Radio România Internațional

Tag: Programul Visa Waiver

  • Ce vor discuta preşedinţii Trump şi Iohannis

    Ce vor discuta preşedinţii Trump şi Iohannis

    Preşedintele român, Klaus
    Iohannis, va discuta, la Washington, pe 20 august, cu omologul american, Donald
    Trump, mai multe chestiuni importante, între care se numără securitatea
    energetică şi programul Visa Waiver. Vizita în SUA are loc la invitaţia omologului
    american, în zilele de 19 şi 20 august. Sunt chestiuni extrem de importante
    care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de
    securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în
    creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea
    Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează,
    precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile’    – a declarat Klaus
    Iohannis, marţi, la Bucureşti.


    Preşedintele a precizat că, în chestiunea
    vizelor pentru români, Congresul SUA este cel care trebuie să ia o eventuală
    decizie pentru includerea României în programul Visa Waver. De asemenea,
    problema vizelor va fi adusă în discuție și din perspectiva reciprocității SUA -
    Uniunea Europeană. În decembrie 2018, Comisia Europeană a reiterat apelul
    adresat Statelor Unite în sensul eliminării vizelor de călătorie pentru toate
    ţările membre ale Uniunii Europene, inclusiv pentru România.


    Klaus Iohannis a afirmat,
    pe de altă parte, că americanii au o îngrijorare că Europa va ajunge prea
    dependentă de Rusia în domeniul energetic. Energia este şi sensibilă, şi
    importantă. Securitatea energetică ţine de securitatea naţională,     a adăugat şeful
    statului. Iohannis a mai spus că doreşte să discute cu preşedintele american şi
    despre efectivele de militari americani din România, precizând că ţara are
    posibilitatea de a găzdui mai mulţi militari din SUA.     La solicitarea
    Washingtonului, România a decis, la cea mai recentă ședință CSAT, creșterea
    numărului de militari români în Afganistan. În prezent, România are 1.033 de
    militari în misiuni externe, din care 762 în Afganistan, în cadrul unei misiuni
    a NATO.


    Pe de altă parte, în comunicatul Casei Albe se arată că preşedintele Donald
    Trump este încântat să sărbătorească alături de omologul român împlinirea a 30
    de ani de la căderea comunismului în România şi 15 ani de când ţara este membră
    a NATO. Partea americană menţionează că cei doi lideri vor analiza modalităţile
    de a răspunde cât mai bine provocărilor de securitate pentru România şi Statele
    Unite, dar şi căile prin care pot fi dezvoltate parteneriate benefice ambelor
    părţi în domeniul comerţului şi energiei. Klaus Iohannis şi Donald Trump s-au
    întâlnit, la Casa Albă, şi în 2017. Cei doi au discutat atunci despre
    perspectivele de aprofundare şi extindere a Parteneriatului Strategic dintre
    România şi SUA, pe toate palierele relevante.

  • Jurnal românesc – 25.07.2019

    Jurnal românesc – 25.07.2019

    Numărul total al românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării
    este de aproximativ 9,7 milioane    , a declarat ministrul pentru Românii de
    Pretutindeni, Natalia Intotero. Ea a precizat că s-a ajuns la această cifră în
    urma centralizării datelor comunicate de către 70 de misiuni diplomatice ale
    României. Oficialul a mai spus că numărul exact al românilor din străinătate este greu de
    estimat întrucât mulţi dintre ei nu îşi stabilesc domiciliul legal în
    ţările-gazdă.Intotero a anunţat că pregăteşte un proiect de lege privind
    reinserţia socio-profesională a celor care vor să se întoarcă acasă, proiect ce
    fi înaintat Parlamentului în septembrie. Ministrul a afirmat că, în perioada
    imediat următoare, va avea loc o campanie de informare a românilor din diaspora
    despre modalităţile de vot pentru alegerile prezidenţiale, la care vor
    participa reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Autorităţii
    Electorale Permanente.

    Opoziţia de la Bucureşti a reacţionat la declaraţia
    Nataliei Intotero privind numărul de români din afara graniţelor. Şeful PMP,
    Eugen Tomac, a declarat că numărul mare de cetăţeni din străinătate
    obligă instituţiile statului să-şi regândească strategia în relaţia cu
    diaspora şi vecinătatea imediată şi că autorităţile au obligaţia de a
    trata acest subiect ca pe o chestiune de securitate. La rândul său,
    liderul USR Dan Barna, a spus că plecarea românilor din ţară este cea mai
    mare dramă naţională din ultimii 30 de ani, că limitarea emigraţiei este
    cea mai mare provocare din prezent şi că o soluţie ar fi elaborarea unei
    strategii coerente prin care românii de pretutindeni să poată fi implicaţi în
    viaţa României la acelaşi nivel ca cei rămaşi acasă.




