognoze sunt orientate în jos.
    Să mai spunem că Reuters anunță că
    mai mult de jumătate din cele aproape 200 de state membre ale organizaţiei au
    contactat creditorul global în legătură cu finanţări de urgenţă pentru a limita
    răspândirea coronavirusului şi a atenua impactul economic al acestuia. FMI
    afirmă că actuala sa capacitate de creditare, de un trilion de dolari, este
    relativ substanţială, pentru a ajuta ţările membre să gestioneze
    pandemia, însă ar putea fi necesare resurse suplimentare, pe măsură ce forţa
    deplină a crizei va lovi statele în dezvoltare.


    Sub titlul Economia globală
    va suferi cea mai gravă lovitură de după anii 1930 – avertizează FMI, Financial Times reliefează că
    majoritatea economiilor naţionale vor fi cu cel puţin 5% mai restrânse,
    chiar şi după redresare. Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional
    îi îndeamnă pe liderii lumii să-şi coordoneze mai bine acţiunile în vederea
    stabilirii unui plan unitar privind criza declanşată de coronavirus,
    consemnează și Wall Street Journal.

  • Deficitul bugetar al României

    Deficitul bugetar al României


    România a avut un deficit bugetar de 3% din produsul intern brut pe anul 2016, a anunţat, luni, Biroul european de statistică Eurostat. Mai precis, România a avut un PIB de 761,4 miliarde de lei (circa 170 miliarde de euro), iar deficitul a fost de 23,1 miliarde de lei (peste 5 miliarde de euro), în condiţiile în care ţara s-a angajat să rămână cu deficitul sub plafonul de 3%, peste care Comisia Europeană poate declanşa procedura de deficit excesiv.



    Reamintim că fostul Guvern condus de Dacian Cioloş şi-a asumat un deficit bugetar de 2,95% din PIB pe anul 2016. Trei state UE au mai avut deficit bugetar de 3% sau mai mult din PIB: Marea Britanie (3%), Franţa (3,4%) şi Spania (4,5%). În ansamblu, Uniunea Europeană a înregistrat un deficit bugetar de 1,7% din PIB anul trecut. În schimb, mai anunţă Eurostat, la finalul anului trecut România s-a situat în rândul ţărilor membre ale Uniunii cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale raportat la Produsul Intern Brut, 37,6%, mult sub plafonul de 60% prevăzut prin Tratatul de la Maastricht, unul din criteriile pentru aderarea la zona euro. Cea mai mică proporţie a fost înregistrată în Estonia, 9,5%. S-au mai situat înaintea României Luxemburgul, Bulgaria şi Cehia, în timp ce 16 state membre au avut un nivel al datoriei guvernamentale mai mare de 60% din Produsul Intern Brut.



    În prognoza sa economică de iarnă, Comisia Europeană avertiza că România ar putea înregistra în acest an cea mai mare creştere a deficitului bugetar din Uniunea Europeană, în ciuda faptului că a avut cea mai mare creştere economică din Europa anul trecut. Comisia estima că deficitul bugetar al României ar urma să crească la 3,6% din PIB anul acesta, peste ţinta Guvernului, de 2,98% din PIB. Guvernul de la Bucureşti, condus de Sorin Grindeanu, s-a angajat, însă, public să menţină deficitul sub plafonul de 3% din PIB. Comisia Europeană a mai prognozat că România va avea o creştere economică de 4,4% în acest an, sub predicţia pe care Guvernul şi-a fundamentat bugetul de stat, de 5,2%.



    Singura speranţă pentru bugetul la limită pentru 2017 este creşterea numărului de salariaţi, sunt de părere analiştii economici. Potrivit acestora, România are astfel o “rezervă” de venituri pe care le poate obţine prin reducerea muncii la negru şi prin creşterea numărului de salariaţi cu forme legale. Ultimele statistici arată că România are o populaţie activă (aptă de muncă) de 8,9 milioane de persoane, dar oficial numai 4,78 milioane dintre acestea au un loc de muncă cu forme legale. 1,5 milioane de persoane muncesc la negru, potrivit estimărilor economiştilor.


