Tag: program de screening

  • Program de screening pentru depistarea bolilor cardio-vasculare

    Program de screening pentru depistarea bolilor cardio-vasculare

    Institutul
    Naţional de Sănătate Publică a lansat proiectul Totul pentru inima ta -
    program de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc
    car-diovascular.


    În
    program sunt implicaţi și alți șase parteneri, de la asociații ale
    profesioniștilor medicali precum Societatea Română de Cardiologie, Institutele
    de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureş și Timișoara, dar și asociații ale
    societății civile precum Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii și
    Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).


    Ideea
    proiectului a pornit de la faptul că statisticile indică faptul că rata de
    mortalitate in România din cauze cardiovasculare este de trei ori mai mare
    decât în alte ţări din Uniunea Europeană


    Proiectul
    este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital
    Uman 2014-2020, iar bugetul se ridică la o valoare de 20 milioane euro.


    Proiectul
    îşi propune ca 165.000 persoane, dintre care cel puţin 50% aparţinând
    grupurilor vulnerabile, să beneficieze de servicii de screening.


    În derularea screeningului vor fi implicați
    circa 900 de specialişti, care şi-au
    propus să găsească cele mai bune instrumente şi cea mai bună formulă de
    adresare sistemică a bolilor cardiovasculare.


    În program vor fi implicați inclusiv
    medici de familie, care vor fi special instruiți în acest sens.


    Președintele COPAC, Radu Gănescu: Practic, este un consorțiu de
    instituții din societate civilă, instituții publice și societate profesională.
    Ceea ce ne interesează pe noi în acest proiect este vorba despre screeningul
    pentru identificarea pacienților cu risc cardiovascular. Și aici targetul
    nostru la nivel populațional este să ajungem la 165.000 de persoane. Asta
    înseamnă că vom merge în fiecare zonă din țară și împreună cu medicii de
    familie, care vor fi incluși într-un proiect de învățare, vom merge și vom
    căuta să facem acest screening.





    Inițiatorii
    proiectului spear ca prin acest program să obțină reducerea diferenţelor faţă
    de media europeană în ceea ce priveşte durata şi calitatea vieţii pacienţilor
    cu boli cardiovasculare, precum şi ajutarea celor mai vulnerabili – persoane cu
    nivel socio-economic şi nivel de educaţie mai scăzute, care găsesc cu mai mare
    dificultate calea spre serviciile medicale necesare.




    Programul
    de screening se va desfăşura în perioada 2020-2023.



  • Prevenirea şi tratarea hepatitelor virale, în atenţia europarlamentarilor

    Prevenirea şi tratarea hepatitelor virale, în atenţia europarlamentarilor

    Numărul
    bolnavilor cu hepatite virale din România este în creştere, cu toate măsurile
    luate în ultimii ani.
    Asta
    a fost concluzia unei conferințe desfășurate luna trecută la Cluj, în cadrul
    Săptămânii
    Europene a Testării Hepatitelor



    Reprezentanţii
    Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din Transilvania au arătat că în
    prezent, se estimează că peste 800.000 de români sunt infectaţi cu virusul
    hepatitei B (VHB) şi peste 600.000 cu virusul hepatitei C (VHC).
    Specialiștii
    spun că doar o mică parte a acestora este diagnosticată şi tratată
    corespunzător.


    Când
    vine vorba despre hepatitele virale, România nu este un caz singular. Chiar și
    în țările europene cu grad ridicat de conștientizare a bolii, mai puțin de 40%
    dintre infecții sunt detectate și mai puțin de 20%, tratate.


    Din
    acest motiv, mai mulți europarlamentari români au atras atenția asupra acestei
    probleme și în Parlamentul European.



    În
    luna februarie a acestui an, europarlamentarul Claudiu Ciprian Tănăsescu arăta că trebuie acționat de urgență în
    direcția revizuirii a politicilor de sănătate ale Uniunii Europene prin
    implementarea recomandărilor Rezoluției Parlamentului European din 5 iulie
    2017.

    Documentul
    prevede un program generalizat, aplicabil la nivelul tuturor statelor membre
    pentru combaterea infecției HIV, a Tuberculozei și a Hepatitei C.


    La rândul său, europarlamentarul
    Cristian Bușoi, care este și co-președinte al Grupului Prietenii Ficatului a
    adus în discuție și costurile imense ale tratării în raport cu prevenția. În
    opinia sa, atât în România, cât și în statele membre UE hepatita C ar trebui să
    fie o prioritate în domeniul sănătății publice
    .


    Situația din România este una foarte serioasă, de altfel situația
    hepatitelor este serioasă și la nivel european. Dacă în țările mai vechi ale UE
    lucrurile sunt totuși ținute sub control și vorbim de prevalențe de sub 1%, în
    centrul și estul Europei și mai ales în România vorbim de un număr foarte mare
    de pacienți infectaţi cu virusul hepatitei B și C.







    Trebuie
    spus că, în ultimii ani, și pacienții din România au acces la noile terapii
    care vindecă hepatita C. Numai că nu toți cei infectați au acces la aceste
    terapii inovatoare dar costisitoare, ci doar pacienţii la boala s-a agravat.


    Ministerul
    Sănătăţii a mai anunțat că va lansa un program de screening, dar strict pentru
    zonele unde se înregistrează cele mai multe cazuri.


    În
    premieră, de la 1 aprilie, anul acesta, analizele pentru depistarea infecţiei
    cu virusurile hepatitei B şi C sunt gratuite cu trimitere de la medicul de
    familie
    . Iar
    cei infectaţi vor avea gratuitate la celelalte investigaţii, prin internare de
    zi.
    În
    acest fel și România încearcă să-și alinieze politicile sanitare la cele ale
    UE, care îşi propune ca până în 2030 virusul Hepatitei C să fie eliminat
    complet de pe teritoriul său.