Radio România Internațional

Tag: proiect transfrontalier

  • Proiect transfrontalier România – Serbia la Jimbolia pentru reabilitarea unor zone de agrement

    Proiect transfrontalier România – Serbia la Jimbolia pentru reabilitarea unor zone de agrement

    Iazurile din apropierea orașului
    Jimbolia sunt și în prezent zone de agrement dar proiectul transfrontalier
    semnat cu partenerii din Serbia va crește gradul de confort și va diversifica
    oportunitățile de petrecere a timpului liber spune primarul Adrian Postelnicu:


    De curând am semnat și am achiziționat și proiectul
    tehnic pentru realizarea unor zone de agrement și de utilizare a iazurilor, a
    bălților, din orașul Jimbolia, pe fonduri transfrontaliere între Jimbolia și Primăria
    Kikinda din Serbia. Este de aproximativ 300 de mii de euro. Se reabilitează
    zonele de agremenet, se va dota cu locuri de joacă pentu copii, aparate de fitness
    pentru cei mari, instaliații de aerare a apei din bălți, acele arteziene care
    să ajute și la fauna și flora din aceste iazuri. În cadrul acestui proiect avem
    achiziționat și un studiu pentru a gândi o variantă de alimentare cu apă a
    acestor bălți deoarece ele, pe fond natural, încep să sece. Ele sunt, practic,
    niște iazuri care au apărut în urma excavărilor pentru argila necesară
    fabricării de cărămidă și țiglă din orașul Jimbolia. Tot în cadrul acestui
    proiect vom construi și foișoare pentru observarrea păsărilor, avem și lebede
    și multe alte păsări frumoase în zonă. Acum încep lucrările și în toamna amului
    viitor ar trebui finalizate.


    Întreaga zonă, odată amenjată, va fi
    conectată la circuitul internațional de piste pentru biciclete. Proiectul este
    deja conturat și dosarul va fi depus pentru finanțare în următorul exercițiu
    financiar.

    Primarul Adrian Postelnicu: Avem gândit un proiect în parteneriat cu primăria
    Kikinda, avem și studiu de fezabilitate, ca în exercițiul imediat următor să
    construim, perimetral, alei pentru alergare și piste de biciclete pe o lungime
    de aproximativ 6 km. Și tot în cadrul acestui proiect gândim extinderea acestor
    piste. Noi în oraș avem printr-un proiect mai vechi, pe fondul anterior, dorim
    să ducem pista către vama din Jimbolia și să ne conectăm la cea din Serbia.
    Este un circuit internațional pentru biciclete în această zonă. Ne pregătim, ne
    facem temele din timp, așa discutăm cu partenerii din Serbia, și ei își doresc
    tot pe acest segment să investească și am găsit, să zic așa, puncte comune de
    care chiar avem nevoie.



    În actualul exercițiu financiar, Primăria
    Jimbolia a reușit să atragă fonduri europene de aproximativ 5 milioane de euro
    pentru proiecte de reabilitarea a unor clădiri de utilitate publică și pentru
    dezvotarea transportului în comun. În plus, trei unități școlare din orașul Jimbolia vor fi
    renovate și vor primi săli de sport ori spații de desfășurare a cursurilor.
    Termenul de finalizare a acestor proiecte demarate deja este de doi ani.


  • Creşterea capacităţii de reacţie la dezastre în regiunea transfronatlieră România – Bulgaria

    Creşterea capacităţii de reacţie la dezastre în regiunea transfronatlieră România – Bulgaria

    Peste
    un milion de euro, finanțare europeană, vor fi investiți în regiunea transfrontalieră
    România- Bulgaria, pentru dotarea Inspectoratelor pentru Situații de Urgență și
    a Jandarmeriilor din județul Dolj și municipalitatea Lom, pentru a putea
    interveni rapid în caz de dezastre imprevizibile și extrem de dificil de
    combătut.


    Cosmin
    Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj:




    Suntem în implementare
    cu unul dintre cele șapte proiecte transfrontaliere pe care le-a câștigat
    Consiliul Județean, care prevede achiziția de echipamente pentru combaterea
    incendiilor forestiere.


    A fost un parteneriat
    pe care l-am făcut cu Inspectoratul de jandarmi, cu ISU Dolj și corespondentul
    din Montana, Lom, Bulgaria. Ideea ne-a venit tocmai pentru că de-a lungul
    timpului avem mai multe proiecte implementate pe situații de urgență care au
    prevăzut achiziția de echipamente, autospeciale, mașini de intervenție,
    ambulanțe, însă un specific aparte îl au aceste incendii forestiere, despre care
    am văzut anul acesta ce impact au avut.