  • Retrospectiva săptămânii 3.01 – 9.01.2016

    Retrospectiva săptămânii 3.01 – 9.01.2016

    Şeful executivului de la Bucureşti în vizită la Berlin


    Premierul Dacian Cioloş şi cancelarul Angela Merkel au discutat, joi, la Berlin pe tema relaţiilor româno-germane, precum şi despre perspectiva României de a deveni membră a spaţiului Schengen. Totodată, cei doi şefi de guvern au evidenţiat tendinţa pozitivă înregistrată de România în combaterea corupţiei, ceea ce, în opinia lor, ar trebui să se reflecte şi în viitorul raport al Comisiei Europene privind evaluarea progreselor Bucureştiului în domeniul judiciar. Angela Merkel a apreciat importanţa României, inclusiv ca partener economic, dar a atras atenţia că trebuie îndeplinite unele condiţii pentru intensificarea relaţiilor în acest domeniu. Printre ele, cancelarul german a enumerat îmbunătăţirea sistemului juridic românesc şi combaterea corupţiei. În ceea ce priveşte aderarea României la Spaţiul de liberă circulaţie, Dacian Cioloş a reamintit că Bucureştiul a îndeplinit condiţiile tehnice de aderare şi a evidenţiat faptul că România acţionează deja ca un stat membru Schengen în ceea ce priveşte controlul frontierelor. Vizita premierului român s-a încheiat cu o întâlnire organizată la Ambasada României cu reprezentanţii comunităţii românilor din Germania.



    Guvernatorul BNR a vorbit despre starea economiei româneşti


    Creşterea salariilor este inevitabilă în România, în contextul integrării europene, însă concubinajul acesteia cu reducerea taxelor trebuia evitat, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a adăugat că ar fi bine ca veniturile să urce prudent, pentru a nu fi reduse ulterior. În opinia sa, în acest an electoral, autorităţile trebuie să fie mai prudente în privinţa macrostabilităţii, astfel încât creşterea economică să nu fie erodată mai târziu de creşteri de dobânzi, de inflaţie sau de deprecieri de curs. El a mai spus că, anul trecut, moneda naţională, leul, a fost stabilă deoarece condiţiile macroeconomice din 2015 au fost stabile şi nu a fost nevoie de intervenţii susţinute ale Băncii Centrale. În prezent, contextul internaţional este mai tulbure decât anul trecut, iar volatilităţi mai mari sau mişcări ample de capitaluri pot crea dezechilibre temporare în piaţă, a avertizat Mugur Isărescu.



    Banca Mondială îmbunătăţeşte prognoza privind creşterea economică a României în 2016


    În ultimul său raport privind evoluţiile economiei globale, Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza privind creşterea economică a României în acest an, de la 3,2 la 3,9%, iar pentru 2017 de la 3,5% la 4,1 procente. Instituţia a majorat şi estimarea privind avansul anual al Produsului Intern Brut al României pentru anul 2015: de la 3 la 3,6%. Pentru regiunea Europa şi Asia Centrală – care include şi România, dar nu şi zona euro – instituţia financiară estimează un ritm de creştere de 3% pentru 2016 şi de 3,5% pentru anii 2017 si 2018. Banca Naţională a României a precizat că accelerarea creşterii economiei româneşti în trimestrul III al anului trecut a fost susţinută de expansiunea consumului privat, pe fondul creşterii veniturilor populaţiei, al redresării activităţii de creditare, al reducerii impozitării directe şi al sporirii încrederii în economie. Instituţia a decis să menţină dobânda de politică monetară la nivelul 1,75% pe an şi să reducă rata rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale băncilor. La sfarşitul anului trecut, România avea rezerve valutare de 32 de miliarde de euro.



    România sub asaltul iernii


    România s-a confruntat cu prima ninsoare mai serioasă din această iarnă, dar, spre deosebire de anii trecuţi, aceasta nu a provocat haos pe şosele, în traficul aerian, feroviar şi maritim. Totuşi, mai multe persoane şi-au pierdut viaţa din cauza temperaturilor scăzute, care au atins şi minus 20 grade Celsius. Vremea rea a pus stăpânire pe aproape toată România, care s-a aflat sub mai multe atenţionări de ninsori, polei, ploaie şi vânt. Pe căile ferate au fost impuse restricţii de viteză, iar unele trenuri au înregistrat întârzieri. În condiţii de iarnă s-a desfăşurat şi traficul rutier şi aerian, unde mai multe curse au inregistrat intarzieri, iar un avion a ieşit de pe pista, la aterizare, la Cluj (centru), pentru că pista era plină de zăpadă. În porturile româneşti la Marea Neagră activitatea a fost suspendată, temporar, din cauza vantului puternic. Deşi în sud stratul de zăpadă depus nu a depăşit 10 centimetri, în Bucureşti s-a circulat cu dificultate deoarece cei care se ocupau cu deszăpezirea şi-au făcut treaba cu întărziere.



