Radio România Internațional

Tag: Program de guvernare

  • Jurnal românesc – 30.01.2018

    Jurnal românesc – 30.01.2018

    Executivul îşi propune în Programul de guvernare 2018-2020 actualizarea legislaţiei pentru sprijinirea procesului de reîntoarcere a românilor din străinătate, a anunţat Natalia Intotero, ministru pentru Românii de Pretutindeni. Este vorba de facilitarea întâlnirii cererii cu oferta de muncă, precum şi oferirea de asistenţă şi consiliere în vederea reinserţiei pe piaţa muncii şi dezvoltării de iniţiative antreprenoriale. Se va urmări şi facilitarea procesului de recunoaştere în România a calificărilor obţinute de românii care au lucrat/lucrează în străinătate. Totodată, se va avea în vedere modificarea cadrului legislativ, astfel încât acesta să permită autorităţilor administraţiei publice locale din România să încheie acorduri de înfrăţire sau cooperare cu autorităţile locale din alte state pentru realizarea şi finanţarea unor obiective de investiţii, programe comune cultural sportive, de tineret şi educaţionale, stagii de pregătire profesională şi alte acţiuni.


    Guvernul va sprijini comunităţile româneşti în aşa fel încât să se asigure de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi nediscriminării de către administraţiile ţărilor în care trăiesc. În ceea ce priveşte raporturile bilaterale cu statele din vecinătate şi din Balcani în care trăiesc etnici români, Guvernul va urmări aplicarea corespunzătoare a normelor europene privind tratamentul minorităţilor naţionale aflate pe teritoriul unui stat, precum şi un echilibru între drepturile asigurate în acest domeniu minorităţilor naţionale de către statul român şi cele asigurate minorităţii române de pe teritoriul statului partener. Executivul va acţiona pentru ca accesul lucrătorilor români pe piaţa muncii să se facă nediscriminatoriu. De asemenea, se arată, în Programul de Guvernare, că numărul consulatelor româneşti va creşte în funcţie de solicitările şi de condiţiile existente.



    Ministrul românilor de pretutindeni, Natalia Intotero, a mai anunţat că vor fi continuate programele prevăzute în strategia existentă în ceea ce priveşte diaspora. Este vorba de programele ‘Nicolae Iorga’ – în domeniul educaţiei, ‘Andrei Şaguna’ – în domeniul spiritualităţii şi tradiţiilor, ‘Mihai Eminescu’ – în domeniul mass-media, ‘Dimitrie Gusti’ – în domeniul societăţii civile. Şi proiectul ‘Descoperă şi Cunoaşte România’ va continua. Programul ‘Constantin Brâncuşi’ va fi susţinut prin măsuri precum: înfiinţarea a cinci noi centre culturale ale românilor de pretutindeni şi sprijinirea celor existente, realizarea de studii privind patrimoniul comunităţilor româneşti, promovarea artiştilor de origine română din străinătate, înfiinţarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, în format virtual şi prin identificarea şi amenajarea unui sediu în Municipiul Bucureşti, recuperarea, restaurarea, întreţinerea de muzee, case memoriale, monumente istorice şi de artă. Amenajarea Casei Memoriale ‘Aron Pumnul’ din Cernăuţi şi organizarea în incinta acesteia a unui muzeu în memoria lui Mihai Eminescu şi Aron Pumnul vor constitui o prioritate.



    Românii din Marea Britanie sunt invitati, joi, 8 februarie, la vernisajul expoziţiei Home Away From Home: Romanians in Brent, susţinută de Romanian Women în UK în colaborare cu Brent Museum si Institutul Cultural Român.. Evenimentul este o sărbătoare a culturii româneşti din Brent. Motivul central al expoziţiei îl reprezintă o colecţie de ouă tradiţionale încondeiate împrumutate de Brent Museum prin programul Object in Focus, finanţat prin intermediul Consiliului Artelor din Anglia. De asemenea, este prezentată o selecţie de fotografii ale românilor contemporani care trăiesc şi lucrează în Londra, realizate de fotograful român Ion Paciu, dar şi fotografii noi realizate de fotograful Mike Lupascu ale românilor din Brent. La eveniment va lua parte şi ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache.


  • Discuţii despre fiscalitate

    Discuţii despre fiscalitate

    În urmă cu o lună, odată cu instalarea
    noului Executiv de stânga de la Bucureşti, condus de Mihai Tudose, principalul
    partid al coaliţiei aflate la putere, PSD, a făcut schimbări majore în
    programul de guvernare. Cele mai importante vizau zona fiscală, prin
    introducerea impozitului pe cifra de afaceri, în locul celui pe profit, şi a
    aşa-numitei taxe de solidaritate, aplicabilă în cazul persoanelor fizice cu
    venituri mari.