    Colegii de la cele
    două inspectorate au crezut că au nevoie de dotări, de la ATV-uri dotate special
    cu rezervoare de lichid astfel încât să poată ajunge în locuri în care nu pot
    intra mașinile mari, combinezoane pentru pompieri și am achiziționat și un
    sistem de alarmare pentru înca șase localități.


    Noi am avut cu ISU
    Dolj și partenrii din Bulgaria un proiect prin care am făcut un sietm de
    alarmare pe toată Valea Dunării în caz de inundații sau alte catastrofe. Atunci
    am dotat comunitățile cu aceste sisteme, acum le extindem.


    Este un proiect in
    plină desfășurare, așa cum zis, al șaptelea proiect transfrontalier, cele mau
    multe câștigate de un Consiliu Județean din țară.




    În cele două regiuni se vor organiza și
    aplicații de mobilizare și pregătire în caz de urgență, dar și campanii de
    informare, conștientizare și prevenție.




  • Proiect transfrontalier al Universităţilor de medicină de la Iaşi şi Chişinău

    Proiect transfrontalier al Universităţilor de medicină de la Iaşi şi Chişinău

    Mijlocul anului aduce vestea lansării la Iași a unui
    proiect transfrontalier. Este vorba despre o finanțare prin Programul
    Transfrontalier România – Republica Moldova 2014-2020, iar inițiativa este
    legată de dezvoltarea unor servicii de sănătate. Instituțiile implicate în mod
    direct sunt Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T Popa din Iași, în
    și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din
    Chișinău. Mai putem adăuga la cele precizate că proiectul este ambițios având în
    vedere și obiectivele propuse. Așadar,
    despre finanțare și cele dorite în desfășurarea colaborării transfrontaliere,
    informații de la doamna Nicoleta Stupu, coordonator comunicare în cadrul
    proiectulului:




    Bugetul alocat
    acestui proiect este de 1,43 de milioane de euro și este pentru o perioadă de
    24 de luni. Acest proiect reunește tot ceea ce au mai bun medicina ieșeană și
    medicina din Republica Moldova, în încercarea de a rezolva un spectru
    problematic cu multe implicații sociale și economice, acesta fiind problema
    bolilor de nutriție, a diabetului și a obezității.




    Dacă e să detaliem, care sunt obiectivele, ce acțiuni
    veți întreprinde în cadrul proiectului?




    Obiectivul general
    este unificare, integrarea și consolidarea capacităților regionale, prin
    crearea unei rețele de excelență în furnizarea de servicii de sănătate,
    cercetare medicală și educație medicală între entități cu expertiză în domeniul
    patologiilor obezității, diabetului și a bolilor de nutriție. În cadrul acestui
    proiect se urmărește să se dezvolte o infrastructură hard, dar și o
    infrstructură soft. Adică, programul intenționează să efectueze achiziții de
    infarstructură medicală și să doteze o serie de laboratoare, dar, de asemenea,
    va dezvolta și o infrastructură necorporală, adică de logică soft, de colaborare între mai multe puncte ale
    rețelei.


    Propriu- zis,
    infrastructura generată de acest proiect este mai puțin legată de echipamentele
    și de clădirile amenajate și mai mult de integrarea mai multor servicii în
    folosul pacienților, infrastructura fiind dată de integrarea într-o rețea a
    spitalelor și a universităților medicale din cele două părți ale regiunii
    transfrontaliere.


  • Achiziții de aparatură medicală la Spitalul Județean de Urgență Reșița

    Achiziții de aparatură medicală la Spitalul Județean de Urgență Reșița

    Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa este partener într-un
    proiect trasfrontalier cu Serbia ce vizează îmbunătăţirea diagnosticului şi
    tratamentul tumorilor maligne. Proiectul a început în 2017 şi se va încheia în
    luna decembrie a acestui an. În judeţ mai apare astfel, un computer tomograf,
    spune managerul spitalului, Alina Stancovici.Valoarea totală a proiectului este de
    11.686.000 de euro, din care spitalului din Reșița i-a revenit suma de
    2.765.000 de euro.


    Acest proiect a
    început în 2017, este un proiect care a adus Spitalului Județean beneficii, și
    mă bucur că ne aflăm în linie dreaptă cu el. A fost nevoie să-l prelungim cu
    opt luni, lucru care s-a întâmplat în luna februarie. Prin acest proiect a fost
    achiziționat și computerul tomograf de la Staționarul 2, căruia îi vom da
    drumul în scurt timp. Spațiul pentru acest computer tomograf a fost amenajat cu
    sprijinul Primăriei Municipiului Reșița și cu sprijinul Consiliului Județean
    Caraș-Severin. Tot prin acest proiect au mai fost aduse echipamente medicale
    extrem de utile unității noastre    , a declarat managerul Spitalului Județean de
    Urgență Reșița, Alina Stancovici.


