Radio România Internațional

Tag: programul Erasmus

  • Parlamentul European a adoptat bugetul 2024

    Parlamentul European a adoptat bugetul 2024

    Reunit în sesiune plenară la Strasbourg, Parlamentul European
    a adoptat, miercuri, acordul privind bugetul Uniunii pentru 2024. Un buget
    care reflectă principalele priorități comunitare, inclusiv redresarea
    economică, tranziția verde și tranziția digitală, și reacționează la contextul
    geopolitic dificil actual. Forma acestui acord a rezultat în urma negocierilor purtate
    în ultimele șase luni cu Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană,
    negocieri conduse de eurodeputatul român Siegfried Mureşan.


    Forma finală a
    obținut o largă majoritate în plenul legislativului european. Bugetul are o
    valoare de 189 de miliarde de euro, iar negociatorul-şef spune că acum există
    fonduri suficiente pentru a finanţa priorităţile tradiţionale ale Uniunii, în
    speţă politica de coeziune şi Politica Agricolă Comună.


    O veste foarte bună
    pentru România, care primeşte pe aceste linii de finanțare majoritatea
    fondurilor europene în formă nerambursabilă.

    Primul
    şi cel mai important semnal pe care îl dăm cetăţenilor europeni,
    întreprinderilor şi regiunilor este că finanţarea pentru 2024 este în
    siguranţă. Avem un buget suficient pentru cele mai importante nevoi. Astfel,
    toate programele Uniunii Europene vor fi finanţate în mod corespunzător,     a
    declarat Siegfried Mureşan.


    De asemenea, a adăugat
    acesta, acordul pe buget a fost obținut în timp util, astfel încât legea
    bugetului să intre în vigoare din prima zi a anului viitor şi să oferim
    predictibilitate tuturor beneficiarilor de fonduri europene.     Alocările bugetare au crescut cu 807 milioane de euro pentru domenii precum
    cercetarea, pentru programul Erasmus+ sau pentru fermierii tineri. În același
    timp, acordul final elimină tăierile bugetare în valoare de aproximativ 700 de
    milioane de euro propuse iniţial de Consiliul Uniunii Europene la începutul
    negocierilor.


    Bugetul ţine cont şi de evenimentele de la graniţele Uniunii,
    alocând fonduri pentru Ucraina, pentru Republica Moldova, pentru Orientul
    Mijlociu sau pentru gestionarea problemei migraţiei.


    Suplimentăm bugetul
    pentru ajutor umanitar. Vrem ca Uniunea Europeană să ajute la reducerea
    riscurilor la adresa umanităţii cauzate de cele două războaie de la graniţa
    noastră: din Ucraina şi din Orientul Mijlociu    , a precizat Siegfried Mureşan
    după votul din Plenul Parlamentului European.


    Acesta mai spune că Parlamentul a
    luat, de asemenea, decizia de a întări instituţia Parchetului European pentru a
    se asigura că banii vor fi cheltuiţi corect la nivelul întregului spaţiu
    comunitar. Ca şi reprezentanţii Comisiei, el solicită Consiliului European să
    adopte cât mai curând o poziţie comună şi în privinţa bugetului multianual
    2024-2027, pentru a putea planifica din timp atât finanţarea pentru domeniile
    cheie din Europa, cât şi pentru a sprijini Ucraina pe termen lung.


  • Incluziune şi diversitate la nivel european

    Incluziune şi diversitate la nivel european

    Se vorbeşte tot mai frecvent de impactul Generaţiei Erasmus. Această generaţie Erasmus a ajuns în prim-plan pentru că beneficiarii programului au început să acceadă în sistemele administrative şi politice.

