Tag: programe

  • Reluarea programelor pe unde scurte de la Ţigăneşti

    Reluarea programelor pe unde scurte de la Ţigăneşti

    Dragi prieteni,
    Radiocom a reuşit remedierea defecţiunii de la unul dintre emiţătoarele de unde scurte de la Ţigăneşti.
    Programele noastre pot fi recepţionate din nou pe frecvenţa anunţată iniţial odată cu trecerea la ora de iarnă, la finalul lunii octombrie 2024.
    Vă mulţumim pentru că ascultaţi programele Radio România Internaţional!

    RRI pe unde scurte

    Mai multe emisiuni produse de Secţia Română RRI, dar şi Radiojurnalele de la 07.00, 16.00, 18.00 şi 22.00, ora României, ca şi alte emisiuni de la Radio România Actualităţi, sunt difuzate şi pe unde scurte, 10 ore pe zi, putând fi recepţionate în vestul Europei (inclusiv pentru românii plecaţi la muncă), în centrul şi estul Europei (inclusiv în ţările vecine României), în Israel şi pe Coasta de Est a Americii de Nord.

     

    În perioada 27 octombrie 2024 – 29 martie 2025 ne puteţi recepţiona pe unde scurte după cum urmează:

     

    Zona de recepţie

    Ora României

    Timp Universal (UTC)

    Frecvenţe (kHz)

    America de Nord (Coasta de Est)

    03.00-05.00

     01.00-03.00

    9.700

    Europa de Vest

    07.00-08.00

     05.00-06.00

    7.220 

     Europa Centrală

    15.00-16.00

    13.00-14.00

    9.570

    Europa de Vest

    16.00-18.00

    14.00-16.00

    17.790

     Israel

    19.00-20.00

     17.00-18.00

    11.815

     Europa de Vest

    20.00-23.00

    18.00-21.00

    9.780

    RRI pe unde scurte pentru marinarii români

    Frecvenţele de unde scurte pe care puteţi recepţiona (doar duminica) în perioada 27 octombrie 2024 – 29 martie 2025 programul “Curierul românesc” sunt:

    Zona de recepţie

    Ora României

    Timp Universal (UTC)

    Frecvenţe (kHz)

     Damasc

    10.00-11.00

    08.00-09.00

    17.560

    Teheran

    10.00-11.00

    08.00-09.00

    17.750

    Yemen

    11.00-12.00

    09.00-10.00

    21.470

    Cairo

    11.00-12.00

    09.00-10.00

    17.750

    Alger

    12.00-13.00

    10.00-11.00

    17.640

    Paris

    12.00-13.00

    10.00-11.00

     17.800

  • Strategiile culturale ale UE pentru 2020

    Strategiile culturale ale UE pentru 2020

    Uniunea Europeană
    are rolul de a sprijini politicile naţionale adoptate în sfera culturii.
    Comunitatea europeană a dedicat anul 2018 patrimoniului european, iar
    decidenţii în materie de politici culturale au pregătit un cadru multianual cel
    puţin la fel de ofertant în ceea ce priveşte strategia actuală pentru acest
    domeniu.


    Cu detalii, Eliza Vaş, expert în cadrul Institutului European din
    România: Pentru perioada 2019-2022, avem adoptat un
    plan de lucru pentru cultură, ce are ca priorităţi sustenabilitatea în
    patrimoniul cultural, coeziunea şi bunăstarea, un ecosistem care să sprijine
    artiştii europeni şi conţinutul european, egalitatea de gen şi promovarea
    relaţiilor culturale internaţionale. În prioritatea legată de sustenabilitate
    în patrimoniul cultural, cu siguranţă putem să găsim o legătură cu obiectivul
    legat de schimbările climatice. Şi celălalt obiectiv, legat de promovarea
    relaţiilor internaţionale, dă o notă culturală politicii externe pe care o duce
    Uniunea Europeană. În plan bugetar, încă se fac negocieri privind Cadrul
    financiar multianual 2021-2027, ceea ce va stipula sumele ce vor fi alocate
    politicii culturale.