    La impozitul pe cifra de afaceri, despre care numeroşi experţi
    financiari au spus că ar fi provocat un val de falimente şi, implicit, că ar fi
    suprimat sute de mii de locuri de muncă, Cabinetul Tudose a
    renunţat relativ repede. Aceeaşi soartă a avut-o, în cele din urmă, şi taxa
    de solidaritate. Potrivit premierului, introducerea acestei taxe nu se
    justifică, fiindcă ar avea un impact bugetar minor.

    Mihai Tudose: Erau
    prea puţin pentru a face ceva şi prea mare deranjul, dacă vreţi. Deocamdată, nu
    avem alte măsuri în ceea ce priveşte taxe şi impozite pentru populaţie    . El
    a mai spus că Guvernul renunţă şi la trecerea contribuţiilor pentru sănătate şi
    pensii în sarcina angajatului – o altă măsură controversată prevăzută în noul
    program de guvernare. Simulările au arătat că această schimbare nu ar fi adus
    rezultatele aşteptate de Executiv.

    Din băncile opoziţiei, liberalii susţin că această
    incertitudine fiscală demonstrează că Guvernul nu are niciun proiect major
    pentru dezvoltarea României. Prim-vicepreşedintele PNL,
    Raluca Turcan: În mod normal, când stabileşti sistemul de taxe şi
    impozite, trebuie să ai în vedere o strategie de dezvoltare pe termen lung a
    României. Cei care investesc în România, oamenii care muncesc cinstit şi doresc
    să-şi construiască viitorul în România aşteaptă de la cei care guvernează
    predictibilitate şi încredere.

    Pe de altă parte, Ministerul de Finanţe a
    anunţat că execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat, pe
    primul semestru al anului, cu un deficit de 6,3 miliarde lei, respectiv 0,77%
    din PIB, faţă de deficitul de 3,9 miliarde lei, respectiv 0,51% din PIB,
    înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Deşi veniturile bugetului
    general consolidat s-au majorat cu 8,2%, deficitul este mai mare deoarece
    cheltuielile au crescut cu o rată şi mare, 10%. În cazul
    veniturilor, creşteri s-au înregistrat la încasările din contribuţiile sociale,
    din impozitul pe salarii şi venit şi din venituri din capital. La capitolul
    cheltuieli, s-au majorat, între altele, cele cu personalul, cele cu asistenţa
    socială şi cele cu bunurile şi serviciile, a precizat
    Ministerul de Finanţe.

  • Un nou guvern, un alt program

    Un nou guvern, un alt program

    Formula politică PSD-ALDE a noului Guvern Mihai Tudose şi 16 din
    cei 27 de miniştri sunt preluate de la fostul premier social-democrat Sorin
    Grindeanu, demis, săptămâna trecută, prin moţiune de cenzură, chiar de ai săi. Acestuia
    i s-au reproşat restanţele în aplicarea programului guvernamental cu care, în
    decembrie 2016, PSD a câştigat alegerile parlamentare cu circa 45% din
    sufragii. Echipa lui Tudose a primit, la învestire, doar 275 de voturi pentru,
    cu 20 mai puţine decît obţinuse Guvernul Grindeanu, semn că nu doar euforia
    învingătorilor de acum şase luni, ci şi coeziunea majorităţii parlamentare
    încep să se evapore. Premierul însuşi spune că România nu are nevoie de un
    guvern relaxat, ci de unul în stare permanentă de alertă. El i-a asigurat pe
    parlamentari că obiectivele sale sunt recuperarea întârzierilor în aplicarea
    programului de guvernare. Mihai Tudose: Nu vreau să critic ceea ce a fost, dar înţeleg că a existat o frână,
    iar mie mi s-a spus să transform această frână în acceleraţie, iar asta am să
    fac.

