Educație fără granițe şi Digitalizarea serviciilor consulare, două proiecte legislative iniţiate de senatorul de diaspora Radu Mihail, cuprinse în raportul său de activitate pe luna octombrie, recent publicat.
Tag: proiecte legislative
-
Reacţii după asumarea răspunderii
Constrâns
de timp şi mai ales de situaţia fragilă din Parlament, cabinetul minoritar
liberal de la Bucureşti şi-a asumat răspunderea în legislativ pe proiectele de
lege care vizează amânarea majorării vechimii pentru intrarea în magistratură,
măsuri în domeniul transportului de persoane şi plafoanele bugetare pentru anul
viitor.Este cea mai sănătoasă soluţie de legiferare în acest moment, a
explicat vicepreşedintele PNL al Senatului, Alina Gorghiu. Potrivit acesteia,
guvernul Ludovic Orban joacă, astfel, cu mandatul pe masă, iar miza este
uriaşă, aceea de a scoate România la liman rapid.În timp ce PMP consideră că
acţiunea este corectă şi legală, UDMR avertizează că o astfel de procedură în
cazul legii bugetului de stat pe 2020 ar reprezenta un derapaj serios, iar ALDE
şi-a exprimat speranţa că executivul nu va mai recurge la o astfel de soluţie. Şi
USR susţine că legea bugetului de stat trebuie adoptată în Parlament şi nu prin
asumarea răspunderii. Pro România vede în angajarea răspunderii Guvernului pe
cele trei proiecte o încercare de testare a majorităţii.Premierul Orban a profitat
de prezenţa în Parlament şi de discuţia despre buget pentru a atrage atenţia asupra
situaţiei extrem de dificile din punct de vedere financiar în care se află
ţara. El a făcut apel la cumpătare şi a spus că bugetul pe anul viitor nu mai
suportă cheltuieli suplimentare.Ludovic Orban: Bugetul României pe 2020 nu mai
suportă nicio nouă cheltuială suplimentară. Orice cheltuială suplimentară, care
este rezultatul adoptării unor legi, va duce la creşterea deficitului sau la
imposibilitatea de a efectua cheltuieli vitale pentru dezvoltarea economică a
României.Guvernul îşi propune un deficit bugetar pentru anul 2020 de
3,6% din PIB, iar pentru anul 2021 unul de 3,34% din PIB. Asumarea răspunderii
comportă riscul ca împotriva cabinetului să fie depusă o moţiune de cenzură.
Preşedintele interimar al PSD, şeful Camerei deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat,
însă, că social-democraţii nu iau în calcul un astfel de gest. Cu toate
acestea, două din legile trecute prin asumare nu vor putea intra în vigoare pentru
că PSD a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională proiectul de lege
prin care se amână creşterea vechimii pentru accederea în magistratură şi
iniţiativa referitoare la transportul şcolar.Marcel Ciolacu: Partidul
Social Democrat a decis să depună o contestaţie la CCR, deoarece nouă ni se
pare un conflict juridic ca, atâta timp cât o lege e în dezbatere în Parlament,
ea să fie asumată de către Guvern.Premierul Ludovic Orban a declarat
că angajarea răspunderii în domeniul justiţiei era necesară pentru buna
funcţionare a sistemului judiciar. În ce priveşte al doilea proiect contestat
de PSD, premierul a spus că se impunea abrogarea unui act normativ care afecta transportul
unor categorii vulnerabile ale populaţiei, între care se numără şi copiii care
nu mai beneficiază de decontarea navetei la şcoală. -
Clienţii, protejaţi în relaţia cu băncile
Senatorii români au adoptat mai multe proiecte legislative privind protejarea consumatorilor
în raport cu băncile, iniţiate de preşedintele Comisiei economice, social-democratul
Daniel Zamfir. Între acestea se numără şi unul care vizează protecţia
consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit şi prevede că
un consumator poate solicita băncii conversia creditului la cursul de acordare
plus 20%. Dacă banca nu acţionează voluntar în 45 de zile, împrumutatul se poate
adresa instanţei, iar ratele se suspendă de la momentul solicitării până la
pronunţarea instanţei.Senatorul PSD Daniel Zamfir: Această lege face în sfârşit
dreptate celor care şi-au luat credite în franci elveţieni şi au suportat din
păcate singuri criza financiară din 2008. Ratele oamenilor au ajuns să fie cu
mult peste veniturile lor, iar propunerea legislativă nu face altceva decât să
îndrepte lucrurile în această speţă.În schimb, PNL, la guvernare, s-a
pronunţat împotriva proiectului de lege, arătând că acesta promovează măsuri
populiste. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu: Încercăm
să intervenim, să blocăm regulile economiei de piaţă cu reglementări de genul
ăsta, populiste, care niciodată n-o să aibă efect pentru că încalcă un
principiu esenţial al economiei de piaţă, respectiv jocul cererii şi al
ofertei, nu asta înseamnă protecţia consumatorului.Celelalte acte
normative adoptate de senatori vizează executările silite, dobânzile excesive