    Buletinele pentru votul prin corespondenţă vor putea fi solicitate
    la trei zile după publicarea modificărilor legii electorale în Monitorul
    Oficial    , a declarat preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,
    Constantin-Florin Mituleţu-Buică. El a mai spus că, tot în termen de trei zile
    de la promulgarea legii, va fi disponibilă şi aplicaţia online care le va
    permite românilor din diaspora să se înscrie fie pentru a vota în cadrul unei
    secţii e din străinătate, fie pentru votul prin corespondenţă. Până pe 11
    septembrie va fi posibilă preînregistrarea. Ulterior, AEP şi Poşta Română vor
    începe pregătirea documentelor, iar după cinci zile de la încetarea
    preînregistrării va începe procesul de transmitere a plicurilor    , a
    precizat Florin Mituleţu. El a menţionat că preînregistrarea este facilă şi
    importantă pentru a asigura numărul necesar de secţii şi pentru a evita statul
    la coadă.

    Este de reţinut că alegătorii care vor expedia plicurile către
    misiunea diplomatică din statul gazdă o vor face pe cheltuiala proprie, iar
    pentru cei care aleg Poşta Română tarifele vor fi suportate de bugetul
    statului. Alegerile prezidenţiale din România sunt programate să se desfăşoare
    pe 10 noiembrie – primul tur, şi pe 24 noiembrie – cel de-al doilea. Noutatea
    procesului electoral o reprezintă extinderea la trei zile a duratei de vot la
    secţiile din străinătate pentru a se evita cozile înregistrate la urne în
    ulimii ani.




    Ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm, a vizitat
    sinagoga ortodoxă din Oradea, reabilitată cu sprijinul Ambasadei SUA şi
    transformată în muzeu al evreilor    . Diplomatul s-a întâlnit apoi cu
    reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene. Vreau să încurajez
    liderii români şi România, în general, să lucreze îndeaproape cu partenerul
    strategic Statele Unite ale Americii    , a declarat Klemm. Comerţul a
    crescut considerabil, la fel şi investiţiile americane în România şi un lucru
    care m-a impresionat este că tot mai mulţi români, persoane fizice, dar şi
    companii, se gândesc serios să facă afaceri în Statele Unite. Este un semn
    foarte bun al puterii economice a României    , a mai spus ambasadorul.

    Demnitarul american a făcut referire şi la posibila intrare a României în
    Programul Visa Waiver. Hans Klemm a susţinut că există un sprijin în acest sens
    în Congresul american, dar că politica de imigraţie este un subiect extrem de
    sensibil şi că este foarte greu de prevăzut când ar putea avea loc o schimbare
    legislativă. În prezent, Visa Waiver facilitează intrarea fără viză în SUA a 20
    milioane de persoane anual, din 38 de țări partenere.

  • Românii şi libera circulaţie

    Românii şi libera circulaţie

    România nu este departe de momentul aderării la Spaţiul Schengen de
    liberă circulaţie sau de ziua în care va fi inclusă în programul Visa Waiver,
    afirmă comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne, Dimitris
    Avramopoulos. El a participat, la Bucureşti, la reuniunea Uniunea Europeană -
    Statele Unite, la nivel ministerial, în domeniul Justiţie şi Afaceri interne.


    Evenimentul a fost organizat în contextul în care România deţine preşedinţia
    semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Dimitris Avramopoulos a declarat că
    România va deveni foarte curând membră a Spaţiului Schengen, având în vedere că
    ţara noastră şi-a îndeplinit toate angajamentele.


    Dimitris Avramopoulos: Vreau să transmit un mesaj clar
    către prietenii români că, foarte curând, România va fi membră a Spaţiului
    Schengen. Fiind responsabil politic pentru acest lucru, eu am lucrat foarte
    mult cu autorităţile române şi vreau să vă spun că România a îndeplinit aproape
    toate obligaţiile. Deci suntem foarte aproape de a deschide uşile.


    Comisarul
    european a spus că nu este departe nici
    ziua în care românii vor putea călători
    fără viză în Statele Unite. România şi alte patru state membre UE – Bulgaria, Cipru, Croaţia şi Polonia – aşteaptă
    să fie incluse în programul Visa Waiver pentru a beneficia de acest regim. Dimitris
    Avramopoulos a vorbit despre importanţa colaborării dintre Statele Unite şi
    Uniunea Europeană în ceea ce priveşte managementul frontierelor, securitatea şi
    migraţia.


