Radio România Internațional

Tag: proiectu

  • Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

    2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru arădăriki di alidzeri: locale, europarlamentare, generale şi prezidenţiale. Tru aestă noimă, administraţia di Bucureşti adusi tu menga a cetăţeañiloru domenile pi cari aeşţă ditu soni li lugursescu deficitare, ntră cari atelu ali infrastructură medicală.

     

    Tru dekenili ditu soni, politicienii români s-loară borgea s’da cali ti construcţia di spitale regionale, unităţi medicale mamut, cari s’ahărdzească servicii moderne şi centralizate tră populaţia ditu mărli reghiuni ali văsilie. Proiectili amănară di itia a birocrațiillei şi a xikillei di finanţari. Lucărli ama preayalea ayalea s’ndreapsiră.

     

    După ţi tu marţu ahurhiră lucrărli la Spitalul Reghionalu di Urgenţă Craiova, tru sud-ascăpitata ali Românie, a deapoa tru apriiuru, ateali di la Spitalu Regional di Urgenţă Iaşi, tru nord-est, la bitisita a stămânăllei ţi tricu fu nkisită construcţia a Spitalui Regional di Urgenţă Cluj-Napoca, tru nolgica ali văsilie. Valoarea proiectului năstreaţi 700 di milioane di euro, iarapoi vadelu di bitiseari easti pruvidzutu pisti trei añi. Unitatea medicală easti amplasată tru localitatea Floreşti şi va s’aibă aproapea 850 di apaturi, un heliportu şi 22 di sălluri di operaţie.

     

    Dusu ti ţeremonia di săpari loclu, cari bagă semnulu simbolicu ti ahurhita-a lucrărlor, ministrul Sănătatillei, Alexandru Rafila, spusi că, tru România, calitatea asistenţăllei medicală va s’hibă ma bună, nica şi pritu construirea aţiloru trei spitale regionale. Uidisitu cu aestu, tru România ahurhescu construcţiili di spitale cu multă iruşi şi suntu di multu bună calitate, haristusită a păradzloru aprukeaţ di la Uniunea Europeană pritu Planlu Naţionalu di Redresare şi Rezilienţă, ama şi di itia că mulţă oficiali locali suntu axi şi au sinferu. El spusi că, tru aestu kiro ari 20 spitali cari suntu tru construcţie ică la cari construcţia va s’ahurhească tu şcurtu kiro, iara aestu lucru s’faţi di itia şi a primarilor şi prezidentăloru di consilii judiţene cari au un sinferu legitim tra s’veaglle sănătatea a comunităţilor pi cari li coordoneadză.

     

    Cara România ari sinferu ta ş-crească livelu di calitate a actului medical ari annaghi nu maş di ună infrastructură modernă, ama şi di un numiru duri s’hibă di yeaţră ghini pregătiţ. Ti amărtie, sistemlu di sănătate a văsiliillei s’ampuliseaşti cu ună xiki di cadri medicale, tru condiţiile tru cari mulţă di elli fugu ta s’mutrească ti sănătati pacienţă tru stati ditu vestul ali Europă. Uidisitu cu Colegiulu Medicilor ditu România, naete di fudzeari ditu văsilie la yeaţărlli cu ilikia di pănă la  35 di ani easti di 58% pi fondul a unui deficitu di 15.000 di yeaţră la nivelu naţionalu.

    Autoru: Sorin Iordan

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Parapirmituseri ditu București

    Parapirmituseri ditu București

    Nu di multu kiro eara lansată prota carti angrăpsită di cilimeañilliii și adolescențălliii ditu București ţi adună pirmituseri cari scotu tu videală leghendili și pirmituserli ditu istoria-a căsăbălui. Easti zborlu ti Parapirmituserli ditu București, unu tomu ţi adună pirmituseri simnati di amintătorlli a concursului cu idyea numă, lansatu tru ahurhita-a anlui 2021. Antologhia Parapirmituseri ditu București fu tipusită tru un tiraju di vără ndauă ñilli di exemplari di cătră Compania di Livrării București (CLB), şingirlu di livrării nai ma longevivu ditu România, cu agiutorlu a Primăriillei București și ali ARCUB. Cartea easti ampărţătă fără păradz tru tuti aţeali 40 di livrării ditu şingirlu a CLB, cu scupolu ti promovarea-a lecturăllei. Inițiatorlli a proiectului Parapirmituseri ditu București suntu Compania di Livrării București deadunu cu Headsome Communication.