    Pentru cea mai importantă unitate medicală din Caraş-Severin,
    prin acest proiect au fost achiziţionate echipamente IT, monitoare pentru
    funcții vitale, paturi electrice, două ambulanțe, un sistem laparoscopic 3D4K,
    dar cel mai important este computerul tomograf, afirmă la rândul său,
    coordonatorul administrativ al proiectului, Silviu Tinca:


    El a fost instalat
    deja, urmează să se facă procedura de punere în funcțiune, după care așteptăm
    aprobarea de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare
    (CNCAN) pentru utilizarea lui.



    Proiectul face parte din Programului Interreg IPA de Cooperare
    Transfrontalieră România-Serbia, lider de proiect este Spitalul General
    Pozarevac, iar parteneri sunt şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara,
    respectiv ONCOGEN.




  • Noi soluții energetice în zona Carpaților

    Noi soluții energetice în zona Carpaților

    Aproximativ un milion de euro este finanțarea
    europeană de care beneficiază Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava
    pentru implementarea unui proiect transfrontalier. Implicate sunt mai multe
    instituții de învățământ superior, organizații neguvernamentale și
    administrații publice locale. Titulatura inițiativei este Noi soluții
    energetice în zona Carpaților. Nimerite sunt câteva informații oferite de
    domnul Constantin UNGUREANU, sef lucrari
    dr. ing., director al proiectului:


    Care este scopul demersului?






    Scopul este unul bine definit, cel de a
    promova eficiența energetică și a surselor regenerabile de energie. În primul
    rând, dorim să facem lucrul ăsta prin educație și activități practice în
    comunități, în regiunile de frontieră ale celor patru state, respectiv Ucraina,
    Ungaria, Slovacia de unde avem Universitatea din Kosice.


    Am încheiat niște parteneriate de colaborare
    cu o serie de comunități. Fiecare partener are în vedere acest lucru și noi, ca
    univeristate, am început colaborarea cu comuna Șcheia din Suceava, orașul Liteni și comuna Vama.
    Prin intermediul acestor comunități, transmitem populației acestora o serie de
    informații, bineînețles, în legătură cu posibilitățile de implementare a unor
    soluții energetice noi și acest lucru, deocamdată, îl facem prin intermediul
    unor workshopuri. Fiecare partener va trebui să dezvolte laboratoare energetice
    care vor fi la dispoziția populației din comunitățile respective, la dispoziția
    tuturor celor interesați, în ideea de a le oferi sprijin atunci când doresc implementarea
    unor asemenea măsuri de eficiență energetică.




    Noi am și început lucrul cu aceste comunități,
    le-am oferit sprijin în acest sens, mai exact, să-i ajutăm prin realizarea unor
    audituri energetice la o parte din clădirile pe care le au și, în felul acesta,
    bineînțeles, atingem unul din multele scopuri ale proiectului în derulare.



  • „Siguranță pentru copiii noștri”, un proiect transfrontalier România – Bulgaria

    „Siguranță pentru copiii noștri”, un proiect transfrontalier România – Bulgaria

    600 de elevi voluntari și 60 de profesori sunt pregătiți
    să intervină în cazul unor dezastre naturale, generate de inunadații sau
    incendii, în zona transfrontalieră Ro-Bg, în cadrul proiectului Siguranță
    pentru copiii noștri. Acesta este implementat de Asociația Română pentru
    Transfer Tehnologic și Inovare din Craiova în parteneraiat cu Agenţia de Dezvoltare Regională şi Centrul de
    Afaceri 2000 – Montana și Asociaţia Parteneriate regionale pentru o dezvoltare durabilă – Vidin.



    Diana Nedelcu- managerul de proiect ne oferă detaliile:




    Principalele activități în cadrul proiectului vizează
    realizarea unui studiu care a analizat situația actuală în privința managementului dezastrelor naturale în rândul
    profesorilor și al elevilor.


    Practic s-a lucrat cu 20 de licee din județul Dolj,
    scopul studiului fiind familiarizarea experților din cadrul proiectului cu
    situația actuală în ceea ce privește gradul de pregătire al școlilor și a
    celorlalte părți interesate pentru managementul riscului în domeniul
    incendiilor de pădure și al inundațiilor.