    Programele
    Uniunii Europene pentru cultură au un rol decisiv în reafirmarea valorilor
    europene. Deşi Eurobarometrele din anii precedenţi arată că un procent destul
    de ridicat al europenilor nu percep diferitele state membre ca fiind coezive în
    sensul unei identităţii europene, domeniul culturii rămâne prioritar pe agenda
    instituţiilor europene.

    Eliza Vaş:
    Cel mai probabil, programul Europa
    Creativă va rămâne cel puţin la acelaşi nivel la care este finanţat în prezent,
    dacă nu va beneficia şi de anumite măriri. În privinţa atenţiei alocate
    domeniului culturii, aceasta ar trebui să reprezinte o prioritate pentru
    decidenţii europeni, mai ales că, la Eurobarometrul din 2017, 40% dintre
    respondenţi au spus că statele membre sunt distante în materie de valori
    europene. Avem mai bine de jumătate din eşantion care consideră că statele
    membre sunt apropiate din acest punct de vedere, dar totuşi este un număr
    destul de ridicat al celor care văd această diferenţă. Cu ajutorul culturii,
    putem să reducem diferenţele între statele membre şi chiar între cetăţeni şi
    chiar să creăm sentimentul că facem parte dintr-o comunitate europeană, unde
    avem drepturi de autor protejate, avem şi o legislaţie adoptată în anii
    precedenţi, iar conţinutul european circulă fără nicio barieră şi poate fi
    regăsit în cât mai multe dintre limbile naţionale.


    Doar
    cinematografia europeană a oferit publicului un număr impresionant de creaţii
    culturale în anii precedenţi. Conform platformei Cineuropa, mai mult de 18 mii
    de filme au fost produse în statele membre în perioada 2007-2017, aşadar
    conţinutul cultural european rămâne unul important şi relevant.


  • Proiecte pentru românii din afara graniţelor Romaniei

    Proiecte pentru românii din afara graniţelor Romaniei

    Milioanele
    de români de peste graniţă trebuie să ştie că România nu i-a uitat. Trebuie să
    găsim căile prin care aceşti români să continue să fie conectaţi la realităţile
    noastre şi, mai ales, să fie implicaţi în dezvoltarea societăţii româneşti -
    este obiectivul declarat al ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Natalia
    Intotero. Programele ministerului trebuie adaptate nevoilor fiecărei comunităţi
    în parte, spune dna Intotero, în opinia căreia, păstrarea şi afirmarea
    identităţii prin limbă, cultură şi tradiţii sunt prioritare pentru ministerul
    pe care-l conduce. Trebuie să convingem 10 milioane de români de peste graniţă că România
    nu i-a uitat şi astfel să-i ajutăm să nu uite România. Trebuie să le oferim
    românilor de peste hotare şansa să înţeleagă şi să cultive elementele
    identităţii noastre culturale, spirituale şi să respecte tradiţiile româneşti,
    să devină adevăraţi ambasadori ai poporului român în ţările în care trăiesc.
    Pentru sprijinirea şi promovarea românilor de pretutindeni este nevoie de solidaritatea
    noastră a tuturor românilor de aici din ţară şi de implicarea reală a fiecăruia
    dintre noi.

    România a pierdut ani în şir oameni valoroşi, aminteşte
    Natalia Intotero, vorbind, în acelaşi timp, despre deciziile luate la nivelul
    ministerelor şi proiectele care vin în sprijinul românilor. Între acestea -
    majorarea considerabilă, de la 1 martie, a salariilor celor care activează în
    sistemul medical şi în învăţământ – măsură menită să oprească exodul medicilor
    şi asistentelor spre Occident şi să atragă în Educaţie dascăli performanţi. Dar
    şi proiectul derulat prin linia de finanţare Diaspora Start-Up, prin care
    românii plecaţi în străinătate care se întorc în ţară vor putea să obţină
    fonduri europene de până la 38 de mii de euro, în urma unui concurs de planuri
    de afaceri care ar urma să aibă loc în vara acestui an. Într-o conferinţă
    dedicată Diasporei, ministrul pentru Românii de Pretutindeni a prezentat
    elementele unor programe destinate românilor din afara graniţelor în 2018, la 100
    de ani de la Marea Unire, când toate provinciile istorice
    locuite de români s-au unit în cuprinsul aceluiași stat național, România.