    Oana Boca Stănescu, prezidenta-a Headsome Communication, inițiatoarea și coordonatoarea aluştui proiectu:“Cartea aesta s-amintă tru arada-a unlui evenimentu a Companiillei di Livrării București. Mini mi inspirară și ma largu mi inspiră activitățli CLB, cari ari cama di 71 di añi di activitate pi păzarea-a cartillei, escu entipusiită di aestă amintari a lor, CLB aprăftăseaşti ta să-lli ţănă aproapea tuţ atelli cu vrearea ti carti ditu capitală. Tru 2020 Compania di Livrării București s’ndridzea ti sărbăturisearea 70 di añi di la thimilliuseari și, cum ndridzemu proiecti culturali deadunu, di niheamă kiro, avemu tu planu unu desfășurătoru multu livendu. Vini deapoa, pandemia și nu mata avumu kiro ti tuti evenimentili băgati tu planu, ama tutu aprăftăsimu să scutemu ncapu, s’duţemu pănu di mardzină ndauă evenimente. Unu di aesti fu iniţiativa ti siminari poñi tru capitala București, tru idheea că CLB easti aproapea di ghivăsitorlli ditu capitală di aproapea trei bărnuri și s’mindueaşti cu vreari și la yinitorlu bărnu. Evenimentul ti cari zburăscu s-dizvărti tru Parcul a Tiniramillei, aclo ndreapsimu aţea ascumbuseari ti siminari poñilli.



    Ași avdzămu pirmituseri ti Valea a Plângutlui, ti ună băsearică nicată, ti balta Cocioc ditu Parculu a Tiniramiljlei, a deapoa mini și alță oamiñi ma tiniri di mini dukimu că nu știmu dipu multu ti aesti locări. Aşi nă dusimu cu mintea că vahi niţi bărnurli di adză nu para suntu nviţati cu pirmituserli și legendili ti București. Ași minduimu s’nkisimu idheea ti aestu proiectu pritu cari nă pripunemu s’li xanamintămu leghendili și pirmituserli ditu București. A deapoa ma s’nu aveamu agiutorlu și vrearea-a Companiillei di Livrării București – tră aţea că Parapirmituserli ditu București suntu un proiectu marca CLB — nu vrea lu scutemu ncapu aestu proiectu, neise nu vrea s’eara băgatu tu practico. Cahara di noi, di vără ndoi añi avemu dininti ună ascumbuseari, ună vreari ti litearatura tră cilimeañi, avem mulță autori români contemporani cari angrăpsescu literatură tră cilimeani. Pistipsescu că easti unu lucru ti anami ţi poati s’hibă adratu tu ună păzari di carti dipu oarfănă, di itia că ma vrei s’ndredz năili bărnuri di ghivăsitori lipseaşti s’lli-angăldzăşţă di cu kiro cu ghivăsearea.”



    Marieta Seba, directoarea ghenerală a Companiillei di Livrării București: “Aestu proiectu, ași cum spusi și Oana Boca Stănescu, s-amintă la aţelu evenimentu di siminari cupacilli, andreptu di noi, di CLB. Tru 2020 noi nă aveamu pripusă s’yiurtusimu multu ma muşeatu aţelli 70 di añi umpluţ di CLB, cu andridzeari ma multi evenimenti și tu amprotusa s’avemu publiclu, comunicarea. Ghini ma, di itia-a pandemiillei numata fu di căbili s’nă băgămu tru practico idheili, a deapoa-a colaboratorloru a noștri lă vini aestă idhee ti siminari cupacilli tu Parculu a Tiniramillei. Fu unu evenimentu la cari viniră și mulță cilimeañi. Anda vidzumu cu cătă harauuă viniră cilimeanilli la evenimentu, nă vini idheea ta s’nsimnămu aţelli 70 di añi umpluţ di CLB nu maş pritu aestă acțiuni. Atumţea minduimu să scutemu şi ună cărtică. Avemu elpidha că aestă va s’hibă ahurhita-a unlui proiectu cari s’dizvărtească ti ma mulță añi și s’agiungă unu proiectu ma lărguriu cari să-lli mintească cu lucărlu nai mulţălli ditu arada a scularloru. Tru tutu atea ţi adrămu pănă tora adrămu cu multă miraki, cu tutu suflitlu, aestu easti și sloganlu a nostru, Cu vrearea ti carti. Tră noi, la CLB, vărnăoară nu fu zborlu ti păradz, cathi oară minduimu s’darămu lucri di sinferu și creativi cari s’nă spună tu duñeauă, atea ţi mhimu, acă bugetlu nu fu duri.”



    Ioana-Alexandra Anastasiu di la Școala Generală 280 easti ună ditu arada-a amintătorloru a concursului Parapirmituseri ditu București. Pirmitusearea-a llei ti Casa Capșa poati s’hibă aflată tru antologia lansată tora ma ninti di Compania di Livrării București (CLB), Parapirmituseri ditu București.


