Radio România Internațional

Tag: program festival Enescu

  • Radio România și Festivalul Internațional George Enescu 2023

    Radio România și Festivalul Internațional George Enescu 2023

    Din 1958, încă de la prima ediție, neîntrerupt până astăzi, Radio România este alături de Festivalul Enescu, în calitate de coproducător.


    Ediția a 26-a a Festivalului Enescu, care se va desfășura între 27 august și 24 septembrie, este reflectată pe larg în programele Radio România Muzical și Radio România Cultural; știri și reportaje vor fi difuzate și de Radio România Actualități și în rețeaua studiourilor regionale Radio România.



    Concerte în direct și înregistrate


    La Radio România Muzical și Radio România Cultural pot fi ascultate 61 dintre concertele care au loc la București, în cadrul Festivalului Enescu, la Ateneu, Sala Palatului și Sala Radio. 33 dintre acestea sunt transmise în direct, iar 28 dintre ele sunt înregistrate, urmând a fi difuzate de Radio România Muzical, începând cu data de 4 octombrie, miercurea și joia, de la ora 19.00.



    Programul complet al difuzării transmisiunilor directe și înregistrărilor din Festivalul Enescu poate fi consultat online pe site-ul Radio România Muzical. Transmisiunile directe pot fi ascultate și live online, la adresele www.romania-muzical.ro și www.radioromaniacultural.ro.


    Fiecare difuzare a unui concert, live sau înregistrat, este însoțită și de programarea cel puțin a unui interviu cu personalitățile muzicale protagoniste, cei mai mulți, vedete ale spațiului muzicii clasice internaționale. Toate interviurile sunt postate în forma scrisă pe site-ul Radio România Muzical.



    Concerte oferite EBU


    Patru dintre concertele festivalului Enescu sunt cuprinse și în Stagiunea de vară a Uniunii Europene de Radio (EBU), care reunește înregistrări și transmisiuni directe ale celor mai importante festivaluri europene, precum BBC Proms, Richard Wagner de la Bayreuth sau festivalul de la Salzburg. Concertul de deschidere a festivalului Enescu, susținut de Orchestra Filarmonicii George Enescu condusă de Cristian Măcelaru, este preluat în direct în rețeaua germană ARD, iar concertele susținute de Orchestra Tonhalle din Zurich (4 septembrie), Orchestra Gewandhaus din Leipzig (5 septembrie) și Ansamblul Europa galante (10 septembrie) vor fi difuzate înregistrat de radiodifuziunile publice din Suedia, Polonia, Grecia, Letonia, Portugalia, Elveția, printre altele.



    Concerte ale artiștilor Radio România


    Artiștii Radio România vor fi prezenți, ca-n fiecare ediție, în concertele Festivalului George Enescu. În 1 septembrie, pe scena Sălii Palatului, este invitat Corul Academic Radio, pregătit de Ciprian Țuțu pentru poemul simfonic Isis de George Enescu, partitură abordată și pe 11 septembrie, când Corul Academic Radio apare la Ateneul Român alături de Orchestra Filarmonică Wurth. Pe 2 septembrie, Corul Academic Radio interpretează alături Orchestra Teatrului Capitole din Toulouse partitura lucrării vocal-simfonice Lelio ou le retour a la vie de Hector Berlioz.


    Pe 3 septembrie, Orchestra Națională Radio urcă pe scena Sălii Radio, pentru un concert în seria orchestrelor românești, condus de Francesco Lecce Chong, solist pianistul David Fray.


    Pe 17 septembrie, Orchestra de Cameră Radio este invitata seriei Concertelor pentru familii și copii, la Teatrul Odeon, iar la Sala Palatului, Orchestra Națională Radio evoluează în cadrul seriei Mari orchestre ale lumii, sub bagheta dirijorului și compozitorului Tan Dun.


    Corul Academic Radio, pregătit de Ciprian Țuțu, apare în distribuția operei în concert Sf Francisc din Assisi de Olivier Messiaen, programată la Sala Palatului pe 20 septembrie, iar Orchestra de Cameră Radio, în seria concertelor de la miezul nopții, sub conducerea celebrului Jose Cura, pe 23 septembrie.


    Corul Academic Radio și Corul de copii Radio, pregătite de Ciprian Țuțu, respectiv, Răzvan Rădos, fac parte din distribuția concertului de închidere a festivalului, ce va avea loc pe 24 septembrie, alături de Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam.