    Natalia Intotero a vorbit, între altele, despre realizarea unei
    Enciclopedii a românilor de pretutindeni, înfiinţarea la Bucureşti a unei Case
    a Românilor de Pretutindeni – în vederea identificării, păstrării şi analizării
    diverselor documente şi materiale care provin din zonele extrafrontaliere
    locuite de români -, promovarea cărţii româneşti în 100 de biblioteci în Diaspora
    şi continuarea programului de înfrăţire a localităţilor din România cu cele din
    Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). La conferinţa
    Românii de pretutindeni, realităţi şi aspiraţii a vorbit şi
    academicianul Eugen Simion, potrivit căruia, unirea românilor de pretutindeni
    se face şi prin cultură: Diaspora
    este un element foarte important. Nu aş vrea să fie numai un element de manevră
    politică. este un factor cultural, este o cultură pe care trebuie să o
    revendicăm şi să o judecăm cu obiectivitate. Noi unirea am făcut-o prin cultură
    şi, într-adevăr, are dreptate Eugen Ionescu, care scria odată: În viaţa
    sunt multe lucruri care ne despart. Există un singur lucru care ne poate unii
    şi anume cultura. Cultura română. Atenţie, deci, la cultură!

    Din
    acest an, vor fi organizate cursuri la Universitatea din Bucureşti dedicate
    românilor de pretutindeni la nivel masteral, iar studenţilor şi cercetătorilor
    merituoşi care-şi pot aduce contribuţii relevante la cunoaşterea domeniului le
    vor fi acordate bursele Nicolae Iorga, în număr de 15, a continuat ministrul
    de resort enumerarea demersurilor pentru românii din afara graniţelor. Pentru
    copiii şi adolescenţii din afara frontierelor va fi organizat un concurs de
    eseuri în limba română intitulat 100 de eseuri pentru 100 de ani, iar
    câştigătorii vor fi premiaţi pe data de 31 august 2018, Ziua limbii române.
    Ziua costumului popular va fi sărbătorită pe 16 mai, cu acest prilej urmând să
    fie distribuite costume populare pentru comunităţile din Diaspora care au
    ansambluri folclorice româneşti active şi recunoscute. Pe de altă parte, se
    intenţionează ca aproximativ 3.000 de elevi şi studenţi români din Diaspora să
    meargă în taberele de vacanţă ArcCentenar.

    Un alt proiect avut în vedere, în
    parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, este cel intitulat
    Campionii sportului românesc, destinat românilor din Diaspora şi
    comunităţilor româneşti istorice, cu participarea unor mari campioni români ai
    sportului. 100 pentru Centenar este un alt proiect, care presupune
    identificarea a câte 10 personalităţi în 10 comunităţi româneşti din Diaspora
    care să fie premiate, promovate, într-un calendar al personalităţilor. Pentru a
    creşte vizibilitatea campaniilor de informare, a fost gândită o broşură, atât
    în variantă tipărită, cât şi electronică, cu informaţii utile de la toate
    instituţiile cu competenţe în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni.
    Materialul informativ vine în sprijinul cetăţenilor români care doresc să plece
    în străinătate, a celor care se află în afara graniţelor, precum şi al celor
    care vor să se întoarcă acasă, fiind prezentate oportunităţile şi programele de
    reinserţie şi reintegrare profesională oferite de Guvernul României.

