Tag: proiecte de lege

  • Retrospectiva săptămânii  02.04 – 08.04.2023

    Retrospectiva săptămânii 02.04 – 08.04.2023


    Cancelarul german Olaf Scholtz, la București.


    Cancelarul german, Olaf Scholz, a reiterat, luni, la Bucuresti, susţinerea aderării României la Spaţiul Schengenîn acest an. În cadrul întrevederii cu președintele Klaus Iohannis, Scholz a apreciat că Bucureștiul a depus eforturi mari în acest sens. La rândul său, preşedintele Iohannis a spus că România îşi îndeplineşte rolul de garant al securităţii la frontiera externă, iar aderarea la Schengen va consolida acest spaţiu. El a subliniat că este necesară o prezenţă sporită a NATO în Marea Neagră şi a mulţumit Germaniei pentru sprijinul acordat întăririi Flancului Estic, pentru misiunea de poliţie aeriană în spaţiul aerian al ţării în 2022, precum şi pentru prezenţa în structurile NATO din România. În prim-planul convorbirilor s-a aflat si situaţia de securitate determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Tot luni, Scholz şi Iohannis au avut convorbiri, în format trilateral, cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Preşedintele român a promis că sprijinul pentru Republica Moldova va continua, cu atât mai mult cu cât această ţară este supusă unor presiuni hibride sistematice, inclusiv unor tentative de subminare a ordinii constituţionale. Republica Moldova este cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei, a spus Maia Sandu, iar ţara sa are nevoie de sprijin pe partea economică, dar şi pentru consolidarea capacităţii instituţiilor responsabile de securitatea cetăţenilor şi a sistemului de apărare.La București, cancelarul german a discutat şi cu premierul Nicolae Ciucă despre parteneriatele şi schimburile de experienţă, în special în domeniul industrial.Olaf Scholtz a arătat că schimburile comerciale dintre cele două ţări au atins un nou record. Dinamica mediului de afaceri generează atractivitatea acesteia pentru noi investiţii, mai ales în sectoare precum cel energetic, alimentar şi digital, care au un potenţial semnificativ în România, a subliniat Nicolae Ciucă.



    Doi comisari europeni în România


    Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit, la Bucuresti, cu Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune şi reforme, şi Nicolas Schmit, comisar european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, context în care a fost prezentat impactul pozitiv al fondurilor europene pentru dezvoltarea României şi recuperarea decalajelor dintre regiuni. Nicolae Ciucă a mulţumit oficialilor europeni pentru sprijinul acordat în configurarea programelor aferente Politicii de Coeziune. Totodată, el a dat asigurări că Executivul de la Bucureşti, alături de Comisia Europeană, va continua cooperarea pentru a se asigura că fiecare euro alocat ţării este folosit în interes public. La rândul său, Elisa Ferreira a apreciat creşterea economică înregistrată de România, iar Nicolas Schmit a subliniat că fondurile europene pot sprijini o dezvoltare economică şi socială echitabilă a ţării. Printre temele abordate s-a numărat şi sprijinul acordat de UE pe fondul crizei energetice şi agresiunii militare ruse din Ucraina.



    Noi proiecte de legi la Camera Deputaților


    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat proiectele de lege care reglementează codurile penal şi de procedură penală în forma redactată de Ministerul Justiţiei, fără niciun amendament. Venite de la Senat cu scandal, unde partidele coaliţiei PSD – PNL – UDMR au votat un prag de 250.000 de lei (50.000 de euro) până la care abuzul şi neglijenţa în serviciu nu erau considerate infracţiuni, proiectele au fost amendate drastic de deputaţi, care au eliminat orice prag valoric. Absenţa oricărui prag valoric ar putea ridica, însă, probleme de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit, anterior, că un prag valoric pentru incriminarea faptei este necesar, câtă vreme se calculează un prejudiciu adus de fapta respectivă. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. Modificarea celor două coduri este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deci o obligaţie asumată de România în schimbul banilor promişi de UE.



    Executivul plafonează valoarea polițelor RCA


    Guvernul de la București a plafonat tarifele RCA (polița auto obligatorie) pentru următoarele şase luni şi a limitat comisioanele brokerilor de asigurări la 8%, tot pentru aceeaşi perioadă. Decizia vine în urma trecerii în insolvenţă a Euroins, compania cu cea mai mare cotă de piaţă. Astfel, tarifele RCA ofertate vor fi cele de la sfârşitul lunii februarie. Decizia plafonării şi îngheţării preţurilor a fost luată pentru a-i proteja pe şoferi de scumpiri semnificative, după experiența nefastă similară de acum doi ani provocată de falimentul unei alte mari companii în domeniu – City Insurance, și ea lider de piaţă.