    Priorităţi bugetare pentru Armata română


    Pentru 2016, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a anunţat creşterea la peste 400 a numărului exerciţiilor pe care le vor face militarii români. Dintre acestea, mai mult de 100 vor fi multinaţionale. Totodată, va fi sporită capacitatea operaţională a Armatei pe fondul suplimentării alocărilor bugetare. În 2017, bugetul Apărării ar urma să atingă nivelul de 2% din PIB, iar acest procent va fi menţinut pentru cel puţin 10 ani, spun autorităţile. Membră a NATO din 2004, România şi-a consolidat poziţia în Alianţă după ce, în a doua jumătate a anului trecut, la Bucureşti au fost activate două comandamente aliate – al Diviziei Multinaţionale de Sud-Est şi al Unităţii de Integrare a Forţelor NATO. Totodată, a fost declarată capabilitatea tehnică a scutului american antirachetă de la Deveselu, din sudul României, principalele sale componente fiind finalizate.

  • Prognoze economice

    Prognoze economice

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
    Dezvoltare (BERD) şi-a îmbunătăţit, uşor, estimările referitoare la creşterea
    economiei româneşti în 2015, de la 2,8%, cât prognoza în luna ianuarie, la 3%.
    Pentru 2016, BERD estimează că economia românească va înregistra un avans de
    3,2%, unul din cele mai ridicate ritmuri de creştere din Europa emergentă.
    Instituţia financiară îşi motivează prognozele, în principal, pe recentele şi
    aşteptatele reduceri de dobândă, posibile graţie scăderii inflaţiei şi
    reducerii preţurilor la energie şi alimente, elemente cu rol stimulativ pentru
    cererea internă în 2015 şi 2016.

    Pe de altă parte, cheltuielile guvernamentale
    sunt aşteptate să crească pentru a absorbi mai multe fonduri de la UE, iar o
    creştere economică mai puternică în zona euro ar putea impulsiona exporturile
    României în perioada următoare. În ceea ce priveşte inflaţia medie anuală în
    România, BERD estimează că aceasta va rămâne la nivelul de 0,5% în 2015, pe
    fondul reducerii TVA la produse alimentare în luna iunie, precum şi al
    estimărilor inflaţioniste reduse şi al preţurilor reduse la materii prime.

    Raportul BERD vine după datele îmbucurătoare oferite, recent, de statistică.
    Produsul intern brut al României a crescut cu 1,6% în termeni reali în primul
    trimestru din acest an faţă de trimestrul IV din 2014, iar comparativ cu
    perioada similară a anului trecut a înregistrat un avans cu 4,3% pe seria brută
    şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

    Potrivit Programului de Convergenţă 2015
    – 2018, publicat la sfârşitul lunii aprilie pe site-ul Ministerului Finanţelor,
    economia României va creşte cu 3,2% în 2015, ca urmare a contribuţiei pozitive
    a cererii interne, iar în 2018 va ajunge la un ritm de creştere de 4%. La
    începutul lunii mai, Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit uşor estimările privind
    creşterea economică a României în 2015 până la 2,8%, faţă de avansul de 2,7% pe
    care îl preconiza în luna februarie.

    La nivelul tuturor celor 35 de state în
    care activează BERD, instituţia financiară prognozează o stagnare economică în
    2015 urmată de o expansiune de doar 1,4% în 2016. Însă această cifră ascunde
    diferenţe regionale semnificative. BERD, deţinută de 64 de ţări şi două
    instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a
    democraţiei. În ultimii ani, instituţia a început să-şi reorienteze atenţia
    dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi ţări precum Turcia. De la
    începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ şapte miliarde de euro
    în aproape 370 de proiecte din România.