    Programul Erasmus+ este un program de schimburi educaționale finanțat de Comisia Europeană, menit să ajute studenţii, elevii şi chiar cadrele didactice să beneficieze educaţional, lingvistic şi cultural de o experienţă de studiu și de plasament sau practică în alte ţări europene; să promoveze cooperarea între instituţii; să contribuie la formarea unor tineri calificaţi, cu deschidere şi cu experienţă internaţională, ca viitori specialişti; să simplifice transferul de credite şi recunoaşterea perioadelor de mobilitate petrecute în străinătate, cu ajutorul sistemului ECTS sau a unui alt sistem de credite compatibil.



    La Grădiniţa cu Program prelungit nr. 4 din Caransebeş a fost lansat, zilele trecute, proiectul Incluziune şi diversitate la nivel european. Proiectul a obţinut un punctaj foarte bun şi a clasat unitatea de învăţământ printre primele 10 din ţară, după cum spune profesorul Codruţa Peia, directorul grădinitei.

    Inspectorul şcolar Ana Damian a ţinut să felicite colectivul de proiect şi a subliniat faptul că de rezultatele acestuia vor beneficia copiii, cadrele didactice, dar şi părinţii.

    Mobilitățile desfășurate în cadrul Programului Erasmus+ sunt de 4 tipuri, în funcție de grupul cărora le sunt adresate: de studiu și de plasament sau practică pentru elevi şi studenţi și de predare, respectiv de formare pentru cadrele didactice și personal administrativ.

  • Programul Erasmus+ în sprijinul copiilor cu nevoi speciale

    Programul Erasmus+ în sprijinul copiilor cu nevoi speciale

    Printr-un proiect finanțat prin programul Erasmus+ 15
    profesori mureșeni vor învăța cum să îi educe mai bine pe copiii cu nevoi
    speciale.


    Centrul
    Școlar pentru Educație Incluzivã Nr.1 Târgu Mureș a lansat,în urmă cu o
    săptămână, proiectul BALANCE – O școală mai bună pentru o viață mai bună.



    Proiectul,derulat prin programul ERASMUS+, urmărește
    dezvoltarea
    unui plan de acțiune pentru prevenirea violenței, managementul conflictelor și
    optimizarea incluziunii școlare și sociale a elevilor cu cerințe educative
    speciale    .


    Acesta va fi întocmit de 15 cadre didactice,
    care vor participa la cursuri speciale de formare în Spania, Germania și Portugalia.


    Anișoara Moga, directorul Centrului Școlar pentru Educație
    Incluzivă nr. 1 Tîrgu-Mureș: 15 cadre didactice din cele 47 pe care le are
    centrul se vor pregăti pe 3 mobilități internaționale pe domenii absolut
    necesare copiilor aflați în dificultate, copiilor cu cerințe educaționale
    speciale. Util pentru noi este orice curs, cu atât mai mult acesta, pe care noi
    ni l-am ales, în funcție de specificul problematicii cu care ne confruntăm la
    nivelul instituției.





    În
    cursul instruirii cadrele didactice vor învăța să stăpânească unele instrumente
    eficiente de comunicare, să cunoască abordări practice pentru includerea
    managementului conflictelor în curriculum și să-și dezvolte inteligența
    emoțională.


    Participarea
    cadrelor didactice la aceste cursuri va avea un impact important asupra
    elevilor, profesorii putând să le dezvolte inteligența emoțională și
    competențele sociale, să le reducă comportamentele indezirabile, să diminueze
    frecvența și intensitatea conflictelor la nivelul colectivului de elevi și să
    crească gradul de integrare școlară și socială.


    Coordonatorul
    proiectului, Cristina Murvai, a explicat că vor beneficia în urma progamului cel
    puțin 200 de copii cu nevoi speciale din Tg.Mureș.


    Prin
    acest program, pe lângă faptul că se urmărește îmbunătățirea activității
    didactice desfășurate cu copiii cu cerințe educative speciale din diferite
    medii sociale, se dorește și dezvoltarea unei rețele de profesori pentru
    cooperarea la nivel international.


    Aceștia
    vor fi încurajați să facă schimb de bune practici, idei și materiale cu alți colegi
    din cadrul Uniunii Europene.