    Decizii ale BNR


    Bănca Naţională a României a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Au fost menţinute la nivelurile de până acum şi dobânda la care se pot împrumuta băncile comerciale de la BNR, respectiv 8% pe an, dar şi cea pe care o primesc acestea pentru depozitele păstrate în conturile Băncii Centrale, la 6 procente anual. Deciziile au la bază evoluţiile macroeconomice din ultimele luni.Conform estimărilor, rata anuală a inflaţiei îşi va accelera probabil descreşterea în perioada următoare. BNR a precizat ca rata anuală a inflaţiei s-a redus la 15,52% în februarie, de la 16,37% în decembrie 2022, relativ în linie cu previziunile.



    Ninsoare în luna aprilie


    Iarna s-a întors în forță, pentru câteva zile în mai multe regiuni din România. Temperaturile au scăzut foarte mult. A plouat și a nins în aproape toată țara, iar rafalele de vânt au ajuns chiar la viteze de 70-75 km/h.Traficul rutier și aerian a fost afectat. Sute de persoane au rămas înzăpezite cu maşinile pe drumurile naţionale şi judeţene Pe unele dintre acestea, circulaţia a fost, temporar, închisă.




  • Agendă complicată în Parlament

    Agendă complicată în Parlament

    Dezbaterile se anunță aprinse, săptămâna aceasta, în
    Parlamentul de la București. Două proiecte de lege – cel privind abuzul în
    serviciu şi cel referitor la pensiile speciale – au ajuns pe mesele de lucru
    ale deputaților și ar urma să primească votul lor. Unul, în principiu,
    previzibil, dată fiind majoritatea confortabilă de care beneficiază coaliția la
    putere PNL-PSD-UDMR. În ambele proiecte, Camera Deputaților este for
    decizional. Proiectul de lege privind abuzul în serviciu va fi adoptat cu
    pragul valoric de 9.000 de lei (1.800 de euro) de la care se consideră abuz în
    serviciu şi se pedepseşte cu închisoarea fapta ilegală a unui funcţionar public
    – a dat asigurări liderul PSD, Marcel Ciolacu. El consideră că ministrul
    Justiției, Cătălin Predoiu, ar fi trebuit să îşi asume această
    limitare valorică de 9.000 lei încă din forma iniţială a documentului, în lipsa
    căruia, la Senat, proiectul a fost adoptat cu un prag mult mai mare, de 250.000
    de lei.

    Marcel Ciolacu: ʺSunt ferm convins că alături de colegii mei
    şi din PSD, şi din PNL, şi din UDMR, miercuri, această lege va pleca din Camera
    Deputaţilor către promulgare cu 9.000 lei propuși de către ministrul Justiţiei.ʺ

    Din opoziţie, USR a criticat dur forma adoptată de senatori cu voturile PSD,
    PNL, UDMR. Stelian Ion: ʺDecizia Curţii Constituţionale impunea un
    prag, dar pragul acesta era de bun simţ, un prag rezonabil la nivelul
    salariului minim pe economie.
    ʺ

    Tot în ciuda protestelor opoziției, la
    Camera Deputaților a ajuns, de la Senat, și proiectul de lege de reformare a
    pensiilor speciale plătite de Stat. Potrivit noilor prevederi susţinute de
    parlamentarii la putere, nicio pensie specială nu va mai depăşi veniturile din
    timpul activităţii, se interzice cumulul pensiilor speciale şi se introduce un
    impozit de maximum 15% pe partea de necontributivitate. Nemulțumitor !
    spune opoziția, care a solicitat aplicarea sistemului de contributivitate
    pentru toate pensiile, indiferent de domeniul de activitate. De pensii speciale
    beneficiază, în prezent, aproape 200.000 de persoane, majoritatea – peste 170.000
    – din Apărare şi ordine publică. Însă cele mai mari pensii speciale le au
    foştii magistraţi – judecători și procurori, care pot ajunge să primeasă în jur
    de 18.000 de lei pe lună (circa 3.600 de euro), de 10 ori mai mult decât o
    pensie medie obișnuită. Reformarea sistemului pensiilor speciale este o cerinţă
    în PNRR de care depinde aprobarea a aproape 3 miliarde de euro, fonduri
    europene.

    În fine, pe agenda Parlamentului de la București s-ar putea regăsi,
    săptămâna aceasta, şi noile proiecte de legi ale Educaţiei, ce
    au la bază proiectul România educată al
    preşedintelui țării, Klaus Iohannis. Prin ele, s-ar dori combaterea abandonului școlar şi a analfabetismului funcţional, plasarea
    elevului în centrul procesului educaţional sau sprijinirea cooperării europene
    a universităţilor din România. Opoziția critică proiectele de lege, considerând
    că au lipsuri şi generează dezechilibre.