  • România a ieşit din recesiune

    România a ieşit din recesiune

    România a ieşit din recesiune, înregistrând o creştere de 1% a PIB în trimestrul al treilea faţă de cel anterior, după două scăderi consecutive, arată previziunile de toamnă ale Comisiei Europene publicate marţi. Potrivit prognozei, România va avea o creştere economică de 2% în 2014, în scădere însă faţă de estimarea precedentă de 2,5%. Consumul privat şi exporturile au fost principalele motoare ale creşterii din trimestru III, în timp ce investiţiile au continuat să contribuie negativ.



    Bruxelles-ul mai arată că în prima jumătate a lui 2014 România a cunoscut o creştere a exporturilor de mărfuri, depăşind aşteptările, cu 12,8%, în timp ce importurile au crescut cu 10,6%. In schimb, în a doua jumatate a anului, Comisia se aşteaptă ca avansul exporturilor să se estompeze, urmând ca în 2015-2016, acestea să treacă pe un trend descendent. In acelasi timp, creşterea importurilor va depăşi avansul exporturilor, din cauza cererii interne, a avertizat CE, care a revizuit în jos şi previziunea de creştere economică pentru 2015 de la 2,6% la 2,4%.



    Comisia Europeană mai estimează că deficitul bugetar al României va scădea până la 2,1% din PIB în acest an, dar în 2015 procesul de consolidare fiscală se va inversa, urmând ca deficitul să crească până la 2,8%, dacă Guvernul nu va lua nicio măsură de politică fiscală. Comisia consideră ca Executivul va trebui să majoreze taxele sau să reducă cheltuielile pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 si generate de reducerea Contribuţiilor Asigurărilor Sociale (CAS), a taxei pe stâlp şi a accizelor. Executivul comunitar atrage atentia că până la data elaborării prognozei de toamnă, autorităţile de la Bucureşti nu au trimis niciun proiect de buget pentru 2015 şi aminteşte că ţinta de deficit convenită de guvern cu FMI şi CE pentru anul viitor este de 1,4% din PIB.



    In replică, la Bucureşti, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, susţine că, având în vedere excedentul bugetar înregistrat de Romania în primele 10 luni ale anului, este posibil ca anul viitor să nu fie nevoie de majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli. El a mai spus că o scădere a investiţiilor publice poate fi un beneficiu pe termen lung, dacă ea s-a făcut pe baza întăririi disciplinei financiare, prin eliminarea proiectelor neeraliste şi a corupţiei, chiar dacă afectează creşterea economică pe termen scurt.



    Pe de altă parte, Banca Naţională a redus din nou dobânda de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, la 2,75% pe an. BNR a mai decis reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută de la 16 la 14%. In schimb, Banca centrală a hotărât menţinerea la 10 procente a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei.

  • Evoluţii ale economiei româneşti

    Evoluţii ale economiei româneşti

    În România, volumul comerţului cu amănuntul a crescut cu 6,3% în luna iulie, comparativ cu perioada similară din 2013, aceasta fiind a treia mare creştere înregistrată de o ţară membră a Uniunii Europene după Luxemburg (14,1%) şi Estonia (9,2%), potrivit Oficiului European de Statistică. În zona euro, comerţul cu amănuntul a crescut cu 0,8%, în timp ce în Uniunea Europeană s-a înregistrat o creştere de 1%. Comerţul cu amănuntul în spaţiul comunitar a fost influenţat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au crescut, cele de combustibili au scăzut, iar vânzările de alimente, băuturi şi ţigări s-au redus.



    În iulie, comparativ cu luna precedentă, comerţul cu amănuntul a înregistrat o scădere peste aşteptări de 0,4% atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană. În rândul statelor membre, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Portugalia (2,6%), Letonia (2,2%) şi Estonia (1,6%). România se numără şi ea printre ţările UE unde comerţul cu amănuntul a crescut în iulie comparativ cu luna precedentă, cu un avans de 0,4%.



    Declinul puternic al investiţiilor publice, dar şi ajustarea cheltuielilor de capital ale companiilor, şi-au pus puternic amprenta asupra economiei româneşti anulând impactul benefic al revigorării consumului. În aceste condiţii, economia a înregistrat în trimestrul al doilea o creştere de doar 1,2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, după saltul puternic al PIB de 3,9% din primul trimestru. Industria şi sectorul de informaţii şi comunicaţii au avut cea mai importantă contribuţie la creşterea PIB.