  • Priorităţi pentru românii din afara graniţelor ţării

    Priorităţi pentru românii din afara graniţelor ţării

    După 1989, relaţiile cu românii de pretutindeni au devenit o
    preocupare constantă a autorităţilor de la Bucureşti, atât în contextul
    aprofundării relaţiilor bilaterale cu statele pe teritoriul cărora există
    comunităţi româneşti sau care aparţin filonului cultural românesc, cât şi în
    condiţiile în care protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor
    naţionale s-a consacrat drept una dintre priorităţile permanente ale guvernelor
    post-decembriste şi ale instituţiilor europene. Astfel, păstrarea, dezvoltarea
    şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a
    românilor din vecinătate şi emigraţie a fost, în ultimele aproape trei decenii,
    unul dintre obiectivele strategice de politică externă a României – este
    poziţia declarată a Bucureştiului.

    Noul minister
    pentru relaţia cu românii de pretutindeni este o instituţie extrem de
    ambiţioasă astăzi pentru că vom încerca să depăşim modalitatea de a lucra doar
    prin proiecte cu organizaţiile românilor de pretutindeni, vom încerca sa găsim
    modalităţi de a transforma tematica la care se referă fiecare comunitate.

    – anunţa, la început de an şi de mandat, ministrul de resort Andreea Păstârnac. Fiecare comunitate, în conformitate cu locul în care se
    află, este adâncită în problemele sale, extrem de importante, vitale de multe
    ori daca vorbim despre românii din jurul graniţelor, dacă vorbim despre românii
    din Marea Britanie care vor fi afectaţi de Brexit, dar, în acelaşi timp, există
    teme care îi unesc pe aceşti români aflaţi pe alte meridiane, adăuga Andreea
    Păstârnac. Ea pleda pentru dialog între aceste comunităţi astfel încât cele
    care au avut proiecte extraordinare să
    poată fi luate drept model de altele.

    Invitată recent la Radio România, la
    câteva luni de la preluarea mandatului, ministrul Andreea Păstârnac a făcut o
    trecere în revistă a problemelor cu care se confruntă diaspora română: Vorbind despre românii aflaţi în
    afara graniţelor vorbim despre o multitudine de probleme şi problematici,
    deoarece aproape o treime din populaţia activă a României de astăzi se găseşte
    în afara graniţelor. Dar primul nostru gând merge spre problemele ridicate de
    identitate, spre problemele legate de ceea ce ne face să fim români şi, în mod
    normal, către limba română. Alături de identitate, una din preocupările noastre
    este legată de drepturile cetăţenilor români aflaţi astăzi în străinătate,
    marea majoritate la muncă. Prima noastră preocupare a mers spre numărul mare de
    români aflaţi în Marea Britanie care, datorită a ceea ce numim simplu Brexit,
    îşi văd statutul profesional, statutul social, statutul pe piaţa de muncă supus
    la diferite încercări. De asemenea, alte grupuri de români aflaţi la muncă îşi
    văd drepturile periclitate. În acelaşi timp trebuie să spunem că e foarte
    important, este o prioritate să continuăm campaniile desfăşurate împreună cu
    căteva ministere – Ministerul Muncii, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor
    Externe – de a informa cetăţenii români asupra faptului că ei sunt primii
    stăpâni ai drepturilor lor. Ei sunt cei care nu trebuie să renunţe la
    drepturile lor pentru a fi respectaţi de ceilalţi.

    Numărul total al
    românilor plecaţi să muncească în afara graniţelor ţării este dificil de
    cuantificat, însă din datele primite de la autorităţile statelor membre ale UE
    şi din diverse studii realizate rezultă că este vorba de câteva milioane. Cei
    mai mulţi au ales Italia şi Spania ca ţară de destinaţie, pe a treia poziţie
    aflându-se Marea Britanie. Andreea Păstârnac a
    explicat că educaţia este principala problemă cu care ministerul pe care îl
    conduce se confruntă, pentru că mulţi copii români sunt născuţi în alte state
    şi nu mai învaţă limba română: Ne-am
    propus să sprijinim asociaţiile de voluntari, şcolile parohiale care predau
    astăzi limba română în mod voluntar. Trebuie reţinut că un număr foarte mic din
    tinerii care sunt şcolarizaţi astăzi în special în cele două mari state
    europene unde sunt marile noastre comunităţi, aşadar un număr mic dintre elevii
    şcolarizaţi reuşesc să înveţe astăzi limba română. Încercăm, într-un program
    comun cu Ministerul Educaţiei Naţionale, să facem posibil ca manualul, clasicul
    abecedar, manualul de limba română să ajungă în aceste şcoli, atât în forma sa
    clasică, cât şi în forma sa digitală, care este foarte importantă. Sunt tineri
    care învaţă astăzi pe foi xerocopiate de către voluntarul care face tot ce
    poate ca să-I sprijine. În acest program încercăm să-i ajutăm şi pe voluntari,
    să ajutăm şcolile parohiale, să încercăm să venim cu programe de pregătire.

    Programe
    care să fie cât mai apropiate de o viitoare curicula a limbii române în diaspora. Unul dintre elementele
    principale de coeziune a comunităţilor româneşti este reprezentat de existenţa,
    în cadrul acestora, a şcolilor duminicale sau de week-end. Acestea activează pe
    lângă parohiile creştine şi în cadrul asociaţiilor reprezentative ale românilor
    din străinătate.

  • O nouă sesiune de finanțare pentru diaspora

    Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) a simplificat procedurile de acordare a finanțării nerambursabile pentru programele, proiectele și acțiunile care au ca scop sprijinirea comunităților românești de peste granițe.


    Noile reguli vor fi puse în aplicare în cadrul unei noi sesiuni de finanțare care se deschide la 15 octombrie 2016. Departamentul va primi cererile de finanțare până la 1 decembrie 2016.



    În această etapă, soluțiile identificate pentru facilitarea accesului la finanțare nerambursabilă vor fi testate în cadrul unei faze pilot de implementare a noilor proceduri. Prin revizuirea procedurilor de preluare și evaluare a propunerilor de proiecte vor fi îndepărtate obstacolele tehnice semnalate permanent de beneficiarii de asistență nerambursabilă.



    Departamentul pune la dispoziția solicitanților un Ghid al beneficiarului în care sunt descrise criteriile de eligibilitate, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească aplicanții și pașii de urmat pentru depunerea cu succes a cererii de finanțare.



    Un element de noutate îl reprezintă crearea unui Registru al organizațiilor partenere în care acestea se pot înscrie o singură dată și, la nevoie, actualiza informația existentă, fără a mai fi obligate să repete această operațiune cu fiecare cerere de finanțare depusă.


    În conformitate cu legea, proiectele sunt aprobate pe durata desfășurării lor, fiind eligibile și proiecte multianuale.



    Comunicate MAE

  • Încheierea programului „ARC” 2015

    Încheierea programului „ARC” 2015

    Luni, 3 august 2015, s-a încheiat Programul de tabere ARC” 2015. Peste 2 000 de copii şi tineri din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Republica Macedonia, Italia, Spania, Grecia şi Canada au beneficiat de acest program.



    Şi în acest an, taberele ARC” şi-au atins scopul de a oferi cadrul adecvat participanților în vederea familiarizării cu România şi valorile sale culturale. Programul a inclus activităţi variate precum concursuri de cultură generală, competiţii sportive, ateliere de pictură şi cursuri de limbă, istorie şi geografie a României, menite a facilita şi a conduce la aprofundarea, într-o manieră educativ-recreativă, a cunoştinţelor despre evoluţia limbii, a istoriei şi culturii poporului român.



    Reamintim faptul că programul de tabere ARC”, organizat de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, s-a derulat cu sprijinul Ministerului Tineretului şi Sportului şi a beneficiat de implicarea a numeroşi voluntari ai ONG-urilor din comunităţile românilor de peste hotare, dar şi din România şi Republica Moldova.



    În cadrul celor şase ediţii anterioare, peste 10.000 de copii şi tineri etnici români de pretutindeni au beneficiat de acest program. Participanţii sunt selectaţi anual prin intermediul misiunilor diplomatice ale României şi cu sprijinul asociaţiilor româneşti din afara graniţelor, în baza îndeplinirii condiţiei obligatorii de asumare a identităţii culturale române.

  • Programe pentru inserţia profesională a tinerilor

    Programe pentru inserţia profesională a tinerilor

    Printre efectele crizei economico-financiare care a debutat în 2009, şomajul în rândul tinerilor a fost şi a rămas încă una dintre cele mai grave în UE. Aproximativ 20% dintre tinerii europeni nu au locuri de muncă. Situaţia este foarte problematică mai ales pentru aşa-numită categorie socială NEET, adică Not in Education, Employment, or Training” (tineri neînscrişi în sistemul de educaţie, nu au slujbe şi nici nu participă la vreun program de formare). Vârsta lor este cuprinsă între 16 şi 24 de ani. În principal lor au ales să li se adreseze instituţiile UE când au lansat, în 2013, programul Garanţia pentru tineret”. Iniţiativa această vrea să combată şomajul în rândul tinerilor, asigurându-se că orice tânăr cu vârsta sub 25 de ani primeşte o ofertă de calitate, în termen de 4 luni de la terminarea studiilor sau de la pierderea locului de muncă.



    Finanţată de guvernele statelor-membre, schema Garanţia pentru tineret” va primi 6 miliarde de euro, de la bugetul comunitar, prin intermediul Fondului Social European şi al iniţiativei Locuri de muncă pentru tineri”. Această sumă dovedeşte preocuparea instituţiilor UE pentru rezolvarea şomajului în rândul tinerilor, preocupare subliniată şi de Mădălina Mihalache, şefa biroului Parlamentului European la Bucureşti: Organizaţia Internaţională a Muncii a estimat costul de implementare a programului în zona Euro la 21 de miliarde de euro pe an. Pare foarte mult, dar aceste cifre trebuie analizate în comparaţie cu costurile asociate indemnizaţiilor de şomaj şi lipsei de activitate a tinerilor care nu au un loc de muncă. Având în vedere situaţia actuală din Europa unde 7,5 milioane de tineri nu au un loc de muncă şi nici nu urmează un program educaţional sau de formare, Fundaţia Europeană de Îmbunătăţire a Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă a estimat că pierderea economică cauzată de lipsa de activitate a tinerilor se ridică la peste 150 de miliarde de euro pe an.”



    Rămâne, evident, la latitudinea statelor-membre să conceapă planuri naţionale de punere în aplicare a acestui proiect şi de cheltuire a banilor. Un alt lucru sigur este că Garanţia pentru tineret” îi aduce laolaltă pe angajatori, pe educatori, pe autorităţi şi pe şomeri pentru a conlucra în vederea găsirii celor mai bune soluţii. Care este situaţia din România? Aici, deşi rata generală a şomajului este sub media UE, cea referitoare la şomajul tinerilor este de 23%, cu trei procente peste media europeană. Mihai Dragoş, Preşedintele Consiliului Tineretului din România, încearcă o analiză a modului în care Garanţia pentru Tineret” a fost implementată până acum în ţara noastră, printr-un proiect-pilot: Planul de implementare a fost adoptat în 2013 şi se referă doar la perioada 2014-2015. E momentul să vedem ce s-a implementat deja şi ce nu s-a implementat şi cum au fost cooptate ong-urilor tinerilor în aplicarea acestui plan. Există trei piloni ai planului de implementare a Garanţiei: legea şomajului şi stimularea forţei de muncă, legea uceniciei şi legea stagiilor de adaptare pentru absolvenţii de învăţământ superior. Din datele oficiale, reiese că peste 150.000 de tineri, în 2014, au beneficiat de măsuri active. Mă refer la pilonul asigurărilor de şomaj şi stimularea forţei de muncă. În privinţa celorlalţi doi piloni am constatat că, deocamdată, măsurile nu se implementează efectiv. În ceea ce priveşte legea stagiilor de adaptare pentru absolvenţii de învăţământ superior nu există nici un beneficiar în 2014. În ceea ce priveşte legea uceniciei, există 141 de beneficiari în 2014, un număr extrem de mic raportat la populaţia României.”