    Valoarea proiectului este de
    aproximativ 50.000 euro, iar activitățile se vor desfășura în perioada septembrie 2018-noiembrie
    2019.








  • Teatru forum la Liceul Teoretic „Radu Popescu” din Popești-Leordeni

    Teatru forum la Liceul Teoretic „Radu Popescu” din Popești-Leordeni

    Miercuri, 6 iunie 2018, Centrul de Informare Europe Direct București prin reprezentanții săi, Livia Mirescu, expert informare și comunicare, bursierul Tudor Sprînceană și trupa de actori voluntari, a susținut o reprezentație de teatru forum pe tema drepturilor cetățenilor europeni la Liceul Teoretic Radu Popescu” din Popești-Leordeni, jud. Ilfov. Activitatea face parte din cadrul Caravanei Stă în puterea ta să schimbi ceva!” și a fost organizată în parteneriat cu Asociația ART Fusion, doamna Gabriela Teodorescu dialogând cu tinerii elevi prezenți în sală și coordonând activitatea artiștilor, precum și a participanților din public.



    Scopul acestei piese de teatru este de a pune în lumină povestea unui elev, care deși în teorie se poate bucura de dreptul pe care apartenența la cetățenia europeană îl oferă, și anume dreptul de a beneficia de programul Erasmus și de a studia în străinătate, se lovește de tot felul de piedici și discriminări din partea profesorilor care ar trebui să îl susțină. (autor Loredana Licuța, Coordonator Centrul de Informare Europe Direct)

  • Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018

    Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018

    Parlamentul European a adoptat bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018, în valoare de peste 160 de miliarde de euro. Se vor aloca mai multi bani pentru creștere economică durabilă, locuri de muncă și securitate. Bugetul mai prevede o creștere de 54%, comparativ cu 2017, a plăților pentru Politica de Coeziune. În acest fel vor fi alocați suficienți bani în buget pentru a achita toate facturile primite de la statele membre pentru cheltuieli cu fondurile de coeziune.

    Bugetul Uniunii pentru anul 2018 prevede creșterea alocărilor financiare pentru investiții în locuri de muncă pentru tineri, cercetare, inovare, siguranța cetateanului, precum și pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova. De asemenea, valoarea totală a fondurilor structurale și de coeziune prevăzute în buget a crescut la 46 de miliarde de euro față de sumele prevazute la acest capitol în 2017.

    Fonduri în plus vor fi alocate anul viitor și programelor cheie care contribuie la crearea de locuri de muncă și crestere economică, precum programul european de cercetare și invoare « Orizont 2020 », pentru cel de mobilitate universitară Erasmus + sau cel pentru fermierii europeni, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru Bugetul Uniunii Europene din 2018: Infrastructură, inovare, cercetare, dezvoltare, IMM-uri, bani pentru studenți Erasmus, căci toată lumea știe dacă mergi două semestre cu o bursă Erasmus în alt stat membru al Uniunii Europene, ai mai bune șanse de a te angaja după aceea, oriunde alt undeva în Europa sau chiar și acasă, deoarece angajatorii apreciază experiența internațională a tinerilor. Fondurile pentru agricultură au crescut ușor, cu 1,2 procente anul acesta față de anul trecut și am pus 34 de milioane de euro în plus la dispoziția tinerilor fermieri tocmai pentru a crea mai multe oportunități în mediul rural .

    Bugetul adoptat prevede, în premieră, o reducere a fondurilor de preaderare destinate Turciei cu 105 milioane de euro, a mai precizat Siegfried Mureșan: Credem că realitatea politică din Turcia nu corespunde standardelor europene și situația se înrăutățește. În plus, față de aceste 105 milioane de euro tăiate, mai punem 70 de milioane de euro în rezervă, asta însemnă că banii sunt blocați pentru moment și vom pune acești bani la dispoziția Turciei doar dacă îndeplinește o serie de condiționalități legate de justiție, standarde democratice, libertatea presei, libertatea de exprimare, drepturile omului. Dacă aceste condiționalități nu vor fi îndeplinite, atunci fondurile vor fi în continuare blocate.