    În schimb, reducerea volumului de activitate din construcţii, cu aproape 4%, a tras economia în jos, la fel cum s-a întâmplat cu agricultura, silvicultura şi pescuitul. Investiţiile publice în infrastructură, care contribuie la dezvoltarea economiei, au fost aproape inexistente în România în ultimele luni. Spre exemplu, autostrada Comarnic — Braşov (53 kilometri), prima pe care statul român încearcă s-o construiască în concesiune de mai bine de zece ani, are în prezent investitori privaţi însă contractul este în aşteptare“.



    Probleme sunt şi în ceea ce priveşte centura de sud a Bucureştiului, unde statul a reziliat, în ultimii ani, toate contractele de construcţie încheiate, din cauza lipsei de finanţare, dar anunţă cu optimism că va fi gata în 2016.



    Potrivit specialiştilor, evoluţia economiei României în primele şase luni ale anului reflectă evoluţiile divergente la nivelul cererii interne, îndeosebi între consumul privat şi investiţiile productive. Ei atrag atenţia că dinamica consumului privat din primul semestru nu este sustenabilă fără o relansare durabilă a investiţiilor productive în economie.



    Pentru a doua jumătate a anului, cei mai mulţi analişti consideră că economia ar putea să încetinească şi au modificat prognozele privind creşterea PIB din 2014 spre 2-2,5%.

  • Previziuni pentru Uniunea Europeană

    Şomajul la nivelul Uniunii Europene rămâne la niveluri inacceptabil de ridicate, motiv pentru care trebuie să modernizăm economia, avertiza comisarul UE pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, după publicarea prognozelor de toamnă ale Comisiei Europene.



    Raportul executivului comunitar atrage, de altfel, atenţia că avansul economic timid din următoarea perioadă va menţine şomajul la rate record până în 2015, întrucât reducerea îndatorării sectorului privat şi politicile de austeritate ale guvernelor vor afecta, în continuare, consumul şi investiţiile companiilor. Estimările Comisiei sunt departe de a anunţa o ieşire triumfală din criză: economia UE va stagna în acest an şi va creşte cu doar 1,4% anul viitor. Şi mai puţine motive de optimism oferă zona euro, a cărei economie se va contracta cu 0,4% în 2013, pentru a trece pe creştere, dar de numai 1,1%, anul viitor.



    Raportul Comisiei Europene evidenţiază faptul că marşul economic relativ greoi al Germaniei şi Franţei, numerele unu şi doi din zona euro, nu va putea susţine o recuperare mai rapidă în rândul statelor de la periferia uniunii monetare. Economia germană va creşte cu 0,5% anul acesta şi cu 1,7 procente anul viitor. Prognozele pentru Franţa sunt încă mai scăzute, creştere de 0,2% în 2013, respectiv 0,9% anul viitor.



    Dacă economia britanică, aflată în afara zonei euro, dă semne de revitalizare mai rapidă, nu acelaşi lucru se va întâmpla, anticipează Comisia Europeană, cu economiile Italiei şi Spaniei, chiar dacă aceasta din urmă va ieşi anul viitor din recesiune. Şomajul, care preocupă în cel mai înalt grad responsabilii europeni şi pe a cărui combatere se concentrează politicile la nivel naţional şi comunitar, va coborî la nivelul Uniunii sub 11 procente abia în 2015. Aceasta, în vreme ce, în zona euro el se va menţine ridicat, mai mare de 12% anul viitor, cu perspective de scădere sub acest nivel peste doi ani.



    În Europa centrală şi de Est, Comisia a îmbunătăţit prognozele pentru Polonia şi Ungaria, dar le-a revizuit negativ pe cele privitoare la Bulgaria. Pentru România, Comisia prevede creştere economică pentru 2013 şi următorii doi ani, cu un avans de 2,4% în 2015.



    În premieră, raportul Comisiei Europene va fi folosit ca bază pentru negocierile bugetare dintre autorităţile de la Bruxelles şi cele naţionale. Din 2013, executivul Uniunii Europene va verifica proiectele de buget ale statelor membre înainte ca ele să fie transmise Parlamentelor, conform unor reguli menite să împiedice apariţia unei noi crize a datoriilor suverane.