    Amintim că în martie, Uniunea Europeană a anunţat că din 2021
    cetăţenii Statelor Unite vor avea nevoie de vize pentru a călători în spaţiul
    Schengen.


    Comisia European a cerut în repetate rânduri Washingtonului să
    renunţe la solicitarea de vize pentru cetăţenii din cele cinci ţări membre ale
    UE, deoarece, conform regulilor UE, toţi cetăţenii europeni trebuie să
    beneficieze de acelaşi tratament.


    La reuniunea de la Bucureşti a participat şi
    procurorul general al SUA, William Barr, care în marja acesteia a avut intrevederi cu oficiali de la
    Bucureşti, printre care preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica
    Dăncilă. Şefa executivului de la Bucureşti a solicitat sprijinul procurorului general al SUA pentru includerea
    României în Programul Visa Waver. De asemenea, premierul Dăncilă a arătat că
    Executivul român este angajat să găsească cele mai bune soluţii pentru
    continuarea reformei justiţiei şi a legislaţiei penale, în acord cu
    angajamentele internaţionale ale României, dar şi cu recomandările din cadrul
    MCV, ale Comisiei de la Veneţia sau ale GRECO, precum şi cele ale SUA.Oficialul
    american a exprimat aprecierea deosebită pentru soliditatea Parteneriatului
    Strategic cu România, despre care a spus ca este cel mai de încredere aliat al
    SUA din regiune.

  • Jurnal românesc – 19.06.2019

    Jurnal românesc – 19.06.2019

    Prim-ministrul Viorica Dăncilă a avut o întrevedere cu procurorul
    general al SUA, William Barr, căruia i-a solicitat sprijinul pentru includerea
    României în Programul Visa Waiver, anunţă Guvernul printr-un comunicat de
    presă. Premierul l-a asigurat pe oficialul american că Executivul român este
    angajat să găsească cele mai bune soluţii pentru continuarea reformei justiţiei
    şi a legislaţiei penale, în acord cu angajamentele internaţionale ale României,
    dar şi cu recomandările din cadrul MCV, ale Comisiei de la Veneţia, ale GRECO
    şi cele ale SUA. Subiectul a fost abordat şi la întâlnirea dintre Ministrul de
    interne Carmen Dan şi secretarul adjunct interimar pentru Securitate Internă al
    SUA, David Pekoske, în care cei doi oficiali au recunoscut progresele
    înregistrate până în prezent. Condiţia principală pentru ca o ţară să scape de
    vize este ca în ultimul an procentul refuzului de acordare a vizei să fie de maximum
    3%. Anul trecut, România avea o rată de refuz de circa 10%, iar adjunctul
    şefului misiunii diplomatice a SUA, Abigail Rupp, declara că ţara noastră
    îndeplineşte patru cerinţe din cinci pentru a intra în program şi că fără
    respectarea integrală a acestora este necesară aprobarea Congresului SUA. În prezent, Visa Waiver facilitează
    intrarea fără viză în Statele Unite a 20 milioane de oameni anual, din 38 de
    țări partenere.




    Guvernul rămâne în funcţie după ce moţiunea de
    cenzură iniţiată de partidele din opoziţie a fost respinsă în plenul
    Parlamentului. Au fost înregistrate 200 de voturi pentru, iar
    pentru ca moţiunea să treacă, erau necesare 233 de voturi favorabile.
    Iniţiatorii documentului, PNL, USR, PMP si UDMR au acuzat guvernul PSD – ALDE
    că a destabilizat economia, a lansat atacuri menite să subordoneze justiţia şi
    a blocat votul românilor din diaspora prin modul în care a organizat alegerile
    din 26 mai. Premierul Viorica Dăncilă a respins acuzaţiile aduse, a afirmat că
    opoziţia mistifică adevărul fără a aduce o soluţie viabilă pentru România şi că
    indicatorii economici demonstrează că măsurile luate în ultimii doi ani au fost
    eficiente. Aceasta a fost a trei moţiune de cenzură
    depusă de opoziţie împotriva cabinetului condus de Viorica Dăncilă.




    Comisia de politică externă din Senatul Statelor Unite ale Americii
    a programat pentru 20 iunie audierea lui Adrian Zuckerman, nominalizat pentru
    postul de ambasador al SUA în România, scrie jurnalul.ro. Aceasta audiere este
    ultima etapă din procedura de numire a diplomatului în locul actualului
    ambasador Hans Klemm, aflat la final de mandat. Adrian Zuckerman, un avocat
    american de origine română, a fost ales de președintele Donald Trump să fie
    reprezentantul cel mai înalt al Ambasadei SUA de la București. Tot pe 20 iunie,
    Senatul american îl va audia pe un alt american de origine română, John
    Rakolta, care a fost propus pentru postul de ambasador în Emiratele Arabe
    Unite.