    Concerte găzduite de Sala Radio


    Sala Radio din București găzduiește una dintre seriile noi ale actualei ediții a Festivaluli Enescu: cea dedicată orchestrelor românești. Între 2 și 24 septembrie au loc aici 9 concerte susținute de principalele orchestre românești, cu programe atractive ce reunesc lucrări celebre și opusuri contemporane, având dirijori și interpreți de mare calibru internațional, atât români, cât și străini.



    Editura Casa Radio


    Editura Casa Radio este prezentă cu stand propriu la Sala Radio, Sala Palatului, cât și la Ateneul Român. Editura a pregătit noi titluri care urmează a fi lansate cu ocazia Festivalului Internațional George Enescu“. Primul dintre acestea cuprinde lucrări de George Enescu interpretate de un trio redutabil de tineri interpreți români — violoncelistul Andrei Ioniță, violonista Ioana Cristina Goicea și pianista Daria Tudor. Alt album îi are în prim plan pe binecunoscutul violonist Alexandru Tomescu, solist al Orchestrelor Radio, și pe pianista Sînziana Mircea. Cu ocazia aniversării a 50 ani de la înființarea Cvartetului Voces, apreciat ansamblu Radio România, apare un album ce cuprinde lucrări de George Enescu, Bela Bartok și Pascal Bentoiu, înregistrări din perioada 1988-1998. Mai mulți dintre artiștii care au semnat discuri pentru Editura Casa Radio vor participa la sesiuni de autografe, la finalul concertelor în care sunt protagoniști.


  • Primele acorduri ale Festivalului Enescu

    Primele acorduri ale Festivalului Enescu

    Până pe 24 septembrie, la Bucureşti şi în alte şapte oraşe mari din ţară, peste trei mii dintre cei mai apreciaţi muzicieni români şi străini susţin mai bine de 80 de concerte în cadrul de acum celebrului Festival Internaţional George Enescu. La ediţia din acest an, preşedinte onorific e celebrul dirijor Zubin Mehta, iar director artistic tot un dirijor, Vladimir Jurowski. Opera Oedip a compozitorului român a deschis Festivalul, într-o reprezentaţie cotată de un alt virtuoz al baghetei, Lawrence Foster, drept “perfecţiunea absolută.”



    Săptămâna aceasta concertează Orchestra Naţională Rusă, sub bagheta lui Mikhail Pletnev şi a românului Horia Andreescu, Orchestra Filarmonicii Cehe, Orchestră Română de Tineret, Pittsburgh Simphony Orchestra şi Orchestra de Cameră din Lausanne, ce îl va avea ca solist pe Mihai Ritivoiu, laureat în anul 2011 al Concursului Internaţional George Enescu.



    Directorul executiv al Festivalului, Mihai Constantinescu, a declarat pentru Radio România: Este un program foarte greu, un program foarte vast, un program pe care foarte puţini din dumneavoastră cred că veţi putea să îl urmăriţi de la început până la sfârşit. Sunt concerte pentru toate genurile de public, aşteptăm foarte mulţi tineri, pentru acea serie specială pe care Vladimir Jurovski a introdus-o pentru prima dată în acest festival, muzica secolului XXI, cu compozitori de marcă, cântaţi pe cele mai mari scene ale lumii vor fi cântaţi în această ediţie de orchestre româneşti, împreună cu dirijori şi solişti străini, este o combinaţie deosebit de bună pentru muzica românească, pentru că şi orchestrele din ţară vor avea posibilitatea oferită de festival de a prezenta lucrări moderne, de toate genurile, de la muzică avangardă, muzică de film, simfonii, suite, muzică electronică şi îmi pare foarte bine şi le mulţumesc orchestrelor din ţară – Cluj, Timişoara, Bacău, Iaşi, Camerata Regală, Ploieştiul, Sibiul, care au venit în întâmpinarea noastră şi au acceptat să facă aceste lucrări şi la ei acasă, şi la noi.”



    Societatea Română de Radiodifuziune este singura instituţie media din ţară care transmite în direct concertele din cadrul Festivalului Enescu, prin posturile Radio România Muzical şi Radio România Cultural. Organizat pentru prima dată în 1958, Festivalul George Enescu a fost întrerupt în 1971 de regimul comunist, însă a fost reluat după căderea acestuia, în 1989. De atunci se desfăşoară din doi în doi ani. Considerat cea mai importantă personalitate a muzicii autohtone, celebrul compozitor, născut în 1881 şi un apropiat al Casei Regale, a fost, de altfel, şi unul dintre cele mai sonore nume ale exilului postbelic. Odată instaurată dictatura comunistă, el s-a stabilit definitiv la Paris, unde avea să se stingă din viaţă în 1955.