Radio România Internațional

Tag: programul SURE

  • Împrumuturi europene pentru piața muncii

    Împrumuturi europene pentru piața muncii

    Comisia Europeană s-a mobilizat pentru a sprijini piața muncii, în condițiile în care aceasta se confruntă cu provocări care şi-au pus puternic amprenta asupra sa. Întrucât pandemia de coronavirus a generat perturbări economice de amploare, executivul comunitar a gândit un set de măsuri, pentru a atenua impactul negativ al crizei asupra nivelului de trai al populației.


    În acest sens, Uniunea Europeană a instituit un instrument de sprijin temporar pentru protejarea lucrătorilor și a locurilor de muncă. Programul SURE oferă tuturor statelor membre sprijin financiar în valoare de până la 100 de miliarde de euro. Acest ajutor, sub formă de împrumuturi acordate în condiţii avantajoase, le va permite respectivelor state membre să facă faţă creşterilor bruşte ale cheltuielilor publice efectuate în vederea menţinerii locurilor de muncă.


    Sprijinul financiar va contribui la acoperirea costurilor legate direct de finanţarea sistemelor naţionale de şomaj tehnic şi a altor măsuri similare, instituite ca răspuns la pandemia de COVID-19 şi destinate inclusiv lucrătorilor independenţi. Executivul comunitar a plătit cea de-a treia tranşă, în valoare de 8,5 miliarde de euro, din împrumutul acordat în cadrul instrumentelor SURE către cinci state membre. România şi Portugalia au primit câte trei miliarde de euro, Belgia – două miliarde, Ungaria – 200 de milioane, iar Slovacia – 300 de milioane de euro.


    Împrumutul este acordat pe 15 ani, în aceeaşi termeni financiari în care Comisia s-a împrumutat, la rândul său, de pe piaţă. 16 state membre au primit finanţare în cadrul acestui instrument. Viitoarele tranşe ale sprijinului vor fi acordate în cursul următoarelor luni, odată încheiate respectivele emisiuni de obligaţiuni.


    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a precizat că, în total, România va primi patru miliarde de euro în două tranşe. Banii sunt cu dobândă negativă, adică Bucureștiul va da înapoi mai puţin decât a luat. Ursula von der Leyen a afirmat că acești bani încurajează firmele sănătoase din România să nu îşi concedieze angajaţii, să îi menţină în companie, chiar dacă nu este suficient de lucru. Ea a explicat că, prin SURE, vor fi subvenţionate salariile, iar la finalul crizei, când piaţa îşi va reveni şi în companie există deja personalul calificat, atunci aceasta poate prelua comenzi. Comisia Europeană lucrează la alternative pentru ca statele membre să aibă acces la banii din pachetul de redresare, a mai spus președinta Executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Pachetul este blocat, acum, de Ungaria şi Polonia, care nu acceptă condiţionarea fondurilor de respectarea statului de drept.


    Pe de altă parte, obligaţiunile emise în cadrul programului SURE sunt ‘obligaţiuni cu impact social’. Acest cadru le oferă investitorilor în aceste obligaţiuni certitudinea că fondurile mobilizate vor servi unui obiectiv cu adevărat social.

  • Sprijin și recomandări de la Comisia Europeană

    Sprijin și recomandări de la Comisia Europeană

    Consiliul UE a aprobat un regulament care va pune în practică aşa-numitul program SURE, prin care Bruxelles-ul sprijină măsurile active de ocupare a forţei de muncă gândite de guvernele europene. În cazul României este vorba de o sumă cuprinsă între trei și cinci miliarde de euro, în funcţie de mecanismul de repartiţie a fondurilor prevăzute, în valoare totală de 100 de miliarde de euro.



    Pentru acești bani, Bucureștiul va trebuie să ofere o garanţie de până la 400 de milioane de euro, a precizat premierul Ludovic Orban, care a anunțat, miercuri, mai multe măsuri active pentru susţinerea companiilor şi angajaţilor afectați de situația economică generată de pandemia de coronavirus:


    “Șomajul tehnic va fi înlocuit de o măsură de susţinere a reluării activităţii de către angajaţi, prin alocarea unui procent din salariu brut al angajatului de până la 41,5% pentru fiecare angajat care îşi reia activitatea în cadrul companiei. Vom acorda un procent de până la 30% din salariul brut companiilor care vor angaja oameni aflaţi în căutarea unui loc de muncă, pe o perioadă de cel puţin trei luni de zile.”



    De asemenea, vor fi dezvoltate instrumente mai generoase de susţinere în cazul angajărilor pentru anumite categorii. Este vorba despre tinerii absolvenți sau despre persoanele aflate aproape de vârsta de pensionare, a căror angajare este mai dificilă. Pentru acele domenii în care se vor menţine restricțiile după data de 1 iunie, statul va asigura, în continuare, plata şomajului tehnic.



    Potrivit premierului Orban, este vorba de aproape 600 de mii de români în şomaj tehnic şi de până la 700 de mii care vor fi în căutarea unui loc de muncă în perioada următoare. Aproape 350 de mii de persoane se află în situația în care angajatorul a decis să întrerupă raporturile de muncă, iar un număr similar de români s-au întors în ţară şi vor vrea să se angajeze.



    Declarațiile primului-ministru au fost făcute în aceeași zi în care Comisia Europeană a adoptat recomandările de ţară pentru România, pe baza previziunillor de primăvară. Acestea arată că, dacă sunt menţinute actualele politici, deficitul bugetar al României va fi de minus 9,2% din PIB anul acesta, de minus 11,4% anul viitor şi că se va instala recesiunea economică. Bucureștiul e sfătuit să evite adoptarea unor măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanţelor publice.



    De asemenea, Comisia recomandă României să extindă măsurile de protecţie socială și accesul la serviciile esenţiale. Între sfaturile date pentru atenuarea impactului crizei pentru ocuparea forţei de muncă se numără sprijinirea consolidării competenţelor digitale şi asigurarea accesului egal la educaţie. Nu în ultimul rând, raportul recomandă sprijin sub formă de lichidităţi pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile şi gospodăriile, în special IMM-urile şi lucrătorii independenţi.