Radio România Internațional

Tag: Programul Operational Regional

  • Un nou apel de proiecte în cadrul Programului Operaţional Regional POR 2.2

    Un nou apel de proiecte în cadrul Programului Operaţional Regional POR 2.2

    Programul Operaţional Regional POR 2.2 relansat la sfârşitul
    lunii septembrie anul curent, are ca scop
    utilizarea sumelor rămase disponibile, în cadrul Priorităţii de Investiţii (PI)
    2.2, după primul apel de proiecte.


    Cui se adresează POR 2.2 şi
    care sunt condiţiile generale de aplicare aflăm de la Petru
    Luhan, expert fonduri europene, Director general EMAS Business Consulting:


    Programul Operaţional Regional POR 2.2 finanţează orice activitate
    economică a întreprinderilor mici şi mijlocii, valoarea minimă a finanţării
    este de 200 de mii de euro, valoarea maximă a finanţării nerambursabile este de
    1 milion de euro care reprezintă maxim 70% din valoarea unei investiţii, în
    mediul urban, în 10 din 41 de judeţe, în momentul de faţă. În mediul rural, se
    pot obţine până la 60%, însă întreprinderea trebuie să fie mijlocie, adică
    între 50 şi 250 de angajaţi, respectiv maxim 50 de milioane de euro cifră de
    afaceri.

    Domeniile de interes sunt: aria turismului, aria medicală, se pot
    achiziţiona materiale de construcţii, …domneniul IT, adică achiziţie şi/sau
    dezvoltare soft, se pot lua bani pentru servicii, respectiv firme de
    arhitectură, de desgn interior, firme de mentenanţă IT, inclusiv activităţi de
    cercetare, dezvoltare, inovare, brevete se pot achiziţiona în cadrul unui proiect,
    dar bineînţeles proiectul trebuie elaborat pentru a obţine profituri. Să
    contribuie în mod eficient la dezvoltarea economică a României şi să contribuie
    la bugetul de stat prin dări sporite. Firma trebuie să îndeplinească
    următoarele condiţii: să fi fost înfiinţată înainte de anul 2018, adică să aibe
    minim un an fiscal încheiat, să nu fi înregistrat pierderi în ultimii doi ani
    fiscali şi să aibă minim trei angajaţi, în medie, pe anul 2018. Mai mult decât
    atât, dacă firma nu depăşeşte 50 de angajaţi, investiţiile se pot efectua doar
    în mediul urban. Momentan programele se adresează judeţelor: Suceava, Iaşi,
    Botoşani, Bacău, Neamţ, Vaslui, în regiunea de Nord Est şi Timiş, Arad, Caraş
    Severin şi Hunedoara, în regiunea de Vest.


  • Finanţare europeană pentru reabilitarea unui spital din Iaşi

    Finanţare europeană pentru reabilitarea unui spital din Iaşi

    Nu puține sunt știrile, informațiile care vorbesc despre spitalele din
    România ce necesită investiții pentru a putea fi oferite pacienților servicii
    medicale de calitate. Dincolo de pregătirea medicilor, este vorba despre
    modernizarea clădirilor, desșre dotarea cu aparatură specifică, iar acestea își
    pot găsi răspuns prin accesarea fondurilor europene. Administrațiile publice
    locale au posibilitatea să folosească milioane de euro pentru a înnoi
    instituțiile medicale, iar un astfel de reper este din regiunea nord est, de la
    Iași, mai exact.



    Merită a fi adăugat în introducere și faptul că, în cele ce urmează,
    facem referire la cea mai mare unitate medicală din zona Moldovei, destinată
    tratării copiilor. Așadar, informații de la domana Eliza Chirica, purtător de
    cuvânt în cadrul Consiliului Județan Iași, date despre un contract semnat
    recent: Este vorba despre proiectul care
    vizează reabilitarea și modernizarea Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii
    Sfânta Maria. Este un proiect depus prin Programul Operațional Regional, a
    cărui valoare este de 27 de milioane de euro. Contribuția Consiliului Județean
    este în acest caz de aproximativ 4 milioane de euro. Trebuie să ținem cont de
    faptul că Spitalul Sfânta Maria este singura unitate medicală multidisciplinară
    care asigură servicii unice pentru segmentul de vârstă 0 – 18 ani în întreaga
    Moldovă.


    Aproape 5 ani pentru implementarea acestui proiect. De ce atât de mult?


    Deoarece clădirea va fi refăcută
    în totalitate. Se vor realiza lucrări de izolare termică a fațadei, de
    înlocuire a tâmplăriei, izolarea termică a planșeului. Va fi instalat un sistem
    de panouri solare, ca o formă alternativă de producere a agentului termic
    necesar obținerii apei calde de consum. Vor fi înlocuite lifturile, deci
    reparații capitale din toate punctele de vedere.


    Pe lângă acest proiect, spuneam în introducere, putem face vorbire și
    despre extinderea facilităților.


    Tot în ceea ce privește Spitalul
    Sfânta Maria, Consiliul Județean Iași mai are în vedere două proiecte. Se
    intenționează extinderea și dotarea Unității de Urgențe; valoarea proiectului
    este de 1,5 milioane de euro. Acest
    proiect va fi depus tot pe Programul Operațional Regional și, totodată, pe un
    program transfrontalier, Consiliul Județan va dota cu aparatură
    performantă Secția de Cardiologie din
    cadrul Spitalui Clinic de Urgență Sfânta Maria.