    Pe baza acestor studii a avut loc o întâlnire
    internațională a experților care s-a desfășurat la Varsetz (Bg), la care au
    participat 30 de persoane cu expertiză în managementul dezastrelor, membrii ai
    Crucii Roșii și ai ISU din cele trei
    regiuni. În cadrul întâlnirii au fost prezentate aceste studii și s-au formulat
    sugestii și propuneri pentru realizarea unui raport consolidat. Acest raport
    consolidat a fost publicat pe site-ul proiectului     www.safetyrobg.eu.


    Cu ajutorul materialelor realizate în cadrul proiectului
    se organizează traininguri pentru formatori, acești formatori vor fi profesori
    din cadrul liceelor din Calafat și Băilești. După școlirea profesorilor urmează
    școlirea elevilor, vor fi școliți cîte 50 de elevi din fiecare liceu. Menționez
    că atât trainingurile pentru profesori cât și cele pentru elevi vor fi
    organizate în condiții de maximă siguranță în așa fel încât să respectăm toate
    măsurile în vigoare.


  • Turismul, ca o legătură în perspectiva regiunii transfrontaliere

    Turismul, ca o legătură în perspectiva regiunii transfrontaliere

    Multe obiective de
    patrimoniu rămân nedescoperite călătorului iubitor de cultură, istorie și
    frumos.Un proiect transfrontalier România – Bulgaria aduce a la viață o cale
    romană și un ansamblu arhitectural bisericesc
    într-o încercare de dezvoltare a regiunii transfrontaliere prin atragerea turiștilor în zona rurală.


    Cu
    detalii Liana Tătăranu, consultat în cadrul
    proiectului:     Unul dintre aceste
    obiective cu potențial turistic este biserica Sf. Nicolae din comuna Moțăței,
    județul Dolj. Pentru aceasta Primăria în parteneriat cu Parohia Moțăței și împreună cu partenerii bulgari din Dolna
    Mitropolya au depus un proiect în cadrul apelului de proiecte România Bulgaria,
    Turismul ca o legătură a dezvoltării în
    perspectiva regiunii transfronatliere. De partea cealaltă a Dunării,
    partenerii bulgari și-au propus să renoveze și să restaureze o stație de drum
    roman, un monument istoric din patrimoniul Bulgariei.


    Revenind la partea
    română, la comuna Moțăței, aici se va restaura și se va pune în valoare această
    biserică, Sf. Nicolae, care este foarte valoroasă, un monument de categorie B,
    are o pictură valoroasă, refăcută de celebra Olga Greceanu. Biserica a fost
    construită in perioada 1914-1916, practic a fost rezidită pe locul unei
    biserici de lemn ridicată în 1802-1804. Va fi consolidată biserica, va fi
    reconstruit acoperișul și va fi restaurată pictura interioară.


    Sperăm să o facem
    cunoscută, împreună cu alte monumente care se regăsesc în zonă, chiar în comuna
    Moțăței mai este o biserică de patrimoniu, tot cu hramul Sf. Nicolae, în satul
    Dobridor și există o cruce de hotar foarte veche, de la 1777 care în viitor vor
    fi și acestea restaurate, puse în valoare și redate circuitului turistic.


    În cadrul
    proiectului se vor realiza și câteva panouri cu harta zonei și vor fi
    evidențiate diverse obiective de patrimoniu pe o rază de 20-30 de km.


  • Proiectul transfrontalier “Confesiuni prin culoare”

    Proiectul transfrontalier “Confesiuni prin culoare”

    Cinci lucrări de artă
    socială infrumusețează, déjà, orașul Vidin, din Bulgaria, alte cinci au fost
    expuse în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova și vor fi
    instalate curând, impreună cu cele din Bulgaria, în alte locuri publice din
    oraș. Ele au fost realizate în cadrul proiectului Confesiuni prin culoare
    care tocmai s-a incheiat la finalul lunii mai.

    Detalii ne oferă doamna Sorina
    Stăiculescu, purtător de cuvânt în cadrul proiectului: Proiectul Confesiuni
    prin culoare este implementat de Asociația Reinventează-TE din Craiova și
    Asociația pentru dezvoltarea afacerilor și formării profesionale din Archar,
    Vidin, din Bulgaria.


    El a avut ca scop
    dezvoltarea competențelor sociale, civice și interculturale ale
    participanților, prin însușirea și promovarea valorilor europene și
    transmiterea lor în comunități, cu instrumente artistice, pentru o creștere nediscriminatorie și
    incluzivă a societății, facilitând includerea grupurilor minoritare și de
    migranți.


