Radio România Internațional

Tag: proiectul de buget

  • Proiectul de buget 2024

    Proiectul de buget 2024

    Proiectul
    de buget al României pentru anul viitor va fi aprobat în cursul acestei
    săptămâni de Guvern şi va fi trimis, apoi, pentru dezbateri Parlamentului care
    este aşteptat să dea votul final până la Crăciun, după cum au stabilit
    partenerii de guvernare. Liderii coaliţiei au avut, în ultimele zile, mai multe
    discuţii cu privire la alocări, iar luni au fost prezentate date concrete din
    textul documentului. PNL și PSD susțin că vor reduce evaziunea și, de asemenea,
    prin digitalizarea ANAF, vor face rost de bani pentru creșterea salariilor
    bugetarilor şi profesorilor, precum și pentru majorarea pensiilor. Economiștii
    sunt sceptici și spun că deficitul va fi cu cel puțin un procent mai mare decât
    cel anunțat, iar banii din digitalizarea ANAF și combaterea evaziunii vor veni
    abia în 2025.

    Bugetul gândit de Guvernul României pentru anul viitor conține
    cifre record pentru Sănătate, Educație, Transporturi și Investiții. Ministerul
    Sănătății va avea 17 miliarde de lei (3,4 mld euro), iar Casa de sănătate va
    beneficia de 63 de miliarde de lei (12,6 mld euro). Ministerul Transporturilor va
    avea 30 de miliarde de lei (6 mld euro), Ministerul Educației – o creștere la
    57 de miliarde de lei (11,4 mld euro), iar Ministerul Dezvoltării, la 13
    miliarde de lei (2,6 mld euro).


    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat şi o
    creştere generală a salariilor în sistemul public. Marcel Ciolacu explică: Va fi o majorare la tot sistemul bugetar, de 5%, mai puţin pentru
    demnitari. Mergem la un procent de 7,3% pe investiţii. Este cel mai mare buget
    pe investiţii din istoria României. Avem un buget, iarăşi, istoric de 4,1%,
    deci o mărire de 60% a bugetului pe Educaţie. Avem o majorare şi la Ministerul
    Sănătăţii – 26%, la Ministerul Transporturilor – 30%. Cifra de deficit va fi
    sub 5%.


    Toate aceste creşteri de fonduri şi alocări bugetare se vor
    face fără majorări de taxe, au dat asigurări șefii coaliţiei de guvernare, care
    estimează că veniturile Statului vor fi mai mari faţă de anul acesta cu multe
    miliarde de lei.

    Liderul PNL, Nicolae Ciucă a declarat: Digitalizarea
    ANAF, operaţionalizarea sigiliului electronic, declararea intrărilor de mărfuri
    în ţară, înăsprirea pedepselor pentru cei care fac evaziune fiscală. Pe luna
    noiembrie, dacă e să comparăm cheltuielile la bunuri şi servicii cu noiembrie
    2022, s-a reuşit să se reducă cheltuielile cu aproximativ 3 miliarde de lei
    (600 milioane de euro). Ca atare, există posibilitatea ca aceste sume să poată
    fi colectate inclusiv din gestionarea mai eficientă a acestor cheltuieli.


    În
    concluzie, coaliția la guvernare dă asigurări că bugetul pe 2024 este unul
    sustenabil, iar potrivit șefului Executivului, anul viitor, România va
    înregistra a doua creștere economică din Europa, de 3,4 procente.


  • Jurnal românesc – 23.01.2017

    Jurnal românesc – 23.01.2017

    Aproximativ 30.000 de persoane au ieşit, duminică, pe străzile din
    Bucureşti pentru a protesta faţă de intenţia Guvernului de a impune ordonanţe de
    urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal. La protest s-a alăturat şi
    preşedintele Klaus Iohannis. Manifestaţia de duminică a fost una din cele mai
    mari din Capitală din ultimii zece ani. Proteste au avut loc, însă, în aproape
    toate marile oraşe din ţară, cu o prezenţă masivă în Cluj, Iaşi, Timişoara şi
    Braşov. Potrivit presei de la Bucureşti, proteste anti-amnistie şi graţiere au
    avut loc, de asemenea, în mari oraşe europene, la Paris, Londra, Oslo,
    Copenhaga şi Milano.




    Proiectul de buget al României pe 2017 a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor
    Publice. Conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi
    proiecţia acesteia pe anii 2018-2020, bugetul este configurat pe o creştere
    economică de 5,2% în acest an şi de peste 5% pe întreg orizontul 2018-2020, iar
    deficitul bugetar este estimat la 2,96% din PIB. Pentru proiectul de buget pe
    2017 au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o
    inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un
    curs mediu al euro de 4,46 lei. La finalul anului 2017, se aşteaptă o majorare
    a numărului de salariaţi de 4,3%. Proiectul de buget pe 2017 are următoarele
    direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii
    sporite şi reducerea taxelor. La capitolul Investiţii, alocarea bugetară prevede
    fonduri în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură şi creşterea
    absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare.




