Radio România Internațional

Tag: proiect de buget

  • Retrospectiva săptămânii 17 aprilie – 23 aprilie 2022

    Retrospectiva săptămânii 17 aprilie – 23 aprilie 2022

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, la
    videoconferinţa cu lideri aliaţi şi ai instituţiilor UE şi NATO


    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a participat, la invitaţia omologului american, Joe Biden, la o nouă
    rundă de consultări, în format videoconferință, cu lideri aliaţi ai
    instituţiilor Uniunii Europene şi NATO şi ai statelor partenere, în contextul
    continuării agresiunii militare ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei. Au fost
    analizate strategia de sprijin pentru Ucraina şi măsurile de răspuns
    întreprinse de comunitatea internaţională, pentru a contracara acţiunile
    Rusiei, respectiv pachetele extinse de sancţiuni. Participanții la consultări
    şi-au reiterat hotărârea de a asigura sprijin economic, umanitar şi de securitate
    pentru Ucraina.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit, în
    intervenţia sa, la importanţa menţinerii unităţii aliate şi transatlantice şi a
    condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor. Pe
    de altă parte, şeful statului a subliniat impactul amplu al actualei crize
    asupra situaţiei de securitate pe flancul estic al alianţei, în special la
    Marea Neagră. Klaus Iohannis a vorbit despre necesitatea creării rapide a
    Grupului de luptă al NATO pe teritoriul României. Totodată, el a făcut apel la
    acţiuni hotărâte şi coordonate pentru eliminarea dependenţei energetice faţă de
    Rusia și a subliniat, de asemenea, că sancţiunile impuse s-au dovedit un
    instrument eficient.



    Convorbiri româno-americane


    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, și secretarul american de stat Antony Blinken au
    discutat, luni, la telefon, despre consecințele
    agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei și eforturile aliate de a gestiona și răspunde adecvat. Bogdan
    Aurescu a prezentat evaluările Bucureștiului privind evoluţiile de securitate
    pe flancul estic al NATO şi la Marea Neagră. Acesta a detaliat acţiunile
    complexe ale autorităţilor române în sprijinul Ucrainei vecine la nivel
    politic, logistic şi umanitar. Şeful diplomației de la București a subliniat,
    de asemenea, importanţa aplicării rapide a deciziilor summitului extraordinar
    al NATO din 24 martie, în special crearea accelerată a Grupului de luptă în
    România, ca prim pas pentru echilibrarea şi consolidarea prezenţei NATO pe
    flancul estic pe termen lung.

    La rândul său, secretarul de stat Antony Blinken
    a transmis mulţumiri din partea Statelor Unite pentru rolul regional asumat de
    București şi pentru susţinerea oferită Kievului şi altor parteneri vulnerabili
    din regiune, inclusiv Chișinăului. Oficialul american a oferit asigurări că
    Washingtonul este pe deplin angajat în protejarea teritoriilor României şi ale
    tuturor aliaţilor, în special a acelor ţări care se află în prima linie, aşa
    cum este România. Tot luni, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu,
    şi omologul său american, Lloyd Austin, au discutat, la telefon, despre
    evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre. Vasile Dîncu a
    mulţumit Statelor Unite pentru angajamentul şi contribuţia consistentă în
    vederea asigurării securităţii flancului estic al NATO. Repoziţionarea
    batalionului Stryker, dislocarea unor avioane F-16 şi F-18 pentru consolidarea
    misiunilor de poliţie aeriană întărită în România sunt doar două exemple
    concrete ale solidităţii relaţiei transatlantice.



    Proiectul Legii offshore, care permite
    extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, dezbătut de Senatul de la
    București în procedură de urgență


    Proiectul Legii offshore,care
    permite extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, a intrat, marţi, pe
    agenda Biroului permanent al Senatului de la Bucuresti. Acesta va dezbate proiectul
    în procedură de urgenţă, după ce va primi avize din partea instituţiilor de
    specialitate. Se estimează că votul la Senat, în calitate de primă cameră
    sesizată, se va da în luna mai. Premierul Nicolae Ciucă a afirmat că
    Legea offshore va asigura stabilitate şi predictibilitate legală mediului
    de afaceri în domeniu în ceea ce priveşte independenţa pe resursa de gaz faţă
    de Federaţia Rusă. Volumul de gaze estimat pentru perimetrele româneşti de la
    Marea Neagră este de 200 de miliarde de metri cubi, iar cea mai mare cantitate
    este în perimetrul Neptun Deep, deţinut de OMV Petrom şi ExxonMobil.