    Se știe că Vidin, oraș
    de frontieră și port la Dunăre, dar și Craiova, oraș aflat pe traseul de ieșire
    din țară spre vestul Europei, sunt zone accesate de migranți și de refugiați.
    Cei doi parteneri au studiat această situație și au ajuns la concluzia că
    populația din cele două zone ar trebui educată în spiritual valorilor europene
    astfel încât să nu discrimineze refugiații, migranții care ajung pe meleagurile
    lor, să înțeleagă ce înseamnă drepturile omului, să-I respecte pe acești
    oameni, să fie mai toleranți.


    Proiectul a presupus
    două schimburi de experiență între cele două țări. Au fost selectați 15 tineri
    talentați de la Liceul de Arte Marin Sorescu din Craiova și 15 tineri de la
    Liceul de Arte din Vidin.


    În prima mobilitate,
    care a avut loc în luna octombrie în Vidin, după ce au înțeles anumite
    trăsături specifice zonei, și-au schițat proiectele, niște picture stradale, 5
    picturi de mari dimensiuni.


    Cea de adoua
    mobilitate a avut loc în Craiova, aici au fost discutate aspecte specifice
    României și au fost executate de cei 30 de tineri încă 5 lucrări stradale.


  • NATBIOT „Natural heritage – natural/bio resouces services”, o nouă perspectivă asupra turismului

    NATBIOT „Natural heritage – natural/bio resouces services”, o nouă perspectivă asupra turismului

    Mișcarea Română
    Pentru Calitate a finalizat proiectul Natural heritage – natural/ bio
    resources`services – NATBIOT, cofinanțat de Uniunea Europeană prin
    Fondul European pentru Dezvoltare Regională în cadrul Programului Interreg V-A
    România-Bulgaria. Obiectivul proiectului este crearea de produse turistice
    inovatoare, marca NATBIOT, precum și îmbunătățirea calității și serviciilor de
    marketing în turism, care conduc la utilizarea durabilă a patrimoniului natural
    și cultural și a resurselor în zona transfrontalieră vizată: Dolj, Olt,
    Mehedinți (RO) – Vidin, Montana, Vratsa și Pleven (BG). Despre rezultate și
    perspective ne vorbește doamna Magdalena Poenaru, directorul MRC:





    Printre
    rezultatele proiectului se numără un Studiu consolidat privind patrimoniul
    natural și cultural în zonele vizate din regiunea transfrontalieră Ro – Bg.
    Studiul vizează cele mai reprezentative resurse
    din patrimoniu natural sau cultural din zona menționată, precum și un
    inventor al serviciilor hoteliere precum capacitatea de cazare, numărul
    turiștilor, obiective turistice din zonă, servicii care susțin turismul.


    Pentru valorificarea sustenabilă a patrimoniului cultural și
    natural în studio a fost realizată și o analiză SWOT prin identificarea
    principalelor puncte forte, puncte slabe precum și a oportunităților și
    amenințărilor în raport cu evoluția turismului și a patrimoniului natural și
    cultural la nivelul regiunii vizate în proiect.


    Prin acest proiect ne-am dorit să venim în sprijinul
    dezvoltării ecoturismului, alături de turismul traditional și, printr-un
    material tip broșură, am evidențiat avantajele serviciilor eco-friendly, cele
    care utilizează resurse naturale specifice, și produse bio pentru dezvoltarea
    turismului.


    Au fost dezvoltate în cadrul proiectului patru produse
    turistice marca NATBIOT, pachetele propuse au fost deja testate de către
    operatori de turism din România și Bulgaria care au devenit la rândul lor
    turiști și au putut să evalueze atractivitatea obiectivelor propuse,
    opțiunile de cazare și masă, accesibilitatea și posibilitățile de petrecere a
    timpului liber. Tot în cadrul acestui proiect au fost consiliate și instruite
    opt unități hoteliere din România și Bulgaria pentru certificarea ISO 2001 2015
    împreună cu cerințele specific de certificare marca NATBIOT.


  • Proiect transfrontalier România – Ucraina pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale

    Proiect transfrontalier România – Ucraina pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale

    Programul Operaţional Comun România – Ucraina 2014 -
    2020, cu alocare totală de 60 de milioane de euro, susține promovarea
    dezvoltării economice și sociale prin abordarea provocărilor comune în mediu,
    sănătate publică, siguranță și securitate.




