Criticată ani în şir pentru nivelul ridicat al corupţiei
şi aflată de zece ani sub monitorizarea Bruxellesului, România a obţinut în
2016, pentru al treilea an consecutiv, un raport pozitiv din partea Comisiei
Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Documentul confirmă
progresele continue şi constante înregistrate de Bucureşti în toate domeniile
evaluate, dovedind caracterul durabil şi sustenabil al reformei în justiţie şi
al luptei împotriva corupţiei, spun autorităţile române. Iar raportul realizat
de Transparency International şi dat recent publicităţii vine ca o confirmare
suplimentară în acest sens.
Directorul adjunct pentru România al organizaţiei,
Iulia Coşpănaru, despre indicele ce priveşte percepţia corupţiei şi cum a
evoluat acesta în comparaţie cu datele din ultimii ani, într-un interviu pentru
Radio România: Rezultatele de anul acesta sunt îmbucurătoare.
România obţine 46 de puncte pe o scară de la 0 la 100, unde 100 înseamnă deloc
corupt şi 0 total corupt. Scorul nu este mulţumitor pe ansamblu sau în
materialitatea lui, ci mai degrabă tendinţa în care se înscrie scorul din acest
an. Avem o creştere de trei puncte faţă de anii precedenţi, de la 43 la puncte.
Iar în clasamentul general, în care sunt înscrise cele 168 de state ale lumii
care au fost cuprinse în studiu, România ocupă locul 58 faţă de anul trecut
când ne aflam abia pe locul 69. Deci, avem o îmbunătăţire din acest punct de
vedere.
Indicele de percepţie a corupţiei este unul compozit, care
reuneşte mai multe surse internaţionale, cum ar fi rapoarte ale Organizaţiei
Naţiunilor Unite sau Băncii Mondiale. Măsurarea se face inclusiv prin
intermediul sondajelor de opinie, dar preponderent pe baza percepţiei pe care o
au investitorii, cetăţenii străini care ar vrea să se mute în România, publicul
românesc, organizaţiile internaţionale neguvernamentale, organizaţiile
internaţionale publice. Altfel spus, este vorba despre percepţia pe care o ţară
o are în rândul celorlalte ţări ale lumii cu privire la cât de curat este
mediul din ţara respectivă.
În cazul României, măsurătoarea s-a făcut pe nouă
surse, în condiţiile în care minimul acceptat pentru stabilirea indicelui de percepţie
a corupţiei este de trei surse. De la Bruxelles, raportul anticorupţie realizat
de executivul european relevă că anul trecut 25% dintre români au declarat că
le-a fost cerut în mod explicit sau tacit să dea mită, comparativ cu media
europeană de 4%.
Iulia Coşpănaru: Atunci când vorbim
despre corupţie nu discutăm doar despre mită. Ea este doar une dintre formele
de corupţie, poate cea mai frecvent întâlnită de cetăţeni, dar vorbim aici şi
de o sumedenie de alte fapte cum este abuzul în serviciu sau utilizarea
frauduloasă a fondurilor publice care ajung să îmbogăţească un individ dincolo
de o remuneraţie care este normală pentru funcţia pe care o ocupă. Şi atunci,
practic în aceşti indici de percepţie a corupţiei trebuie să ne raportăm la
această definiţie largă a corupţiei ca fiind abuzul puterii încredinţate pentru
obţinerea acestor beneficii adiţionale. Sigur, în momentul în care ne raportăm
la indicele dezvoltării umane trebuie să vedem că atunci când indicele de
percepţie a corupţiei se îmbunătăţeşte, adică se reduce corupţia, observăm şi o
îmbunătăţire a indicelui dezvoltării umane.
Potrivit Transparency
International, în următorii ani rămâne de observat dacă eforturile de a combate
corupţia realizate de Bucureşti sunt sustenabile. România nu se poate opri în
punctul în care are dosare de condamnare, trebuie să recupereze prejudicii care
au fost produse prin astfel de fapte şi banii furaţi din bugetul public să se
întoarcă la cetăţeni. În acelaşi timp, este nevoie de mecanisme de prevenţie.
Tot de la Transparency International România, directorul executiv Victor
Alistar: Cel mai important lucru este să previi, să instaurezi o
cultură de integritate, să-ţi faci nişte reguli foarte clare, să stabileşti
modalităţile prin care, dacă se încalcă regulile, tu ai pârghiile acelea să le
observi şi să-ţi rezolvi în casă lucrurile; totul, astfel încât partenerii tăi
– fie că sunt partenerii tăi de afaceri, că sunt partenerii tăi în relaţia cu
statul, că e societatea civilă per ansamblu, că sunt oamenii care sunt pe
Facebook sau care ascultă radioul public în acest moment – să te perceapă ca
fiind o persoană corectă, o instituţie corectă. Acelea sunt zonele, în care
noi, ca ţară, ar trebui să mişcăm. Pentru asta există soluţii tehnice foarte
concrete: regularizarea procedurilor administrative, simplificarea
administrativă, predictibilitate, eliminarea acelor elemente de discreţionar în
care pentru unul, pentru că a venit pe pilă, se poate, pentru altul, stai la
rând şi-ţi caută şi nod în papură. Acest tratament neegal al unor situaţii
egale poate duce la acea vulnerabilitate de abuz de putere. Iar abuzul de
putere pentru interese private este corupţie, mai spune Victor Alistar.