    Cele 20 de companii româneşti din domeniul IT&C prezente în
    cadrul misiunii economice de promovare produselor în SUA au semnat, la
    Summit-ul pentru Investiţii SelectUSA din Washington, angajamentul Pledge
    to America’s Workers. Documentul, la care au aderat alte 66 de firme din
    12 ţări, prevede crearea unui număr de aproape un milion de oportunităţi pentru
    muncitorii americani. Angajamentul a fost semnat, din partea Statele Unite, de
    consilierul personal al preşedintelui SUA, Ivanka Trump, şi de secretarul
    pentru comerţ al SUA, Wilbur Ross, care a apreciat participarea numeroasă a
    României la summit. SelectUSA este evenimentul de cel mai înalt nivel dedicat
    promovării investiţiilor străine directe în SUA, iar participarea companiilor
    româneşti a avut drept scop identificarea de noi oportunităţi de afaceri.

  • Jurnal românesc – 09.10.2017

    Jurnal românesc – 09.10.2017

    Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit, luni, cu reprezentanţii proiectului
    RePatriot, care are ca obiectiv întoarcerea românilor în ţară, prin intermediul
    antreprenoriatului. Reprezentanţii Repatriot au cerut politici publice şi un
    cadru legislativ favorabil pentru antreprenorii români din străinătate, arătând
    că 57% dintre românii din afară doresc să se întoarcă în ţară, conform unui
    studiu realizat în diaspora. Tudose a spus că guvernul va sprijini eforturile
    făcute pentru atragerea românilor din diaspora, apreciind că întoarcerea lor ar
    fi un real progres. Guvernul României afirmă că îşi doreşte să asigure toate
    condiţiile pentru sprijinirea reîntoarcerii românilor din diaspora şi
    integrării lor în România, respectiv în mediul antreprenorial românesc, şi este
    interesat să creeze un cadru legislativ adaptat nevoilor lor actuale.


    Secretarul de Stat din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni
    (MRP), Veaceslav Şaramet, a
    avut o întâlnire la Cernăuţi cu reprezentanţii comunităţii româneşti. O atenţie
    aparte a fost acordată promulgării de către Preşedintele Ucrainei a noii Legi a
    Educaţiei, despre care reprezentanţii comunităţii româneşti din regiunea
    Cernăuţi susţin că este o îngrădire fără precedent a dreptului etnicilor români
    de a studia în limba maternă. Veaceslav Şaramet a avut întâlniri şi cu
    oficialităţi din Cernăuţi, în cadrul cărora a subliniat faptul că statul român
    urmăreşte cu o deosebită atenţie şi îngrijorare evoluţiile din sfera
    învăţământului din Ucraina. El a amintit şi de iniţiativa ministrului pentru
    Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, de a fi adoptat un act normativ
    pentru acordarea unui pachet educaţional pentru elevii etnici români din
    Ucraina. La rândul său, primarul oraşului Cernăuţi, Oleksey Kaspruk, s-a arătat
    interesat de dezvoltarea unor parteneriate pentru proiecte concrete din
    domeniul educaţiei. Potrivit acestuia, o soluţie care se încearcă să fie
    aplicată este deschiderea unor centre educative, în care procesul de instruire
    să se desfăşoare de la vârsta de 2 ani până la clasele mari, fiind vorba de
    instituţii care să cuprindă atât grădinite, cât şi şcoli primare, gimnaziale şi
    liceale.


    Importanţa includerii României în Programul Visa Waiver a fost reiterată
    de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, în cadrul discuţiilor avute
    sâmbătă, la Palatul Parlamentului, cu o delegaţie a Congresului SUA condusă de
    Michael Turner, co-preşedintele Grupului de Prietenie pentru România din
    Congresul SUA, şeful delegaţiei americane la Adunarea Parlamentară a NATO. Cei
    doi au constatat că există o cooperare bilaterală excelentă în domeniul
    politico-militar şi de securitate. Totodată, Dragnea a mai spus că se doreşte
    consolidarea şi extinderea cooperării şi
    în domeniul economic, zonă insuficient exploatată până în acest moment.