    Şi omul forte al coaliţiei, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, afirmă
    că programul trebuie respectat, indiferent de costurile politice şi că de aceea
    Grindeanu a trebuit să plece: S-au
    făcut greşeli în guvernare, da, cu siguranţă da, dar am avut şi avem puterea şi
    curajul să recunoaştem acest lucru. Vom urmări cu mai multă atenţie, dar în
    acelaşi timp, vom fi şi mai aproape ca termenele din programul de guvernare să
    fie respectate.     Problema, remarcă analiştii, este că programul noii echipe
    executive diferă simţitor de acela pe care trebuia să-l aplice Grindeanu. O
    seamă de majorări salariale pentru bugetari vor fi amânate şi e luată în calcul
    şi introducerea unor taxe noi. Partener-junior la guvernare, ALDE a anunţat,
    prin vocea deputatului Varujan Vosganian, că îl sprijină condiţionat pe
    premier: Dacă va exista o
    discuţie privind redefinirea cotei unice prin trepte de impozitare sub
    actualele cote, suntem dispuşi să discutăm, dar orice modificare a cotei unice
    în sensul creşterii impozitării, indiferent cum îi spunem acestei abateri de la
    cota unică, nu va găsi în ALDE un partener.

    Condiţionat a fost şi votul
    UDMR, după cum precizează liderul acesteia, Kelemen Hunor: Acest vot nu este un cec în alb. Nu vom
    putea susţine introducerea impozitului pe cifra de afaceri şi ar trebui să ştim
    la ce se referă taxa de solidaritate, cum nici impozitul pe venitul global nu
    mi se pare o iniţiativă care ar schimba ceva în bine.     Opoziţia de dreapta
    nu s-a zgârcit la sarcasme la adresa Puterii. Parlamentarii PMP nici măcar n-au
    participat la şedinţa de plen şi nici la vot, în timp ce PNL a votat împotriva
    învestirii şi a criticat modificările aduse programului de guvernare. Deputatul
    liberal Ben Oni Ardelean: PNL
    consideră că distrugeţi în acest ritm toată România. În momentul acesta nu
    faceţi nimic altceva decât să pulverizaţi toate şansele României.     În
    numele partidului său, deputatul USR Cristian Seidler a fost la fel de
    categoric: Domnule Mihai Tudose,
    alături de colegii dumneavoastră din PSD şi ALDE, v-aţi pierdut legitimitatea
    de a mai conduce România.     Ca un
    diriginte sever în faţa unei clase cu elevi-problemă, şi preşedintele Klaus
    Iohannis a fost extrem de critic cu miniştrii veniţi să depună jurământul. Aţi
    băgat ţara în criză fiindcă nu aţi ştiut să guvernaţi     – a tunat şeful statului,
    reproşându-le şi că au schimbat programul de guvernare în puncte pe care le-a
    numit sensibileşi somându-i să termine cu
    această ţopăială fiscal-bugetară. Experţii economici remarcă, deja, gafele
    echipei Tudose. Chiar înainte de a fi învestit, noul ministru al Finanţelor,
    Ionuţ Mişa, a anunţat desfiinţarea aşa-numitului Pilon II de pensii private.
    Dragnea a spus că anunţul e o prostie. Mişa a revenit şi şi-a infirmat
    propriile spuse. Acestea au apucat, însă, să-şi facă efectul şi au provocat turbulenţe
    pe Bursă şi pe piaţa valutară.



  • UPDATE Vot pentru noul guvern

    UPDATE Vot pentru noul guvern


    Coaliţia de stânga aflată la putere în România, formată din PSD şi ALDE, a reuşit să-şi impună noul Cabinet, după votul de învestitură din Legislativ. În favoarea proaspătului Executiv au votat 275 de parlamentari, în timp ce împotriva validării sale s-au pronunţat 102. În noua garnitură executivă se regăsesc 16 dintre miniştrii cabinetului Sorin Grindeanu, demis prin moţiune de cenzură iniţiată chiar de principalul partid de guvernământ, PSD. Înfiinţarea unui post de vicepremier fără portofoliu, care va coordona activitatea interministerială şi care va fi ocupat de Marcel Ciolacu, este singura modificare de structură în noua formulă executivă Mihai Tudose.



    Majoritatea miniştrilor din fostul Cabinet Grindeanu îşi păstrează portofoliile şi în noul Executiv – Sevil Shhaideh rămâne la Ministerul Dezvoltării Regionale, Olguţa Vasilescu la Ministerul Muncii, iar Florian Bodog la Ministerul Sănătăţii. De asemenea, rămân titulari pe funcţii miniştrii de la Interne, Transporturi, Justiţie, Externe, Mediu sau Agricultură. Sunt şi nume noi în Cabinetul Tudose, între care Mihai Fifor la Economie, Adrian Ţuţuianu la Ministerul Apărării şi Doina Pană la Ministerul Apelor şi Pădurilor.



