Criza francului eleveţian continuă să suscite atenţia autorităţilor de la Bucureşti, care caută încă soluţii pentru rezolvarea ei. Decizia din 15 ianuarie a Băncii Elveţiei de a renunţa la pragul minim al cotaţiei francului faţă de euro, practicat în ultimii ani, a afectat peste 75 de mii de români care au credite în această monedă. Creditele în franci elveţieni au pătruns pe piaţa autohtonă în 2005 şi au fost acordate până în 2008, când majoritatea băncilor au renunţat la aceste împrumuturi.
Atraşi de stabilitatea francului eleveţian, dar mai ales de dobânzile mai mici, în raport cu alte valute, românii au optat atunci pentru împrumuturi în această monedă. Acum, au constatat că ratele pe care trebuie să le plătească s-au mărit, după ce moneda elveţienă s-a apreciat puternic. În aceste zile, şi parlamentarii caută soluţii pentru rezolvarea problemei. În comisia parlamentară de buget-finanţe a fost reluată dezbaterea pe tema creditelor în moneda altor state.
Discuţiile au loc în contextul în care 131 de parlamentari au iniţiat un proiect legislativ care să protejeze consumatorii faţă de majorarea ratelor bancare cauzată de fluctuaţiile de curs valutar. Iniţiatorul legii, deputatul PSD Ana Birchall, propune ca povara fiscală să fie împărţită între client şi bancă pentru toate creditele finanţate într-o monedă străină, nu doar pentru franci elveţieni. Ea a precizat că o modificare a actualelor prevederi trebuie pusă în acord cu directiva europeană în domeniu până în luna martie a anului viitor.
Prezenţi la discuţii, reprezentanţii Ministerului Finanţelor, Protecţiei Consumatorului şi ai Băncilor Comerciale au propus diferite măsuri de realizare a conversiei. Ion Drăgulin, director pentru stabilitate financiară în BNR, susţine înlesnirea rambursării creditelor pe căile disponibile dar nu printr-o reglementare administrativă a cursului de schimb.
Ion Drăgulin: “Banca Naţională este în favoarea unei soluţii în care cele două părţi, băncile şi clienţii să discute caz cu caz datorită diversităţii foarte mari a situaţiilor şi să indentifice soluţii care să reducă costul serviciilor datoriei.”
Protecţia Consumatorului s-a plâns, însă, că nici un operator financiar-bancar nu a arătat deschidere pentru rezolvarea problemei. Discuţiile vor continua săptămâna viitoare şi cu reprezentanţii FMI şi conducerea executivă a BNR, după care comisia va putea supune la vot raportul final pentru propunerea legislativă. Creditele în franci au aparut în 1990 în Austria şi Germania, fiind foarte răspândite pentru că au avut cele mai mici dobanzi.
Potrivit unui raport al Băncii Naţionale a Elveţiei din 2009, printre ţările în care s-au mai acordat credite în franci elveţieni se numără Polonia, Ungaria, Danemarca, Croaţia, Suedia, Norvegia, Slovenia, Cehia, Lituania, Estonia, Letonia, Marea Britanie şi Bulgaria.
