La fel s-a întâmplat
și cu programele celor de la Institutul Goethe din București care, în
parteneriat cu Asociația Jumătatea plină, au oferit publicului iubitor de
artă vizuală Colportorul de bandă desenată. Explică Octav Avramescu,
președintele Jumătatea plină:
În timpurile acestea, puțin schimbate,
pe care le trăim, ar fi trebuit să aibă loc și câteva saloane de bandă desenată
și s-ar fi publicat câteva cărți, ar fi continuat o activitate nu foarte
intensă, dar interesantă, în acest domeniu al benzii desenate. Cum nu a fost să
fie, împreună cu Goethe Institut ne-am gândit că putem face un proiect
online, selectând 20 de artiști români, tineri și nu numai, care să ne
împărtășească din experiențele lor din zilele de izolare.
Mihai Ionuț Grăjdeanu
este doar unul dintre cei 20 de artiști români care au acceptat leapșa propusă
de către inițiatorii proiectului. În ce a constat intervenția sa în
Colportorul de bandă desenată?
Am avut la dispoziție doar o planșă, o
pagină în care am desenat și am introdus impresiile mele despre această
situație. Stilul de viață al unui artist, în general freelancer, care lucrează
de acasă, nu diferă foarte mult față de anumite aspecte impuse de ordonanță,
cum ar fi perioada de izolare. Spre exemplu, atunci când lucrezi la un proiect
de bandă desenată, fie că este un roman grafic sau un album de bandă desenată,
există o perioadă de concentrare și de strictețe autoimpusă, care poate dura
3-6 luni, pentru a putea finaliza cu succes un număr mare de pagini de bandă
desenată.
Pentru un artist de
bandă desenată din România, evenimentele culturale se succed cu o oarecare
constanță de-a lungul unui an. Situația cu totul specială din ultimele luni a
mutat în online inclusiv proiectele vizuale, așadar Mihai Ionuț Grăjdeanu a
fost nevoit să se adapteze, la fel ca majoritatea artiștilor, la noua stare de
fapt.
Eu mă ocup de ceva vreme, de șapte ani, și de pregătirea expozițiilor
de bandă desenată, atât personale cât și pentru alți autori, pe care le organizez
la muzeele cu care colaborez, mă ocup de vernisaje și, mai ales, predau bandă
desenată în școli de stat și private. În perioada izolării m-am adaptat și am
făcut ateliere online, cu copii, și chiar expoziții virtuale de bandă desenată.
Am dezvoltat diferite proiecte digitale, chiar în luna martie am lansat și un
nou număr al revistei BD Historia, benzi desenate istorice, cu lansare și
comenzi online.
Benzile desenate sunt
mai mult decât simple desene încadrate în tablouri succesive. Mihai Ionuț Grăjdeanu
explică funcțiile acestui tip de artă:
Banda desenată gândită și desenată de
mine arată ca un cadastru de locuință, desenat pe o pagină, în care pereții
devin cadrele de bandă desenată. Se vede și un pic de afară, din stradă. Așa am
ales să fac compoziția paginii. Am introdus, prin text, mai multe mesaje și
informații. Acest tip de bandă desenată se încadrează în mai multe genuri.
Există bandă desenată de inspirație istorică, pentru că pagina aceasta
punctează un moment real, mondial, din timpul nostru. Este, în același timp, și
o pagină desenată umoristică, pentru că am introdus dialoguri satirice.
Pe lângă acestea, nu pot
fi ignorate nici funcțiile socială și educativă ale lucrărilor propuse în
cadrul Colportorului de bandă desenată. Mai mult decât atât, Mihai Ionuț Grăjdeanu
le consideră chiar pontențiale materiale de cercetare despre poveștile de viață
din vremea pandemiei:
Pot deveni, în viitor, chiar documente
grafice de referință, deoarece introduc o perioadă de timp, care apare
ilustrată. Este, mai ales, bine realizată, deci poate deveni o referință pentru
documentarea în diferite proiecte. Există, bineînțeles, și web comics, sau
benzi desenate online, care pot fi citite pe tablete sau telefoane.
Cel mai mare avantaj al
acestui tip de artă vizuală îl constituie, de altfel, accesibilitatea pentru
publicul larg. Dar și povestea concentrată în doar o planșă de desen.
Revine cu
detalii Octav Avramescu: Banda desenată este un mediu care poate fi
și jucăuș, dar nu neapărat. Nu este caricatură sau un simplu gag, ea spune o
poveste. Este o formă de reprezentare, de a spune o poveste. Autorii au spus,
prin intermediul imaginilor, povești simple, pe care cu toții le recunoaștem.
Ele circulă ușor, ca imagine.
Colportorul de bandă
desenată de la Institutul Goethe din București va continua și în această
toamnă, devenind o colaborare cu artiști de gen din Germania.
Octav Avramescu: A fost o perioadă de recalibrare, nu doar într-o direcție reflexivă, ci
și de calibrare de tir de proiecte, pentru că unui artist sau unui operator
cultural îi șade bine cu constrângerile. Constrângerile fac bine în artă. Sunt
multe idei la care am lucrat și care urmează să fie realizate. Acest proiect nu
se oprește aici. Cei 20 de autori care participă la Colportorul de bandă
desenată vor face și o expoziție cândva, la toamnă, când se vor mai relaxa
măsurile.
Între ceilalți artiști
care au mai contribuit la proiectul online Colportorul de bandă desenată apar
nume ca Mircea Pop, Giorge Roman, Ileana
Surducan, Maria Surducan, Octavian Curoșu, Timotei Drob, Xenia Pamfil, Cristian
Dârstar sau Octav Ungureanu.