    Ioana-Alexandra Anastasiu: “Loaiu parti deadunu cu doamna profesoară di religie la un cursu opționalu ţi avea numa Călători pritu București. Deapoa, la cafi oară di cursu zburamu ti legendili și istoria-a casiloru ditu București, aşe că atumţea cându nviţaiu ti aestu concursu, Parapirmituseri ditu București, apufusiiu ună ş-ună s’lliau parti, di itia că u-amu mirakea ti limba română și ti istorie și mindueamu că easti ună bună furñie s’ñi spunu, aestă turlie, aesti mirăki a meali. Alepşu s’ngrăpsescu ti Casa Capșa di itia că easti ună di nai ma muşeati şi pirifani casi ditu București, easti ună casă a curi ălli tricură praglu multi personalităț, maxusu tru perioada La Belle Epoque. Daima u mutrescu cu miraki aestă casă și mi hărsiiu că avui furñia s’ngrăpsescu ti ea.”


    Di itia că proiectulu avu mari hăiri şi maxusu mari sinferu tu arada-a cilimeañiloru și a tinirloru, organizatorllii ș-pripunu sanvărtuşeadză aestă inițiativă, aşi că nkisiră a daua ediție a concursului di pirmituseri tru ahuhrita-a anlui 2022.




    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala



















  • Găilipseri mutrinda păhălu la energhie

    Găilipseri mutrinda păhălu la energhie

    Tru legislativul român fu adrată ună comisie cari s’ancheteadză crişterli cabaia mări a păhadzloru la gaze şi electricitate. Cama deapoa, s-agiumsi pi isapea că aesti crişteri tiñisescu tendinţa la nivel european. Păhadzlli la energhie pi păzarea continentală agiumsiră la niveluri recordu, impulsionati di cotaţiile la gazili naturale şi di păhadzlli a certificatiloru verdză. Ună altă problemă energetică europeană u reprezintă incertitudiñili ligate di importul a gazilor ditu Rusia, tru condiţiile tru cari depozitili europeane eara la maş 70% ditu capaţitate.



    Viţeprezidentulu ali Comisie Europeană, Frans Timmermans, lugursea că păhadzlli recordu la electricitate nregistrate tru statili membre suntu spunearea a faptului că Uniunea lipseaşti s’tragă mănă di la combustibilii fosili şi s’ayuñiusească triţearea la energia veardi. El scutea tu migdani, di altă parte, că, că păhadzlli la combustibilii fosili criscură multu di multu, custuserli tră producţia di energhie regenerabilă armasiră scădzuti şi stabile.



    Stati europeane catacum Italia, Spania şi Gărţia reacţionară la creastirile a păhadzloru la energia convenţională şi dimăndară meatri di agiutru, atea turlie că oamiñilli s’poată s’li străxească facturli.


    Şi Bucureşti, executivlu ari naeti să-lli agiută consumatorllii casniţ să-şi păltească facturile la energhia electrică şi la gazili naturale. Uidisitu cu proiectulu a unei ordonanţi di urgenţă analizati, ñiercuri, tru protă ghivăseari, a deapoa statlu lipseaşti s’compenseadză păhălu la energia electrică cu 18 di bani (3,6 eurocenti) la un KWh şi cu 25% factura la gazi naturale. Va s’hibă agiutaţ, pritu păltearea a unăllei parti ditu facturili la utilităţ, nicukiratili cari consumă tru mesu anamisa di 30 şi 200 KW energhie electrică şi tru anu anamisa di 100 şi 1.200 di mc di gazi naturale. Tră energhia electrică s’faţi isapi ti unu păhă di mesi di 82 di bani (16 eurocenti) tră KW şi la cathi ună sută di KW factura va s’iftinească cu 18 lei (aproapea 3,6 euro).



    Guvernul feati isapi şi yini cu căbilea ti plafonarea-a păhălui la gazele naturale. Premierlu Florin Cîţu spusi că aestu lucru nu lipseaşti să zñiipsească investiţiile tru economie, iar misura caftă muabeţ cu Consiliul a Concurenţăllei şi cu Comisia Europeană. Tru minduita-a ministrului energhiillei, Virgil Popescu, plafonarea vahi va s’talle curayilu la investiţiile xeani tru România tru producţia di energhie electrică şi extracţia di gazi naturali, di itia că companiile respictivi vrea săc ştibă că nu pot s’vindă la păhălu a păzarillei.



    Ditu opoziţie, PSD dimăndă că va s’dipună tu kirolu yinitoru un proiectu di nomu tră plafonarea a păhadzloru la energhie electrică şi gazi naturali tră consumatorllii casniţ, ca ună cearei temporară. Viţeprezidentulu PSD, Mihai Tudose, cutugursi guvernul di ţentru-dreapta că libearaliză piaţa a energhiillei tru nai cama greu momentu, tru cari producţia easti multu sumu potenţialu.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala