Tag: programe spatiale

  • UE vrea să aloce 16 miliarde de euro pentru programele spaţiale

    UE vrea să aloce 16 miliarde de euro pentru programele spaţiale

    Uniunea Europeană își propune să își extindă activitățile din domeniul spațial. Din acest motiv va reuni toate inițiativele într-un singur program și propune un buget de 16 miliarde de euro în viitorul cadru financiar multianual. Planurile sunt susținute și de membrii Comisiei pentru industrie din Parlamentul European.

    Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Investițiile majore realizate până acum de Uniune au permis progrese pe care nici un stat membru nu le-ar fi putut obține de unul singur.

    Un exemplu în acest sens ar fi programul Galileo, varianta europeană a GPS-ului american și care din decembrie 2016 furnizează servicii de poziționare și date pentru aproape 400 de milioane de utilizatori.

    Programul asigură în prezent o navigaţie mai precisă prin satelit pentru automobile și, în consecinţă, o gestionare eficientă a transportului rutier, dar și servicii mai bune de căutare şi salvare.

    Este de asemenea capabil să asigure un serviciu criptat conceput pentru utilizarea de către autoritățile publice în cazuri sensibile din punctul de vedere al securității, de exemplu pentru operațiuni militare. În 2020, Galileo își va atinge integral capacitatea operațională.

    Iar Uniunea Europeană mai are în desfăşurare un alt program important. Este vorba de Copernicus, axat pe observarea Pământului. Cuprinde un ansamblu de sisteme complexe care colectează date despre Terra cu ajutorul sateliților și al senzorilorde la sol, din spațiu și de pe mare. Informaţiile culese sunt de folos în gestionarea unor catastrofe naturale precum seismele, erupţiile vulcanice, incendiile sau inundaţiile, dar și în monitorizarea schimbărilor climatice.

    Europa pune la punct în momentul de faţă cel mai precis sistem de navigație prin satelit din lume şi cel mai bun sistem de observare a Pământului. Suntem cu adevărat o putere în domeniul spaţial. Dar lumea este în permanentă schimbare şi mă refer la modul de colectare a datelor, la sectorul privat care devine încetul cu încetul iniţiator al unor proiecte în acest domeniu. Spaţiul devine totodată important pentru apărarea noastră colectivă. Europa trebuie de aceea să ia măsuri, să acţioneze. Iar noi, cei de la Comisia Europeană, propunem un nou program spaţial cu un buget de 16 milarde de euro pentru următorul cadru financiar multianual 2021 – 2027, spune Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri. Iar propunerile sunt sprijite de membrii Comisiei pentru industrie din Parlamentul European.


    Din cele 16 miliarde de euro avute în vedere, 9,7 miliarde ar urma să meargă către Galileo și către Egnos, un alt sistem european navigație prin satelit. Această sumă va finanța continuarea investițiilor în exploatare și în infrastructură.

    5,8 miliarde de euro ar urma să fie alocate pentru programul Copernicus, iar 500 de milioane pentru dezvoltarea de noi componente de securitate.

    În plus, Agenția Spațială Europeană, care este o agenție interguvernamentală, va rămâne un partener de bază pentru implementarea tehnică și operațională a programului spațial al Uniunii.


  • Misiunea spațială BepiColombo

    Misiunea spațială BepiColombo

    Uniunea Europeană își
    diversifică programele spațiale. Pe 20 octombrie 2018, doi roboți spațiali vor
    fi lansați către planeta Mercur de pe naveta spațială europeană Ariane 5, care
    va pleca din Guyana Franceză, în ceea ce a fost denumită misiunea BepiColombo.
    Această misiune este prima lansată de țările Uniunii Europene către Mercur, de
    această dată în colaborare cu Agenția Japoneză de Explorare Spațială.
    BepiColombo merge pe drumul deschis de misiunea Messenger a NASA care a orbitat
    planeta între 2011 și 2015 fără a încerca să ia contact cu suprafața ei. Misiunea
    își propune să cerceteze cea mai mică și cel mai puțin explorată planetă la
    nivel terestru din sistemul nostru solar, să ofere informații din care să
    înțelegem evoluția sistemelor solare, în general, despre cum orbitează
    planetele în jurul stelelor în forma sistemelor exoplanetelor și cum evoluează
    mișcările lor orbitale. Durata misiunii este de un an, cu o posibilă prelungire
    de încă un an, în funcție de condițiile de la sol. Cei doi roboți sunt Orbitalul
    Planetar Mercur și Orbitalul Magnetosferic Mercur, fiecare dintre ei cu
    obiective specifice.

    Emma Bunce de la Universitatea
    din Leicester din Marea Britanie, expert și investigator principal al
    laboratorului de măsurători experimentale ale razelor X de pe planeta Mercur, a
    punctat pașii înainte pe care îi face acum BepiColombo: Principalul pas înainte pentru BepiColombo este faptul că
    avem două nave spațiale. Nava Agenției Spațiale Europene a fost făcută să
    cerceteze la suprafața planetei, să studieze planeta în detaliu și traseul ei
    orbital astfel încât să maximizeze obiectivele pe care le avem legate de suprafața
    planetei. A doua navă a fost făcută să cerceteze mediul înconjurător. Având
    două nave spațiale ne va face capabili să avem o mai bună cunoaștere a planetei
    comparativ cu misiunea anterioară. Toți avem obiective individuale științifice
    pentru fiecare instrument și ceea ce începem să facem acum este să punem toate
    ideile noastre în comun, care, în mod evident, sunt complementare. Putem începe
    să concepem un set mai larg de obiective la nivelul lucrului în echipă, în grupul
    de lucru pentru suprafața planetei și în grupul de lucru pentru mediul ambiant
    al planetei. Asta ne va face să ne maximizăm obiectivele pe care le putem
    îndeplini cu ajutorul acestei misiuni prin coordonarea a ceea ce vrem să facem,
    căutând potențiale ținte specifice de cercetare de la suprafața planetei.


    La suprafața lui
    Mercur unde vor opera cei doi roboți, temperatura va fi de 350 de grade. Scanările
    celor două vehicule vor urmări cum variază compoziția planetei pe suprafața sa,
    transformările mediului și ponderea elementelor și substanțelor chimice de pe o
    planetă fără atmosferă.