Radio România Internațional

Tag: proiect spaţial

  • Proiectul Meteron al Agenţiei Spaţiale Europene

    Proiectul Meteron al Agenţiei Spaţiale Europene

    Pe 18 noiembrie, astronautul Agenţiei Spaţiale Europene, italianul Luca
    Parmitano, a preluat controlul unui sistem robotic aflat în Olanda, chiar de la
    bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Într-o serie de experimente, denumite
    generic Analog-1, Agenţia Spaţială Europeană va derula proiectul Meteron,
    încercând să dezvolte tehnologii de ultimă generaţie în vederea controlului
    sistemelor robotice aflate pe solul unei planete ţintă de pe orbita acesteia. Florin
    Mingireanu, expert în cadrul Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), explică:


    Acest proiect intenţionează şi are drept obiectiv final realizarea
    posibilităţii controlului unui sistem robotic, al unui robot, de pe o staţie
    spaţială aflată pe o orbită în jurul unei planete ţintă. În acest caz, evident,
    este vorba despre Staţia Spaţială Internaţională, care orbitează Pământul, iar
    robotul respectiv se află pe suprafaţa Terrei, el fiind controlat printr-o
    reţea dedicată, de către astronautul Luca Parmitano, de la bordul Staţiei
    Spaţiale Internaţionale.



    Specialiştii Agenţiei Spaţiale Europene îşi propun ca, odată testat acest
    nou sistem de explorare spaţială de la distanţă, proiectul Meteron să fie
    extins şi pentru misiunile spaţiale cu echipaj. Cel mai probabil, o viitoare
    misiune către planeta Marte va beneficia de un astfel de tip de explorare
    prealabilă. Revine cu detalii Florin Mingireanu:

    În viitor, un astfel
    de sistem ar furniza o serie de avantaje în zona explorării spaţiale cu echipaj
    uman. Pentru anumite ţinte astronomice mai dificile, cum ar fi o planetă nouă
    sau un asteroid, înainte de a transporta echipajul uman pe suprafaţa acelui
    corp ceresc, se doreşte explorarea acesteia cu ajutorul unui sistem robotic, de
    la distanţă. Nu de pe sol, ci dintr-o staţie spaţială mamă aflată pe orbita
    acelui corp ceresc ţintă.


    Cu toate acestea, sistemul Meteron nu va face decât să sprijine explorarea
    spaţială cu echipaj uman, nu să o înlocuiască, fiind un fel de antemergător
    către noi orizonturi din Univers.

    Într-adevăr, explorările de tip geologic
    sunt o primă fază, o primă zonă pe care doresc să o exploreze cei de la Agenţia
    Spaţială Europeană, dar sistemul are aplicaţii diverse. Explorările spaţiale cu
    sonde, vehicule spaţiale fără echipaj uman au devenit un element important în
    eliminarea unor riscuri potenţiale la adresa unui echipaj uman, într-o
    explorare ulterioară. Aşadar, ele reprezintă un element complementar. Nu
    înlocuiesc explorarea cu echipaj uman, dar ajută, pavează, simplifică anumite
    operaţiuni pentru echipajul uman.






    Folosind un internet spaţial special dezvoltat, semnalul de la Staţia Spaţială
    Internaţională va parcurge până la 10 mii de kilometri o singură direcţie spre Pământ,
    iar astronautul Luca Parmitano va putea totuşi să vadă şi chiar să simtă ce
    face braţul robotic de pe suprafaţa Pământului, în ciuda unui decalaj de timp
    considerabil. Două laptop-uri şi un joystick Sigma7 vor fi instrumentele prin
    care sistemul Analog-1 va fi controlat de pe Staţia Spaţială Internaţională.
    Toată această interfaţă a fost dezvoltată de către Agenţia Spaţială Europeană
    în ultimul deceniu, iar proiectul Meteron reprezintă o premieră în acest sens.

  • Un satelit ESA va observa Pământul

    Un satelit ESA va observa Pământul

    O campanie aeriană pusă la punct de experţii Agenţiei Spaţiale Europenea efectuat deja teste pentru o viitoare misiune de observare a Pământului.

    Zborurile au avut loc în regiunea arctică, între Groenlanda şi Islanda. La temperaturi de aproximativ -30 de grade Celsius, echipa coordonatoare a testa tversiunea aeriană a radiometrului cu microunde, un instrument care ar putea intra în componenţa unui satelit din programul Copernicus al Uniunii Europene. A dezvolta o misiune spaţială reprezintă un proces îndelungat, care necesită teste prealabile, desfăşurate în condiţii de mediu dificile. Dacă instrumentul testat va fi inclus în programul spaţial, ar putea colecta date deosebit de importante pentru înţelegerea alcătuirii şi a comportamentului gheţii arctice.

    René Forsberg, expert în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene: Pentru moment, ne ocupăm de cele câteva misiuni care s-ar putea alătura proiectului Copernicus. Deocamdată, facem campanie pentru una dintre acestea, aflată în faza de simulare. Această misiune are rolul de observa gheaţa arctică, concentraţia şi distribuţia gheţii din calota arctică. Analizele vor avea o acurateţe înaltă. Este o misiune pe termen lung, aşadar înainte de a o finaliza, punem la punct toate coordonatele, pentru a stabili exact ceea ce vom măsura. Am întreprins deja două zboruri lungi, pentru a pune la punct planul misiunii în spaţiul în care se va desfăşura. Zborurile au fost o reuşită, am avut vreme bună şi fără nori pe cer. Avem deja un consiliu al misiunii, aşadar un dialog apropiat cu toţi cei implicaţi despre cum ar trebui să decurgă misiunea şi ce avem de făcut încadrându-ne în limitele de timp impuse pentru organizare. Este o campanie tipică pentru Agenţia Spaţială Europeană, ne concentrăm asupra misiunii şi o vom pune aplicare, aşa cum am făcut-o şi cu celelalte misiuni care au avut la bază sateliţii. Vom adapta toate instrumentele de care dispunem pentru această misiune.

    Copernicus este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte spaţiale de observare a Pământului. Acesta furnizează informaţii exacte şi uşor accesibile cu scopul gestionării mediului înconjurător şi al preîntâmpinării eventualelor riscuri. De asemenea, sateliţii din programul Copernicus îi ajută pe experţi să observe efectele schimbărilor climatice, dar deservesc şi securitatea civilă. Iniţiativa este condusă de Comisia Europeană, în parteneriat cu Agenţia Spaţială Europeană. În prezent, două constelaţii de sateliţi incluse în Copernicus orbitează Pământul.