şi limitarea cesiunilor de creanţe. Proiectul privind protecţia consumatorilor
contra cesiunilor speculative de creanţe interzice transferul de credite. Dacă
banca transferă creditul, acesta este considerat speculativ, iar împrumutatul
scapă de datorie după ce plăteşte un preţ, respectiv cel cu care banca a vândut
mai departe creditul.Acelaşi lucru s-ar întâmpla şi în situaţia creditelor
ajunse la recuperatorii de creanţe, iar legea, în forma actuală, arată că
aceasta s-ar aplica şi creditelor în derulare, adică inclusiv celor în franci
elveţieni, afirmă Zamfir. Un alt proiect adoptat se referă la protecţia
consumatorilor faţă de executările silite abuzive sau intempestive. Potrivit
lui Daniel Zamfir, proiectul de lege este o formă de protecţie a locuinţei
familiale.De partea social-democraţilor se află reprezentanţii UDMR, care consideră
că aceste legi îmbunătăţesc condiţiile de executare silită sau pe cele de
conversie a creditului şi, deşi nu sunt perfecte, ele merg în camera inferioară
a Parlamentului unde vor fi îmbunătăţite. Camera Deputaţilor este for decizional. -
România 43
Senatorul
Viorel Badea, secretarul Comisiei pentru comunităţile de români din afara ţării, despre principalele proiecte
legislative aflate pe agenda Comisiei, care îşi aşteaptă concretizarea în sesiunea de toamnă a Parlamentului.
-
Jurnal românesc – 20.01.2015
Ministrul delegat pentru Relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a prezidat, luni, cea de-a şaptea reuniune a Consiliului consultativ inter-instituţional privind comunităţile din diaspora. La întâlnire, desfăşurată la sediul Ministerului de Externe, au participat, între alţii, reprezentanţi ai ministerelor de Interne, Educaţiei, Culturii şi Fondurilor Europene, Institutului Cultural Român, Patriarhiei Române, Televiziunii şi Radioului publice. S-a discutat, în principal, despre strategia din 2015 a Departamentului Politici pentru Românii de Pretutindeni şi despre propunerile legislative menite să uşureze procesul de votare în străinătate. Pe agenda reuniuni s-a aflat şi organizarea, în acest an, a Congresului Românilor de pretutindeni.
România se află în al 26-lea an consecutiv de declin demografic, a anunţat Institutul de Cercetare Demografică “Valdimir Trebici”, al Academiei Române. Potrivit directorului Institutului, Vasile Gheţau, populaţia României este sub 20 de milioane, în condiţiile în care, în 1990, imediat după prăbuşirea regimului comunist, numărul locuitorilor depăşea 23,2 milioane. De asemenea, Gheţau a apreciat că această scădere reprezintă cea mai mare ameninţare pentru sustenabilitatea sistemul public de pensii. Şi Asociaţia pentru Pensiile Private susţine că sistemul public de pensii nu va putea oferi singur venituri decente după anul 2030. Potrivit Asociaţiei, datele demografice şi studiile de specialitate ar trebui să convingă populaţia de necesitatea unei pensii facultative. Principala piedică este educaţia în materie, apreciază Asociaţia pentru Pensiile Private.
Ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc, s-a întâlnit luni, la Bruxelles, cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi cu comisarul pentru justiţie, egalitate de gen şi consumatori, Vera Jurova. Potrivit Ministerului de Justiţie de la Bucureşti, Cazanciuc a prezentat progresele făcute de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi a dat asigurări că autorităţile naţionale sunt decise să lupte eficient împotriva corupţiei. La rându-le, responsabilii europeni au lăudat România pentru reformele aplicate în domeniul judiciar, se mai arată în comunicatul Ministerului. MCV este instrumentul prin care Comisia Europeană continuă să monitorizeze evoluţia sistemului judiciar românesc, la opt ani de la aderarea ţării la spaţiul comunitar.
Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, va vizita Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar românofonă) imediat după instalarea unui nou guvern la Chişinău — a anunţat Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti. Anterior, Iohannis a discutat, telefonic, cu omologul său, Nicolae Timofti, şi au convenit că nu sunt întrunite condiţiile pentru vizita de stat pe care preşedintele României urma să o facă, joi si vineri, la Chişinău. Iohannis şi-a reiterat speranţa că noul Parlament de la Chişinău să voteze în cel mai scurt timp un guvern puternic, reprezentativ şi cu o agendă europeană fermă. Imediat dupa alegerea sa ca şef al statului, Iohannis a mers în Republica Moldova pentru a-şi afirma susţinerea fata de cele trei formaţiuni pro-europene, partidele Liberal-Democrat, Democrat si Liberal, membre ale guvernului în exerciţiu. La alegerile de pe 30 noiembrie, acestea au obţinut, împreună, 55 din cele 101 mandate de deputaţi, dar ulterior nu s-au pus de acord asupra împărţirii funcţiilor-cheie în stat.