    În același timp, sunt alocate 4,9 milioane de euro pentru combaterea dezinformării și a propagandei venită dinspre Federația Rusă. O altă noutate, lansarea programului de acordare a unui bilet gratuit de tren valabil timp de o lună în 30 de țări europene pentru fiecare tânăr care împlinește 18 ani și care vrea să viziteze Europa. Programul primește o finanțare inițială pentru anul viitor de 12 milioane de euro.

  • Târgul Gaudeamus Radio România, la start

    Târgul Gaudeamus Radio România, la start

    Târgul de carte Gaudeamus
    – Carte de Învăţătură şi-a deschis porţile, la Bucureşti. Organizat de Radio
    România – singurul post de radio din lume care şi-a asumat acest rol -, târgul
    a devenit de foarte mulţi ani un reper, atât pentru specialiştii din branşă,
    cât şi pentru publicul larg.

    La ediţia din acest an, participă, până
    duminică, sute de expozanţi care au programat peste 800 de evenimente. Sunt
    prezentate zeci de mii de titluri, cărţi-eveniment, sunt programate lansări de
    carte şi audiobook, sesiuni de autografe, întâlniri cu scriitori, istorici,
    editori, traducători, critici literari, politologi, fotografi şi jurnalişti
    celebri. Invitatul de onoare al acestei ediţii nu este o ţară, ci Comisia
    Europeană. În felul acesta, manifestarea marchează aniversarea unui deceniu de
    la intrarea României în UE, 30 de ani de la lansarea programului Erasmus şi a 60 de ani de la semnarea
    Tratatului de la Roma care a pus bazele construcţiei europene.

    Preşedintele de
    onoare al Târgului a fost ales celebrul dramaturg şi jurnalist român, stabilit în Franţa,
    Matei Vişniec. El a vorbit despre importanţa evenimentului. Matei Vişniec:     Este un loc cu totul şi cu totul magic în care
    se intersectează, vorbim de Târgul Gaudeamus, idei, sensibilităţi, proiecte de
    educaţie. Este un moment în care ne putem aminti că acest obiect extraordinar,
    recipient de cultură, cartea, s-a născut în Europa. Prezenţa Comisiei Europene
    la Gaudeamus este pentru mine o manieră de a ne reaminti care este, poate,
    definiţia cea mai simplă şi cea mai profundă a Europei, este locul în care s-a
    născut cartea ca obiect de masă, care a putut deveni popular. Este locul în
    care s-a născut, bineînţeles, tiparul lui Gutenberg, care a reuşit
    prin invenţia sa să transforme cartea din obiect al elitelor în obiect al
    popoarelor. Industria cărţii s-a născut în Europa. Reţelele imense de librării,
    reţelele de biblioteci publice, circulaţia cărţii şi, prin aceasta, circulaţia
    ideilor sunt o aventură fabuloasă europeană.


    Matei Vişniec a
    vorbit şi despre interesul care încă există pentru cărţi, care
    menţin în viaţă spiritul critic şi chiar o formă de optimism.Matei Vişniec, pentru
    Radio România:     Există o mare foame de ficţiune, de literatură,
    pentru că nu putem înţelege nici omul şi nici problemele şi lumea contemporană
    dacă nu citim romane, poezie, eseu, filosofie, teatru sau dacă nu mergem la
    teatru. Pentru că omul şi contradicţiile sale îşi găsesc cea mai interesantă
    expresie în literatură.

    Palmaresul
    celor peste două decenii de Gaudemaus
    numără peste 1,7 milioane de vizitatori şi peste
    6.200 de expozanţi,     aducând Radio
    România în postura de lider naţional în domeniu.