    Astfel sunt formulate dezideratele ce se doresc a fi
    atinse prin proiectele susținute financiar de Uniunea Europeană, inițiative
    care au componente de desfășurare în ambele țări. Pentru rubrica Euranet de
    astăzi, este edificator exemplul de la Botoșani – un proiect susținut de
    Consiliul Județean și de Consiliul Raional Hliboca din Ucraina.




    Informații sunt oferite de doamna Otilia Moruz, director
    al Direcției de Dezvoltare și promovare a Consiliului Județean Botoșani. Așadar,
    un proiect care are desfășurări în România și Ucraina și care vizează, inclusiv
    modernizări de școli. Mai exact?




    Mai exact, este
    vorba de un proiect care vizează creșterea calității serviciilor educaționale
    oferite copiilor cu cerințe educaționale speciale. Proiectul nostru are o valoare
    totală de , aproximativ, 255 de mii de
    euro și își propune două componente mari: o componentă de dotare a două licee
    pentru copiii cu cerințe educaționale speciale din județul Botoșani și
    înființarea unui centru de incluziune și dotarea acestuia din raionul Hliboca;
    cealaltă componentă a proiectului vizează perfecționarea și schimbul de
    experiență între cadre didactice și nedidactice care oferă servicii
    educaționale acestor copii.




    Vorbim de dotarea
    bazei materiale din cadrul Liceului
    Sfântul Stelian Botoșani, Liceului Ion Pillat din Dorohoi și a
    Centrului de Incluziune pentru Copiii cu C.E.S. (cerințe educaționale speciale)
    din Hliboca. Se vor face dotări la laboratoarele specifice de tipul kinetoterapie, logopedie,
    terenurilor de sport, atelierelor de lucru în care acești copii își desfășoară
    activitatea.




    Care este stadiul implementării? Știu că recent au fost
    semnate contractele.




    Practic, contractul
    a fost semnat în ultima zi a anului
    2019. Suntem în faza de implementare, începând cu 6 ianuarie și sper ca, după
    18 luni de implementare, să putem să atingem toți indicatorii și toate
    obiectivele care au fost propuse pentru cei 783 de copii care constituie grupul
    țintă al acestui proiect.


  • Proiect transfrontalier pentru traversarea Dunării cu bacul între România şi Serbia

    Proiect transfrontalier pentru traversarea Dunării cu bacul între România şi Serbia

    Bănăţenii pot ajunge în Serbia şi cu bacul, traversând Dunărea. Este vorba de un proiect transfrontalier, derulat prin programul IPA România-Serbia, de către Consiliul Județean Caraș-Severin în parteneriat cu Primăria Moldova Nouă și municipalitățile Golubac și Veliko Gradişte.

    6 ani le-a luat autorităţilor române şi sârbe să deschidă Punctul de Trecere a Frontierei Moldova Nouă – Golubac. Prima cursă a bacului Baziaş 4 a fost luni, 30 decembrie 2019, iar de la începutul anului 2020 se fac câte două curse zilnic:

    Atunci când proiectul a fost iniţiat s-a dorit dezvoltarea acestei zone și am convingerea că legătura dintre România şi Serbia, relaţiile dintre cele două ţări vor deveni mai puternice, a spus directorul Biroului Regional pentru Cooperare Teritorială Timișoara, Anca Lolescu.

    Primarul din Moldova Nouă, Adrian Torma este încrezător în acest proiect transfrontalier: Sădim o sămânţă în dezvoltarea turismului în Clisura Dunării de Banat. Noi cei din Moldova Nouă ne mândrim că facem parte din Banat şi ne bucurăm că mulţi timişoreni vin la noi în zonă. A fost un proiect cu multe greutăţi, cu multe modificări, dar uite că reuşim să-l finalizăm. Sper ca această mică sămânţă să devină un reper în Clisura Dunării.

    Bacul Baziaş 4 traversează Dunărea de două ori pe zi, iar durata călătoriei este de numai o jumătate de oră. Ambarcațiunea este dotată cu două motoare, are o lungime de 33 de metri şi o lăţime de 17 metri, poate transporta 20 de mașini și 50 de persoane. La timonă este căpitanul Florin Bolboc, un marinar cu o experienţă de 35 de ani pe Dunăre, dar care a navigat și pe toate apele interioare din Europa:

    Este o şansă teribilă. Eu o numesc bucla de aur. Turiştii vor putea să traverseze în Serbia şi să vină înapoi în România pe la Drobeta Turnu Severin. Acest circuit ridică enorm şansa de a se dezvolta turismul în zonă.