    Social-democratul Mihai Tudose spune că prioritatea sa o reprezintă punerea în aplicare a programului de guvernare cu un control politic strict, aproape săptămânal, pentru recuperarea întârzierilor. În acelaşi timp, la programul de guvernare au fost adăugate măsuri care ţin de predictibilitatea fiscală şi de protecţie socială. Miniştrii vor raporta ce fac prin fapte şi nu prin declaraţii, a mai precizat Mihai Tudose, adăugând că, în prima şedinţă de guvern, proiectul fondului suveran de dezvoltare va fi prezentat în primă lectură.



    Ales de liderul PSD Liviu Dragnea pentru a-l înlocui pe Sorin Grindeanu – căruia i s-a reproşat că nu ar fi respectat obiectivele ambiţioase ale programului de guvernare cu care partidul a câştigat în decembrie 2016 alegerile – Mihai Tudose a fost de două ori ministru al Economiei. Criticii acestuia se întreabă, însă, cum de a fost ales tocmai el să formeze guvernul, în condiţiile în care, la evaluarea care a dus la căderea executivului Grindeanu, Mihai Tudose nu a ieşit tocmai bine. Mai exact – zero măsuri finalizate, câteva bifate parţial şi multe nerealizări. În plus, adaugă aceştia, naşte întrebări o prea mare apropiere a primului ministru de serviciile de informaţii. Alte detalii din CV-ul lui Mihai Tudose, care au deranjat inclusiv în interiorul partidului, ţin de suspiciunile de plagiat legate de un doctorat pentru care a solicitat singur retragerea titlului. Pentru toate acestea, Mihai Tudose a venit cu explicaţii – suficiente pentru unii, dar nu pentru toţi.




  • Criză politică la Bucureşti (update)

    Criză politică la Bucureşti (update)

    Încăpăţânarea premierului Sorin Grindeanu de a nu îşi da demisia, cerută insistent de propriul partid, PSD (principala formaţiune aflată la putere), şi forţată, teoretic, de demisiile în masă ale miniştrilor, a deschis calea unei premiere cu adevărat bizare în istoria post-comunistă a României. Joi, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva propriului Cabinet, instalat după victoria eclatantă a partidului la alegerile parlamentare din decembrie, la care a cules aproape 45% din voturi. În plus, ca tacâmul să fie complet în cazul lui Grindeanu, Comitetul Executiv Naţional a decis să-i taxeze atitudinea rebelă printr-o excludere, altminteri, previzibilă.



    În ajun, coaliţia PSD – ALDE retrasese sprijinul politic Guvernului său, însă, pentru că Grindeanu a fost de neclintit, formaţiunea sa de baştină a fost nevoită să meargă şi mai departe, odată cu deciziile luate joi. Liderii coaliţiei, social-democratul Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi liberal-democratul Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, au afirmat că schimbarea garniturii executive a fost impusă de restanţele înregistrate în aplicarea programului de guvernare. Lipsa de eficienţă este un argument respins ferm de premier, pentru care termenul scurs de la instalarea Cabinetului său – şase luni – a fost unul prea restrictiv pentru aplicarea unor reforme ample.



    În plus, Grindeanu, impus chiar de Dragnea ca premier, acuză că raportul în care i-a fost evaluată activitatea, întocmit în interiorul partidului, este lipsit de obiectivitate şi că nici măcar nu i-a fost accesibil. Cel din urmă, lucru valabil şi în cazul miniştrilor. Pentru analişti, debarcarea lui Grindeanu este o doleanţă expresă a lui Dragnea, nemulţumit, pe de-o parte, că premierul, dintr-un executant docil, aşa cum a lăsat impresia la debutul mandatului, s-a transformat într-un personaj ce tânjeşte după o autonomie deranjantă.



    Pe de altă parte, Executivul Grindeanu nu a reuşit să impună o legislaţie penală care să-i facă viaţa mai uşoară lui Dragnea, cu sabia lui Damocles deaspura capului, după ce a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare, iar într-un alt dosar situaţia sa este extrem de complicată. Pe de altă parte, de la înalţimea funcţiei prezidenţiale, Klaus Iohannis solicită coaliţiei guvernamentale PSD-ALDE soluţionarea urgentă a crizei politice, pentru a se evita riscul destabilizării ţării. Administraţia Prezidenţială a precizat că este obligaţia partidelor componente să găsească o rezolvare. După ce şi-a dat cu stângu-n dreptul, rămâne de văzut cum va gestiona PSD situaţia şi dacă Opoziţia de drepta, în genere, absentă, va încerca să profite de un moment la care, până acum ceva timp, nici măcar nu îndrăznea să spere.