    Mai mult decât atât. Există europarlamentari încă şi mai critici faţă de modul în care România a aplicat Garanţia pentru tineret” până acum. Siegfried Mureşan (PPE), vicepreşedintele Comisiei pentru bugete: UE alocă fonduri semnificative pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor: 6 miliarde de euro doar pentru perioada 2014-2015. Din aceşti bani, sute de milioane de euro sunt destinate tinerilor din România. Noi doar trebuie să implementăm proiectele prin care aceşti bani să fie atraşi către tinerii din România. Câţi din aceşti bani au ajuns la ei? Nici un euro. Deşi aceşti bani stau la dispoziţia guvernului României de la 1 ianuarie 2014, până în martie 2015 nu am reuşit să atragem nici un euro, căci guvernul nu a implementat proiecte viabile.”



    Pentru că proiectul-pilot de implementare a Garanţiei a expirat în luna martie, guvernul României a lansat şi planul de aplicare a acestei scheme pentru perioada următoare. Lansarea a avut loc cu ocazia vizitei la Bucureşti a vicepreşedintelui Comisiei Europene pentru moneda euro şi dialog social, Valdis Dombrovskis, iar fondurile alocate pentru Romania de Comisia Europeana sunt de 470 milioane şi se derulează până în 2018”, a declarat Ministrul Muncii, Rovana Plumb, care a şi detaliat: Angajatorii care angajează tineri din grupul ţintă vor primi o subvenţie de 200 de euro şi 500 de lei pe lună pentru fiecare angajat pe o perioadă de un an. Angajatorii au obligaţia să păstreze locul de muncă, cel puţin 18 luni. După trecerea celor 18 luni, angajatorul care menţine în continuare locul de muncă va fi scutit de contribuţia ajutorului de şomaj pentru o perioadă de 24 de luni.”


    Programul pentru implementarea în România a Garanţiei Pentru Tineret se va derula în trei trepte: consiliere, înregistrare şi angajare şi presupune sprijin financiar şi îndrumare competentă pentru fiecare din cele 3 etape. Sprijinul constă în finanţarea uceniciei şi a stagiilor, prime de mobilitate şi prime de instalare, granturi acordate angajatorilor, finanţare pentru start-up. Pentru stagiile de ucenicie, angajatorii vor primi 250 euro şi 300 lei, pentru o perioadă între 1 şi 3 ani, iar pentru stagiile de specializare 300 euro/lună şi 750 lei.


  • Noi programe naționale de sănătate

    Noi programe naționale de sănătate

    Guvernul României a aprobat programele naționale de sănătate pentru 2015 și 2016. Conform documentului, ministerul Sănătății va deula, începând de la 1 aprilie, 15 programe naționale cu impact major asupra sănătății publice. Pintre acestea se numără: programul naţional de imunizare, cel de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare, programul naţional de prevenire, supraveghere şi control ale infecţiei HIV și programul naţional de depistare precoce activă a cancerului prin screenig organizat.



    De asemenea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va derula și finanța 14 programe națianale de boli cardiovasculare, oncologie, diabet zaharat, de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine uman, de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică ș.a.



    Noutățile aduse de hotărâtea emisă de executivul de la București sunt derualarea, de la 1 mai 205, a unor noi activități precum: subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice, subprograme pilot destinate depistării precoce active a cancerului colo–rectal și a cancerului de sân, după aprobarea Planului Naţional de Control al Cancerului, vaccinările cuprinse în calendarul național de vaccinare, precum și a vaccinării la grupele la risc, vor fi asigurate exclusiv de către medicii de familie.