    Ajutor de 100 de milioane de
    euro pentru Republica Moldova


    Ministerul de Externe de la
    București a salutat aprobarea de către Senat, în calitate de cameră
    decizională, a proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind
    implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui
    ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de
    România Republicii Moldova, majoritar românofonă. Acordul a fost semnat de
    premierii României, Nicolae Ciucă, şi Republicii Moldova, Natalia
    Gavriliţa, pe 11 februarie, la Chişinău. România va participa la consolidarea
    rezilienţei Republicii Moldova în sectoare esenţiale pentru societate
    între care sectorul energetic, transport şi infrastructură de transport,
    protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi
    infrastructură, sănătate, educaţie, cultură şi patrimoniu, cercetare.



    FMI a revizuit în scădere estimările privind
    creşterea economiei româneşti în 2022


    Fondul Monetar Internaţional şi-a revizuit
    semnificativ în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest
    an, de la 4,8%, cât prognoza în toamnă, până la 2,2% acum. Proiectul de buget
    pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6 procente. În
    ceea ce priveşte inflaţia, FMI estimează o creştere medie anuală a preţurilor
    de 9,3%, de două ori şi jumătate mai mult decât avansul prognozat în toamna
    anului trecut. Puseul inflaţionist va încetini la 4 procente anul viitor. La
    nivel global, FMI subliniază că perspectivele economiei mondiale s-au
    înrăutăţit semnificativ comparativ cu estimările din luna ianuarie, în
    principal din cauza invadării Ucrainei de către Rusia, care a provocat o criză
    umanitară în Europa de Est şi sancţiuni destinate să preseze Moscova să
    înceteze ostilităţile. Astfel, acum, estimarea pentru creşterea economică
    mondială este de 3,6% în 2022 şi tot atât în 2023.


  • Retrospectiva săptămânii 03.03 – 09.03.2019

    Retrospectiva săptămânii 03.03 – 09.03.2019

    Fosta şefă a DNA, faţă în faţă cu procurorii


    Fostul procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de la Bucureşti, Laura Codruţa Kovesi, a fost informată, joi, după ore bune de audieri la Secţia Specială de Investigare a Magistraţilor, că este învinuită într-un al doilea dosar privind coordonarea unui grup infracţional format din procurori ai aceleiaşi Direcţii. Ea susţine că este nevinovată, iar acuzaţiile sunt fabulaţii. De doi ani – mai spune dna Kovesi – este hărţuită în spaţiul public, dar şi de Inspecţia Judiciară, care a verificat-o de aproape 50 de ori, adăugând că nu a fost o coincidenţă chemarea sa la Parchet chiar în ziua în care în Parlamentul European se derulau activităţi privind alegerea procurorului-şef al Parchetului European, post pentru care candidează.

    Laura Codruţa Kovesi: Nu cred că este o coincidenţă, cred că intenţionat am fost citată în această zi, cred că intenţionat astăzi am fost împiedicată să dau declaraţii şi să lămuresc lucrurile, cred că, de asemenea, intenţionat am fost chemată într-un dosar şi m-am trezit acolo, fără a fi citată în mod procedural şi corect, că sunt audiată în alt dosar. În primul dosar deschis la Secţia Specială de Investigare a Magistraţilor, Laura Codruţa Kovesi este acuzată de abuz în serviciu, mărturie mincinoasă şi luare de mită. Amintim că fostul procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost revocată, în vara trecută, din funcţie. Ministrul de resort, Tudorel Toader, îi reproşa, între altele, atunci, că a sfidat autoritatea Parlamentului şi că a contestat decizii ale Curţii Constituţionale.



    Ministrul Tudorel Toader contestat


    Nici ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu a fost scutit de probleme, săptămâna aceasta, dar, pentru moment, a scăpat de emoţii. Votul asupra moţiunii simple depuse împotriva sa de PNL şi USR, din opoziţia de dreapta, a fost reprogramat, după ce, miercuri, în plenul Parlamentului, nu a existat cvorumul necesar. Deputaţii PSD, la guvernare, au decis să nu participe la vot pentru că, spun ei, moţiunea conţine multe neadevăruri. Între timp, liderul partidului, Liviu Dragnea, a explicat că situaţia lui Tudorel Toader va fi discutată în Coaliţia la putere, subliniind că există o stare de nemulţumire faţă de acest ministru care trebuie lămurită cu partenerul junior ALDE. Independent susţinut de ALDE, Tudorel Toader a suscitat critici atât din partea social-democraţilor, cât şi a UDMR, care sprijină Executivul în Parlament. Cât despre PNL, acesta susţine că prin neasigurarea cvorumului la votarea moţiunii pe justiţie, coaliţia PSD-ALDE pune presiune pe ministrul Toader pentru a promova modificările legislative dorite. Ministrul este contestat şi de o parte a societăţii civile. De altfel, cadre didactice şi studenţi şi-au manifestat, joi, solidaritatea cu protestul magistraţilor, condamnând ceea ce ei consideră a fi subordonarea politică a Justiţiei. Anterior, actori de la mai multe teatre din Bucureşti şi din ţară au organizat proteste. Cu toţii sunt nemulţumiţi de recenta Ordonanță guvernamentală de urgență 7, care modifică legile Justiţiei.



    Proiectul Legii Bugetului de stat pe 2019, înapoi în Parlament


    Proiectul Legii bugetului de stat pe 2019 este constituţional – a decis, miercuri, Curtea Constituţională a României, în urma sesizării preşedintelui ţării, Klaus Iohannis. Refuzând să comenteze hotărârea CCR, preşedintele a anunţat, imediat după, că reîntoarce în Parlament bugetul, pe care l-a numit al ‘ruşinii naţionale’: Bugetul pe anul 2019 este construit pe un scenariu fantezist, fără garanţii privind punerea în aplicare, fapt confirmat de instituţiile europene şi de alte instituţii internaţionale. Este un buget care pune în discuţie respectarea tratatelor internaţionale la care România este parte, dar, din nefericire, şi a legislaţiei în domeniu. Bugetul pentru acest an a fost gândit pentru a servi, în principal, intereselor politice ale unui grup restrâns. Opoziţia parlamentară, reprezentată în principal de PNL şi USR, a avut argumente trase la indigo. Mincinos, politicianist şi iresponsabil – a calificat, în schimb, Coaliţia la guvernare demersul de retrimitere în Parlament a proiectului Legii bugetului.

    Este evident că preşedintele Iohannis este interesat doar de a mai câştiga un mandat şi face gesturi care pun în pericol imaginea şi indicatorii macroeconomici ai României. Să spui că ţara este în dezastru economic, deşi cifrele oficiale arată contrariul, denotă o lipsă de responsabilitate şi de respect pentru adevăr. Blocajul la adresa Guvernului a devenit principala sa preocupare. – a răspuns premierul Viorica Dăncilă. Aşa că social-democraţii, prin vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, au anunţat că vor trimite Legea bugetului spre promulgare în aceeaşi formă în care a fost adoptată iniţial de Legislativ. Potrivit PSD, bugetul pe 2019 asigură resursele necesare tuturor domeniilor importante din economie.



    România în fruntea Consiliului UE: două luni de mandat


    Premierul Viorica Dăncilă a prezentat, vineri, la Bucureşti, bilanţul rezultatelor obţinute, până acum, de preşedinţia română semestrială la Consiliul Uniunii Europene. În primele două luni de mandat, au fost finalizate 67 de dosare, din care peste jumătate au fost, deja, aprobate de ambasadorii statelor membre. Preşedinţia română şi Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la o serie de măsuri temporare şi limitate menite să asigure conectivitatea de bază a transportului rutier de mărfuri şi de pasageri, pentru a atenua grave perturbări în eventualitatea în care Regatul Unit părăseşte Uniunea Europeană fără un acord negociat. De altfel, în cadrul discuţiilor de la Bruxelles cu negociatorul-şef pentru Brexit, Michel Barnier, premierul Dăncilă a afirmat, săptămâna aceasta, că autorităţile române sunt pregătite pentru orice scenariu, inclusiv o retragere a Marii Britanii fără acord.


  • Jurnal românesc – 05.02.2019

    Jurnal românesc – 05.02.2019

    Campania de informare privind
    elaborarea de proiecte cu finanțare nerambursabilă din partea Ministerului
    pentru Românii de Pretutindeni, desfăşurată în comunităţile de români din jurul
    graniţelor şi în diaspora, se apropie de final. În ultima perioadă, delegaţiile
    MRP conduse de secretarii de stat ai instituţiei s-au deplasat în comunităţile
    de români din statele vecine Serbia, Ucraina, Republica Moldova, Ungaria şi
    Bulgaria, în state europene care găzduiesc importante comunităţi de români,
    precum Spania, Marea Britanie sau Germania şi chiar peste ocean, în Statele
    Unite ale Americii şi Canada. Discuţiile purtate cu reprezentanţii mediului
    asociativ românesc, ai clerului, ai şcolilor cu predare în limba română şi ai
    mass-mediei româneşti s-au concentrat pe modificările aduse Ghidului
    Beneficiarului şi pe procedurile de urmat pentru elaborarea unor proiecte
    eligibile. Cei interesaţi au fost informaţi cu privire la reducerea
    contribuției pe care solicitanții trebuie să o aducă la depunerea proiectului
    și asupra faptului că avansul pe care îl primesc este acum în cuantum de 50%,
    măsuri care, potrivit Ministerului, sunt menite să crească gradul de
    accesibilitate la depunerea dosarelor. Ultimele sesiuni ale campaniei de
    informare se desfăşoară, până pe 8 februarie, în Albania, la Tirana, în
    Macedonia, la Skopje şi în Italia la Roma şi Torino.




    46% dintre cetățenii Republicii
    Moldova își doresc aderarea la Uniunea Europeană, în vreme ce 39% ar opta
    pentru Uniunea Vamală Euroasiatică, potrivit rezultatelor unui sondaj al
    Institutului Republican Internațional publicate de Radio Chişinău. Potrivit
    cercetării, 65% dintre cetățenii moldoveni susțin că ţara lor are cele mai bune
    relații cu UE, 61% cataloghează drept bune relațiile cu România, 50% – cu Rusia
    și câte 48% – cu Ucraina și Statele Unite ale Americii. Întrebați care este cel
    mai important partener economic al Republicii Moldova, 39% au răspuns Uniunea
    Europeană. Aproape 25% dintre respondenţi văd Rusia drept cea mai mare
    amenințare la adresa securităţii republicii, 16% – SUA şi 7% – Ucraina. Doar
    22% dintre cetăţenii moldoveni se pronunță pentru aderarea Republicii Moldova
    la NATO, în vreme ce 32% se declară împotrivă, iar restul fie nu ar vota, fie
    nu au știut ce să răspundă. Sondajul Institutului Republican Internațional a
    fost efectuat în perioada 5 decembrie 2018 – 19 ianuarie 2019, pe un eșantion
    reprezentativ de 1.226 de persoane și are o marjă de eroare de 2,8%.




    Guvernul de la Bucureşti a făcut
    public proiectul de buget pentru anul 2019. Acesta este construit pe un Produs
    Intern Brut de 1.022 de miliarde de lei, cu 5,5% mai mare decât cel din 2018,
    pe o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la 2,55% din
    PIB. Potrivit Ministerului de Finanţe, rata şomajului va scădea uşor în acest
    an, la 3,2%, de la 3,31% în 2018, ceea ce înseamnă că numărul şomerilor va
    ajunge la 287.000. Câştigul salarial mediu net urcă la 3.085 de lei, în 2019,
    de la 2.685 lei în 2018, iar numărul mediu de salariaţi este estimat în
    creştere la 6,655 milioane persoane. Potrivit estimărilor, cele mai mari
    venituri sunt prevăzute să fie obţinute din contribuţiile de asigurări sociale
    – 11,5%, TVA – 6,8 %, accize – 3%, impozit pe salarii şi pe venit – 2,3% din
    PIB. În ceea ce priveşte cheltuielile previzionate pentru 2019, cea mai mare
    pondere în PIB o vor avea cele cu asistenţa socială – estimate la 109,8
    miliarde lei (10,7% din PIB) şi cele de personal – 102,5 miliarde lei, adică
    10% din PIB. Cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt estimate la 46,5 miliarde
    lei (4,5% din PIB), în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele din 2018.
    Cheltuielile cu investiţiile sunt preconizate la 46,8 miliarde lei (4,57% din
    PIB), în creştere cu 12,5 miliarde lei faţă de 2018. Guvernul afirmă că bugetul
    pe 2019 va fi unul al investiţiilor, iar măsurile pentru salariaţi şi
    pensionari vor continua. Reprezentanţii opoziţiei apreciază însă că
    proiectul este prost, nu răspunde problemelor de dezvoltare şi
    poate împinge România în criză.

  • Jurnal românesc – 26.01.2017 UPDATE

    Jurnal românesc – 26.01.2017 UPDATE

    Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a
    dezbătut joi problema cetăţenilor români din Republica Moldova care nu-şi pot
    preschimba actele de identitate din cauza unor aspecte birocratice. Iniţiativa îi aparţine preşedintelui Comisiei, Constantin Codreanu. Până
    în februarie 2015, legislatia prevedea
    cetăţenia română era recunoscută în cazul minorilor ai căror părinţi au
    redobândit cetăţenia română, fără a fi nevoie de o cerere separată. De
    asemenea, persoanele cu vârsta de peste 18 ani aveau dreptul să solicite
    recunoaşterea cetăţeniei române în baza faptului că erau minori atunci când
    unul dintre părinţi a obţinut cetăţenia română. Conform procedurii actuale,
    minorii nu pot obţine automat cetăţenia, înscrierea acestora în certificatul de
    cetăţenie al părinţilor fiind obligatorie. Prin urmare, tuturor copiilor minori
    care şi-au perfectat certificatul de naştere, paşaportul şi/sau cartea de
    identitate în baza vechii proceduri şi care solicită în prezent, după expirare,
    reînnoirea actelor le este refuzat acest drept, întrucât nu pot prezenta
    certificatul de cetăţenie.


    Serviciul Român
    de Informaţii va adopta un cod de etică profesională al angajaţilor
    instituţiei, care va fi publicat în câteva zile în Monitorul Oficial, a anunţat
    directorul instituţiei, Eduard Hellvig. El a explicat că documentul va
    clarifica fără echivoc eventuale situaţii de incompatibilitate în care s-ar
    putea plasa un ofiţer de informaţii. Anunţul vine după ce conducerea Servciului
    a fost audiată, miercuri, de Comisia parlamentară de control al SRI. La finalul audierilor, care au durat peste şapte
    ore, şeful SRI a susţinut că, în aceste zile, au loc atacuri fără precedent la
    adresa instituţiei pe care o conduce, dar a dat asigurări ca serviciul nu s-a
    implicat şi nu se va implica în jocuri de putere.


    Amenzile de circulaţie vor fi majorate de la 1 februarie
    2017, odată cu creşterea salariului minim pe economie. Salariul minim urmează
    să crească, de la începutul lunii următoare cu 200 de lei, adică la 1.450 de
    lei, faţă de 1.250 de lei cât este în prezent. Amenzile de circulaţie se
    calculează prin raportare la acest venit, având în vedere că un punct-amendă
    reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, aşa cum prevede
    Codul rutier. Prin urmare, cea mai mică amendă de circulaţie va fi de 290 de
    lei, faţă de 250 de lei, cât este acum. Pe de altă parte, cea mai mare amendă
    primită de şoferi va fi de 14.500 de lei, faţă de 12.500 de lei, valoarea de
    acum. Punctul de amendă a crescut, ultima
    oară, pe 1 mai 2016.


    Premierul român,
    Sorin Grindeanu, a anunţat că proiectul de buget pe 2017 va fi definitivat în
    şedinţa de guvern de vineri şi, în aceeaşi zi, va fi trimis spre dezbatere
    Parlamentului. Seful executivului a dat asigurări că au fost luate în calcul
    toate măsurile cuprinse în programul de guvernare al majorităţii de stânga PSD
    – ALDE. Cei mai mulţi bani se vor îndrepta către Transporturi, Agricultură,
    Sănătate şi IMM-uri. Mai puţini bani decât în 2016 primesc Educaţia, Energia,
    Dezvoltarea regională, Internele, Externele, Administraţia Prezidenţială, cele
    două camere ale Parlamentului şi SIE. Proiectul de buget este configurat pe o
    creştere economică de 5,2%, iar deficitul bugetar este estimat la 2,96% din
    PIB.


    Piaţa auto din România a crescut anul trecut cu aproape 18
    procente. A fost al treilea an consecutiv de creştere, cu vânzări de peste 140
    de mii de unităţi – potrivit datelor prezentate joi de Asociaţia Producătorilor
    şi Importatorilor de Automobile. Însă,numărul vanzarilor de masini noi a fost
    cu mult depăşit de importurile de maşini vechi care a crescut cu 20 la sută
    faţă de 2015, ceea ce reprezintă un nou record. Raportul mediu al
    înmatriculărilor de autoturisme noi versus cele rulate este de 1/3. Datele
    asociaţiei mai arată că producţia naţională de maşini şi exporturile au scăzut,
    cu circa 7, respectiv 8 la sută, în 2016 cu menţiunea că
    peste 90 la sută din producţia autohtohă este exportată.

  • Jurnal românesc – 26.01.2017

    Jurnal românesc – 26.01.2017


    Preşedintele Republicii Moldova, socialistul filorus Igor Dodon, a
    anunţat că pregăteşte organizarea unui referendum de revizuire a Constituţiei,
    pentru sporirea împuternicirilor sale, care să-i permită să dizolve
    Parlamentul. Presa şi experţi in drept constituţional afirmă că Dodon, ales în
    noiembrie, încearcă să instituie un regim dictatorial şi a declansat lupta
    pentru cucerirea puterii totale. Potrivit Constituţiei Republicii Moldova,
    preşedintele nu are dreptul de a iniţia un referendum pentru revizuirea
    Constituţiei. Acesta poate fi iniţiat doar de cetăţeni, Guvern sau de o treime
    din deputaţi.




    Serviciul Român
    de Informaţii va adopta un cod de etică profesională al angajaţilor
    instituţiei, care va fi publicat în câteva zile în Monitorul Oficial, a anunţat
    directorul instituţiei, Eduard Hellvig. El a explicat că documentul va
    clarifica fără echivoc eventuale situaţii de incompatibilitate în care s-ar
    putea plasa un ofiţer de informaţii. Anunţul vine după ce conducerea Servciului
    a fost audiată, miercuri, de Comisia parlamentară de control al SRI. La finalul audierilor,
    care au durat peste şapte ore, şeful SRI a susţinut că, în aceste zile, au loc
    atacuri fără precedent la adresa instituţiei pe care o conduce, dar a dat
    asigurări ca serviciul nu s-a implicat şi nu se va implica în jocuri de putere.




    Amenzile de circulaţie vor
    fi majorate de la 1 februarie 2017, odată cu creşterea salariului minim pe
    economie. Salariul minim urmează să
    crească, de la începutul lunii
    următoare cu 200 de lei, adică la 1.450 de lei, faţă de 1.250 de lei cât este
    în prezent. Amenzile de circulaţie se calculează prin raportare la acest venit, având în vedere că un punct-amendă
    reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, aşa cum prevede Codul rutier.Prin urmare, cea mai mică amendă de
    circulaţie va fi de 290 de lei,faţă
    de 250 de lei, cât este acum. Pe de altă parte, cea mai mare amendă primită de
    şoferi va fi de 14.500 de lei, faţă de 12.500 de lei, valoarea de acum. Punctul de amendă a
    crescut, ultima oară, pe 1 mai 2016.




    Premierul român, Sorin Grindeanu, a
    anunţat că proiectul de buget pe 2017 va fi definitivat în şedinţa de guvern de
    vineri şi, în aceeaşi zi, va fi trimis spre dezbatere Parlamentului. Seful
    executivului a dat asigurări că au fost luate în calcul toate măsurile cuprinse
    în programul de guvernare al majorităţii de stânga PSD – ALDE. Cei mai mulţi
    bani se vor îndrepta către Transporturi, Agricultură, Sănătate şi IMM-uri. Mai
    puţini bani decât în 2016 primesc Educaţia, Energia, Dezvoltarea regională,
    Internele, Externele, Administraţia Prezidenţială, cele două camere ale
    Parlamentului şi SIE. Proiectul de buget este configurat pe o creştere
    economică de 5,2%, iar deficitul bugetar este estimat la 2,96% din PIB.