    Consiliul Județean Caraș-Severin a realizat proiectul tehnic pentru construirea Punctului de Trecere a Frontierei de la Moldova Nouă, a finalizat achiziția bacului de trecere Baziaș 4 și pontoanele de acostare ale acestuia. Tot în responsabilitatea Consiliul Județean a fost și derularea procedurii de avizare a Punctului de trecere a frontierei nou creat în cadrul proiectului.

    Lucrările de construcție, achiziția și dotarea obiectivului de investiții și drumul de legătură cu DN 57 la Moldova Nouă au fost în responsabilitatea Primăriei orașului Moldova Nouă. Partenerii sârbi, municipalitățile Veliko Gradiște și Golubac au realizat lucrările de construcție a drumului de legătură la Usije pentru feribot, precum și drumul de legătură între Usije și Veliko Gradiște.


  • Proiect transfrontalier “Reţea comună durabilă pentru situaţiile de urgenţă din Banat”

    Proiect transfrontalier “Reţea comună durabilă pentru situaţiile de urgenţă din Banat”

    Proiectul are o valoare de aproape 1,5 milioane de euro, este finanţat prin Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia şi are o perioadă de implementare de 24 de luni. Parteneri sunt Consiliul Judeţean Caraş-Severin, ISU Semenic, Primăria Vârşeţ şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă. Prin proiect se doreşte consolidarea capacităţii autorităţilor locale de prevenire a dezastrelor, a accidentelor de mediu şi de reacţie în caz de situaţii de urgenţă în zona transfrontalieră, reprezentată de judeţele Caraş-Severin, Timiş şi Districtul Banatul de Sud.

    Preşedintele Consiliului Judeţean, Silviu Hurduzeu, dar şi şeful ISU Semenic, colonel Cristinel Coneru consideră că proiectul este foarte important pentru Banatul montan:

    Prin proiect vor fi achiziţionate echipamente de intervenţie pentru situaţii de urgenţă, vor fi organizate exerciţii tactice comune româno-sârbe şi cursuri de scafandri militari pentru ISU SEMENIC şi ISU BANAT Timiş. Vor mai fi organizate sesiuni de instruire pentru personalul de intervenţie şi cel administrativ, va fi elaborat un studiu de cercetare privind situaţiile de urgenţă şi riscurile privind protecţia mediului în aria proiectului şi va fi derulată o campanie de conştientizare adresată populaţiei privind factorii de risc.


    Câştigaţi în urma acestui proiect transfrontalier vor fi şi partenerii sârbi. De exemplu, locuitorii din zona Vîrşeţ vor avea sistem de alertare în caz de dezastre, spune Marina Putnik – șeful Serviciului Proiecte Transfrontaliere din cadrul Primăriei Vârșeț:

    Prin acest proiect vom achiziţiona maşini mari care să poată interveni la situaţii de urgenţă. La fel de importantă pentru noi este platforma, care în România este deja dezvoltată la nivel naţional, RO-alert. Noi dorim o astfel de platformă pentru cetăţenii din zona Vîrşeţ. De asemenea, ne interesează foarte mult semnarea unui acord de colaborare pe termen lung între statele noastre pentru a acţiona mult mai bine în situaţii de urgenţă.


  • Echipamente în valoare de aproape un milion de euro vor intra în dotarea ISU “Drobeta” jud Mehedinţi

    Echipamente în valoare de aproape un milion de euro vor intra în dotarea ISU “Drobeta” jud Mehedinţi

    Echipamente în valoare de aproape un milion de euro vor intra în dotarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Drobeta al Judeţului Mehedinţi, ca urmare a implementării proiectului Întărirea capacităţii autorităţilor române şi sârbe de a reacţiona în caz de inundaţii şi cutremure, derulat în cadrul Programului IPA de cooperare transfrontalieră România – Republica Serbia.

    În localitatea Ponoarele s-a derulat o nouă etapă a proiectului, la care a participat şi o delegaţie străină, formată din 15 specialişti ai Ministerului de Interne din Republica Serbia. Activitatea a fost susţinută de inspectorul şef al ISU Mehedinţi, colonelul Florentin Dragomir:

    Fiecare partener, atât partea română, cât şi cea sârbă, a explicat care sunt principalele măsuri şi acţiuni care se iau în cazul unor astfel de situaţii de urgenţă. Am putut face un schimb de informaţii în ceea ce priveşte experienţa inundaţiilor produse în România, ce au ca dotare autorităţile din Serbia şi am punctat importanţa cursurilor pe care noi le-am făcut pentru a putea interveni eficient la cutremure.