  • Probleme la accesarea fondurilor europene

    Probleme la accesarea fondurilor europene

    În prima sa vizită la
    Bruxelles de la preluarea mandatului, premierul social-democrat Viorica Dăncilă
    s-a întâlnit cu înalți oficiali europeni. Marţi, șeful executivului de la
    București a discutat cu comisarul european pentru politică regională, Corina
    Creţu    , despre problema absorbţiei întârziate a fondurilor europene. Oficialul
    european a avertizat, din nou, că autorităţile de la Bucureşti trebuie să
    grăbească şi să simplifice procedurile pentru folosirea banilor europeni.

    România riscă să piardă sute de milioane de euro

    2018
    este un an crucial pentru absorbţia fondurilor care vin de la Bruxelles, iar
    România riscă să piardă sute de milioane de euro, a spus Corina Crețu. Ea a
    adăugat că autorităţile române sunt conştiente de acest pericol şi au decis să
    ia noi măsuri.

    Corina Creţu: Am convenit împreună că este necesară o
    acţiune conjugată, urgentă, pentru abordarea riscului de absorbţie, pentru că,
    în primul rând, avem pe Programul Operaţional Regional un risc de pierdere de
    peste 800 de milioane de euro. Doamna prim-ministru a luat decizia de a institui
    un grup de lucru pentru a accelera simplificarea procedurilor şi absorbţia
    fondurilor UE în România şi am decis ca şi eu, în calitate de comisar european,
    să am un reprezentant al meu.

    Unul dintre cele mai mari riscuri de
    pierdere a fondurilor europene este la construcţia celor trei spitale regionale
    de la Iaşi, Cluj- Napoca şi Craiova,     proiect
    început în urmă cu trei ani, dar care a rămas mult în urma termenelor stabilite.
    Corina Creţu: Timpul zboară, aprobarea acestor proiecte
    s-a făcut în iulie 2015. Până în 2018, lucrurile s-au mişcat foarte greu şi
    singura certitudine, din păcate, este că Guvernul României împreună cu
    autorităţile din Iaşi, Cluj, Craiova au stabilit amplasamentele.

    Până
    luna viitoare ar fi trebuit să fie terminate studiile de fezabilitate, însă din
    cauza întarzierilor, a fost convenit un nou calendar cu un prim termen în
    octombrie, pentru ca lucrările de construcţie să poată fi începute anul viitor.
    Dacă nici acest ultim calendar nu va fi respectat, riscul de a pierde finaţarea
    europeană creşte exponenţial. Statele membre trebuie să respecte o aşa-numită
    regulă de dezangajare, conform căreia Comisia poate retrage fondurile dacă nu
    sunt cheltuite timp de trei ani după ce au fost alocate autorităţilor
    naţionale. Astfel, dacă lucrările nu sunt finalizate şi plăţile nu au fost
    efectuate integral în perioada de eligibilitate, adică până în anul 2023,
    acestea nu mai pot fi rambursate de către Comisie. Reamintim
    că, pentru perioada 2014-2020, Comisia Europeană a pus la dispoziţia României
    peste 20 de miliarde de euro pentru investiţii în economie, iar până acum au
    intrat în ţară sub 5% din bani.

  • Proiecte de restaurare muzeală prin Programul Operaţional Regional

    Proiecte de restaurare muzeală prin Programul Operaţional Regional

    Este
    suficient de spus că Iaşul este considerat capitală culturală a României,
    formularea cuprinzând trimiteri către suma de evenimente organizate an de an.
    Dincolo de aceste manifestări, Iaşul cultural înseamnă edificii extraordinar de
    importante. Ei bine, pentru două dintre acestea, recent, au fost semnate
    proiecte cu finanţare europeană,
    reabilitări şi nu numai, cu fonduri comunitare. Câteva informaţii sunt oferite
    de doamna Eliza Chirica, purtător de cuvânt în cadrul Consiliului Judeţean Iaşi.


    Aşadar,
    despre ce este vorba?




    Este
    vorba despre refacerea şi restaurarea Muzeelor Vasile Pogor şi Sfântul
    Ierarh Dosoftei, cunoscută ca şi Casa
    Dosoftei. Valorile celor două contracte, în cazul Casei Vasile Pogor este vorba
    despre 6,5 milioane de lei, asistenţă financiară nerambursabilă, iar în ceea ce
    priveşte Casa Dosoftei, este vorba despre o valoare de 3,67 milioane de lei.
    Casa Dosoftei, de-a lungul anilor, s-a confruntat cu mai multe probleme. Acum,
    necesită intervenţii la pereţi, atât la interior, cât şi la exterior, deoarece
    piatra aflată în structura acestor pereţi a început să se macine, se
    deteriorează şi rezultă un praf care se depune pe exponate care sunt de o inestimabilă valoare.




    În
    ceea ce priveşte Casa Pogor, locul unde se întâlneau junimiştii?




    Clădirea Vasile Pogor prezintă zone afectate de
    infiltraţiile de apă, atât din subsol cât şi din tavan. Sunt necesare
    intervenţii la fundaţia clădirii, la pereţi, la acoperiş, la jgheaburile de
    scurgere a apei. Trebuie refăcute complet, ca şi la Casa Dosoftei, instalaţiile
    electrice şi termice. Clădirea a fost construită în anul 1850 şi nu a suferit
    intervenţii majore până acum.




    Privind
    spre viitor, care sunt următorii paşi?




    Următorii
    paşi sunt scoaterea la licitaţie a lucrărilor şi trebuie să ne apucăm de treabă
    cât mai repede deoarece contractele prevăd ca, în cazul Casei Dosoftei să fie terminată în cel mult
    doi ani, iar durata estimată pentru
    implementarea proiectului de la Casa Pogor este de 44 de luni.