    Comisia
    Naţională de Prognoză a revizuit în sus prognoza de creţtere a economiei până
    în 2020, aceşti indicatori stând la baza construirii proiectului de buget
    pentru 2017.
    Astfel, pentru 2017, estimarea de creştere a fost revizuită de la 4,3% în
    prognoza de toamnă la 5,2% în cea actuală. Pentru 2018 a fost revizuita de la
    4,5% la 5,5%, pentru 2019 de la 4,7% la 5,7% ;i pentru 2020 de la 4,2% la 5,7%.
    Produsul Intern Brut este estimat la 815,2 miliarde lei în 2017 în acest an. Prognoza de inflaţie pentru 2017 a fost
    revizuită în jos, la o medie anuală de 1,4%, faţă de 1,9% cât estimase anterior
    Comisia Naţională de Prognoză.

  • Jurnal românesc – 25.01.2017

    Jurnal românesc – 25.01.2017


    Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat procedura pentru organizarea în România a unui referendum prin care cetăţenii să îşi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Decizia are loc după intenţia Guvernului de a adopta două ordonanţe de urgenţă privind acordarea unei graţieri colective şi modificarea Codului penal. Se prevede, între altele, graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la 5 ani inclusiv, precum şi a celor cu amendă aplicate de instanţa de judecată. De graţiere nu ar beneficia recidiviştii şi cei care au comis o serie de infracţiuni prevăzute de Codul Penal sau de legi speciale. Cât despre proiectul de modificare a Codului penal, acesta prevede că abuzul în serviciu va fi considerat infracţiune doar în cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, în timp ce limita maximă a pedepsei se reduce de la 7 la 3 ani de închisoare. Cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă ale Guvernului au fost vehement contestate de opoziţia parlamentară din România, precum şi de zeci de mii de oameni care au ieşit în stradă la finele săptămânii trecute, cărora li s-a alăturat şi preşedintele Klaus Iohannis. Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, susţine că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale.



    Europarlamentarul liberal Adina Vălean a fost ales preşedintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din Parlamentul European. Este pentru prima dată când un eurodeputat român deţine şefia unei Comisii din Parlamentul European. “Sanatatea publică, protecţia mediului şi siguranţa alimentară sunt domenii de o importanţă vitală pentru indivizi şi comunităţi şi, cu cât mai sigure, cu atât mai bun va fi viitorul acestora. Voi continua să reprezint şi să mă lupt pentru interesul României şi din aceasta nouă poziţie”, a precizat Adina Vălean.



    În România, de la 1 februarie intră în vigoare mai multe modificări fiscale, printre care creşterea impozitării salariilor mari, schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, dar şi eliminarea unor taxe, cum este cea de timbru de mediu sau taxa radio-tv. Una dintre cele mai importante modificări este cea legată de schimbarea regimului de impozitare a micilorafaceri, respectiv majorarea plafonului veniturilor la suma anuală de 500.000 de euro. De asemenea, impozitul plătit de microîntreprinderi este de 3%, pentru cele care nu au salariaţi şi 1% pentru microîntreprinderile cu minimum un salariat. O altă măsură importantă este cea care vizează zeci de mii de salariaţi, în special din mediul privat, care câştigă lunar mai mult de cinci salarii medii peeconomie, adică peste 9.400 de lei net. Ei vor obţine venituri mai mici prin eliminarea plafonului pe baza căruia erau calculate contribuţiile până acum. De asemenea, tot din prima zi a lunii februarie salariul minim brut va creşte cu 200 de lei, urmând să ajungă la valoarea de 1.450 de lei pe lună.



    Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit, în creştere, prognoza de creştere a economiei româneşti, până în 2020, aceşti indicatori stând la baza construirii proiectului de buget pentru 2017. Astfel, pentru anul următor, estimarea de creştere a fost revizuită de la 4,3% în Prognoza de toamnă la 5,2% în cea actuală, urmând să ajungă în 2020 la 5,7%. Pe de altă parte, prognoza de inflaţie pentru 2017 a fost revizuită în jos, la o medie anuală de 1,4%, faţă de 1,9% cât estimase anterior CNP. Pentru următorii trei ani, prognoza a rămas neschimbată.