    Preşedinte organizaţiei PNL Catalonia, Valentin Cocoş,
    i-a transmis câteva întrebări liderului secesionist al Cataloniei, Carles
    Puigdemont, după ultimele evenimente din provincie şi ultimele declaraţii ale
    liderilor politici catalani. El i-a reamintit acestuia că în Catalonia sunt
    peste 140.000 de români, o comunitate integrată într-o majoritate covârşitoare.
    Aceşti români au făcut o integrare transparentă, nu ies în evidenţă în
    societate deoarece au devenit o parte a acesteia, respectă legea şi tradiţiile
    – mai precizează Valentin Cocoş. Totodată, el şi-a exprimat profunda
    îngrijorare şi dezacordul în ceea ce priveşte încălcarea legii şi a
    Constituţiei, în acelaşi mod în care a denunţat şi excesul de forţă folosit de organele
    de ordine.

  • Jurnal românesc – 2.09.2016

    Jurnal românesc – 2.09.2016

    Vineri, 2 septembrie – zi de doliu naţional in România, în memoria
    victimelor cutremurului din Italia şi în semn de solidaritate cu poporul
    italian. Toate instituţiile şi autorităţile publice şi-au coborât drapelele în
    bernă, iar posturile publice de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de
    cultură şi-au adaptat programul în mod corespunzător. Joi a fost repatriat al
    optulea român dintre cei 11 care au murit în urma seismului. Anterior, a fost
    identificat, în viaţă, si ultimul conaţional care fusese dat dispărut. Cinci
    români răniti rămân internaţi în spitalele din peninsulă.


    Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a anunţat o serie de
    modificări pentru noul an şcolar, care începe pe 12 septembrie. Astfel, admiterea
    la liceu se va face într-o singura etapă computerizată, iar media claselor V -
    VIII va conta în proporţie de 20%. Ministrul a mai spus că profesorii ai căror
    elevi vor avea rezultate bune la examene vor primi indemnizaţii de merit. Secretarul
    de stat Monica Anisie a anunţat, la rândul său, că este în discuţie un proiect
    de ordonanţă de urgenţă, care propune decontarea integrală a navetei elevilor.


    Primarii vor putea angaja consilieri personali pentru relaţia cu
    diaspora – propun, într-o iniţiativă legislativă, 23 de deputaţi şi senatori social-democraţi,
    liberali şi neafiliaţi. Iniţiatorii arată, în expunerea de motive, că prin
    această iniţiativă se urmăreşte realizarea ‘unei legături extrem de strânse
    între românii de pretutindeni şi România”. Ei argumentează că unul dintre
    elementele cele mai importante care pot favoriza o astfel de legătură este
    implicarea românilor din diaspora în dezbaterile politice privind viitorul
    ţării, dar şi în procesul politicii de administraţie locală. Prin adoptarea
    acestei propuneri se poate evidenţia şi pune în valoare atât ingeniozitatea,
    cât şi creativitatea românească, beneficiind cu toţii de transferul de idei şi
    de proiecte în ambele direcţii, din străinătate către România şi invers.
    Iniţiativa legislativă se află în dezbatere la Camera Deputaţilor.


    Includerea în programul Visa Waiver este un obiectiv pe care
    România îl va aborda la nivelul Congresului Statelor Unite, iar procesul va fi
    reluat intensiv la începutul anului viitor, după alegerile pentru
    legislativul american – afirmă ambasadorul României la Washington, George
    Maior. El a apreciat că şi ridicarea vizelor pentru cetăţenii români în Canada
    va fi rezultatul unui proces pe care l-a numit gradual.


    Sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană Republicii
    Moldova pentru a-şi consolida administraţia publică a avut doar un impact
    limitat – relevă un raport al Curţii Europene de Conturi. Începând cu 2007, Chişinăului
    i s-a alocat un ajutor financiar european de 782 de milioane de euro, adică
    suma cea mai mare acordată unei ţări din vecinătatea estică a Uniunii Europene,
    dar rezultatele sunt modeste. Printre explicaţiile pentru progresele
    insuficiente se numără, în opinia instituţiei comunitare, lipsa de voinţă
    politică a autorităţilor. Curtea formulează şi recomandări pentru Comisia
    Europeană, între care o mai bună corelare între programele de sprijin financiar
    cu strategiile interne ale Republicii Moldova.



    Considerată prima doamnă a muzicii pop din
    Bulgaria, Lili Ivanova are origini româneşti. Dezvăluirea a fost făcută de
    artistă într-un interviu special, acordat numărului jubiliar al revistei
    Biograf din Bulgaria şi preluat de agenţiile de presă. Ea a declarat
    că buncii săi erau crescători de cai, au venit din România şi s-au stabilit peste
    Dunăre, în satul Nisovo, din regiunea Ruse. Creşteau cai de rasă, pe care
    îi cumpărau turcii, a adăugat cântăreaţa.