    La seminarul din Mehedinţi a participat şi prefectul Nicolae Drăghiea, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean Pentru Situaţii de Urgenţă:

    Populaţia trebuie să ştie ce se întâmplă, pentru a putea să lase profesioniştii să acţioneze, dar în acelaşi timp, să aibă siguranţa că aceştia îşi fac treaba eficient atnci când apar situaţii de urgenţă.





    Proiectul transfrontalier se va încheia în primăvara anului viitor, a mai spus colonelul Florentin Dragomir, şeful ISU Mehedinţi:

    Proiectul nostru transfrontalier se va încheia în luna martie 2020, printr-un exerciţiu în comun, în Serbia. În cadrul proiectului IPA am achiziţionat şi urmează să achiziţionăm echipamente pentru intervenţie la cutremur şi inundaţie. Este vorba de un camion pentru intervenţii la accidente colective şi calamităţi; un camion de sprijin logistic (pentru organizarea unei tabere pentru sinistraţi sau a unei baze de operaţiuni – 70 persoane); un camion pentru transportul materialelor de intervenţie la locul intervenţiei; două microbuze (16+ 1 persoane); bărci de salvare şi echipamente de protecţie individuală pentru intervenţia în caz de inundaţii şi căutare-salvare sub dărâmături.


    Un obiectiv important în cazul acestui proiect este creşterea gradului de conştientizare a populaţiei, în special în rândul elevilor, cu privire la măsurile de prevenire şi la modalităţile de a reacţiona în situaţii speciale provocate de inundaţii şi cutremure.

  • Proiectul transfrontalier “Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega”

    Proiectul transfrontalier “Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega”

    Proiectul transfrontalier Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega,
    elaborat de Administraţia Bazinală de Apă Banat în parteneriat cu Consiliul
    Judeţean Timiş, a primit finanţare din fondurile programului IPA (Interreg
    Cooperare Transfrontalieră România – Serbia) şi are ca scop redarea posibilităţii transportului
    fluvial aşa cum era înainte de 1958, an în care navigaţia pe canal în sectorul
    românesc a fost închisă.


    Obiectivul
    principal al proiectului în ceea ce priveşte sectorul românesc este refacerea
    nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român pentru asigurarea în condiţii optime a
    navigabilităţii. Toate detaliile legate de partea de documentaţie a fost
    încheiate iar în această săptămână începe organizarea şantierului şi aducerea
    utilajelor.Lucrările propriu zise de refacere a nodului hidrotehnic Sânmihaiu
    Român vor putea începe din prima săptămână a lunii mai spune directorul
    Administraţiei Bazinale de Ape Banat, Titu Bojin:


    În urma semnării contractului pentru lucrarea de
    reabilitare a nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român, lucrare care este
    dorită de către toţi timişorenii, timişenii şi nu numai, se ştie că s-a pus în
    discuţie reabilitarea ecluzelor pentru posibilitatea tranzitării nodului
    hidrotehnic către Serbia, în această săptămână, practic, vom intra în linie
    dreaptă, se trece la lucru efectiv, la organizarea de şantier, la aducerea
    utilajelor şi, zicem noi că, după Paşti începând cu trecerea vacanţei de
    sărbătorile pascale şi de 1 Mai, să se poată lucra efectiv pe nodul hidrotenic
    de la Sânmihai.

    O lucrare, aşa cum am mai spus, frumoasă, necesară, şi noi ne
    bucurăm că am reuşit ca prin atragerea de fonduri europene prin programul IPA,
    împreună cu vecinii noştri sârbi să reuşim să realizăm această lucrare şi,
    bineînţeles, să putem să ne racordăm şi la circuitul internaţional atât din
    punct de vedere al circulaţiei pe Bega şi posibilităţii de tranzitare inclusiv
    a Serbiei cât şi pe pista de biciclete care aşa cum se ştie la noi are 37 de km
    şi va fi continuată pe teritoriu sârb cu încă 43 de km, lucru care este indeit
    şi sunt convins că mulţi vor fi cei care îşi vor asuma turistic acest traseu
    până în Serbia şi înapoi.




    Refacerea nodului hidrotehnic de la Sanmihaiu Român costă în jur de 7
    milioane de Euro, bani proveniţi din fonduri IPA de cooperare transfrontalieră
    România-Serbia. Investiția are ca are termen de finalizare anul 2021. Pe sectorul sârbesc se va
    urmări repararea nodurilor hidrotehnice Srpski Itebej și Klek, achiziția unei drage,
    construcția unei piste de biciclete şi realizarea studiului de fezabilitate pentru
    punctul de trecere a frontierei.