    România face parte din grupul celor şase state care vor deţine, pe
    parcursul anului 2017, preşedinţia Conferinţei pentru Dezarmare de la Geneva şi
    îşi exercită mandatul în perioada 23 ianuarie – 19 februarie. Potrivit
    Ministerului de Externe, preluarea preşedintei acestei Conferinţe reprezintă o
    nouă oportunitate pentru România de a reitera sprijinul politic ferm pentru
    acest for multilateral de negociere în domeniul dezarmării şi pentru eforturile
    de revitalizare a activităţilor sale, prin adoptarea cât mai curând posibil,
    prin consens, a unui program de lucru. Activitatea de fond a Conferinţei pentru
    Dezarmare a rămas blocată, în ultimii ani, din cauza imposibilităţii adoptării
    programului de lucru. Conferinţa pentru Dezarmare este forumul consacrat pentru
    realizarea de progrese pe temele de interes larg în domeniul dezarmării
    nucleare şi neproliferării. În prezent, Conferinţa are în atenţie următoarele
    teme: dezarmarea nucleară, prevenirea cursei înarmărilor în spaţiul
    extra-atmosferic, garanţiile negative de securitate şi transparenţa în domeniul
    armamentelor.

  • Marile linii ale proiectului de buget pe 2016

    Marile linii ale proiectului de buget pe 2016

    În România,
    proiectul de buget pentru 2016 vizează, în principal, asigurarea stabilităţii
    şi predictibilităţii fiscale, o folosire mai eficientă a resurselor bugetare,
    creşterea transparenţei politicii fiscal-bugetare şi schimbarea relaţiei dintre
    cetăţean şi stat.

    Potrivit ministrului Finanţelor, Anca Dragu, viitoarea
    proiectie bugetară va cuprinde majorarea pensiilor cu 5% şi creşterile de
    salarii decise de Parlament şi de fostul Guvern Ponta pentru angajaţii din
    sectorul public. Oficialul a prezentat
    şi principalii indicatori macroeconomici: un deficit de sub 3%, o
    creştere economică de peste patru procente, investiţii publice de aproape 38 de
    miliarde de lei (circa 8,5 miliarde de euro) şi un Produs Intern Brut estimat
    la 746 miliarde de lei (circa 180 miliarde de euro). Nu a fost
    încă luată o decizie în ceea ce priveşte majorarea salariului minim la 1.200 de
    lei (270 euro), promisă de guvernarea anterioară.

    Anca Dragu: Am
    iniţiat un studiu prin care să vedem în ce măsură creşterea salariului minim pe
    economie ar eroda competitivitatea României şi astfel ar fi afectată întreaga
    economie românească. Ca urmare a acestui studiu vom decide posibilele tranşe în
    care vor fi făcute aceste creşteri salariale. La nivelul Uniunii Europene,
    multe state membre realizează creşterea salariului minim pe baza unor modele
    economice foarte clare prin care se pun în echilibru toate aspectele care
    decurg din creşterea salariului minim, astfel încât să nu afecteze economia.

    Liberalii au anunţat că vor susţine proiectul de buget dacă solicitările lor se
    vor regăsi în documentul ce va fi prezentat Parlamentului. Co-preşedintele PNL,
    Alina Gorghiu, a precizat că liberalii îşi doresc mărirea sumelor pentru
    investiţii, sănătate, educaţie şi apărare. Alina Gorghiu: Sunt
    lucruri pe care dacă le vom evita în 2016 şi anume demagogia, populismul,
    exerciţiile care nu fac decât să nască aşteptări care nu pot fi puse în
    practică atunci când ai un deficit în limita lui 3%, atunci cred că lucrurile
    pot rămâne într-un echilibru firesc şi într-un parteneriat normal între
    parlament, guvern, Preşedinţie.

    La rândul lor, social democraţii vor vota
    legea bugetului pentru 2016, în măsura în care vor fi menţinute angajamentele
    asumate de fostul guvern. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea: Dacă
    angajamentele sociale luate de noi prin fostul guvern vor fi cuprinse în
    proiect, respectiv majorările salariale deja adoptate, creşterea de pensii, de
    asemenea sumele pentru educaţie, pentru sănătate, pentru infrastructură, pentru
    dezvoltarea locală vor fi corespunzătoare, vom susţine proiectul de buget,
    inclusiv creşterea salariului minim la 1.200, aşa cum noi ne angajasem.

    Proiectul
    de buget pe 2016 urmează să fie adoptat de Guvern săptămâna viitoare şi trimis
    la Parlament, care să îl adopte până pe 17 decembrie.

  • Acord de principiu cu creditorii externi

    Acord de principiu cu creditorii externi

    Guvernul român a convenit cu negociatorii FMI, ai Comisiei Europene şi Băncii Mondiale principalele prevederi ale bugetului pe 2015. Acesta va fi construit pe o creştere economică prognozată de 2,5% şi un deficit bugetar de 1,83% din Produsul Intern Brut, a precizat premierul Victor Ponta. El a ţinut să înlăture orice temeri legate de eventuale majorări de taxe sau impozite sau de posibila renunţare la măsurile de natură economică şi socială aflate în vigoare sau promise pentru 2015. Victor Ponta: În primul rând nu va exista şi nu se construieşte bugetul pe baza nici unei taxe sau impozit suplimentare, în anul 2015. Evident, cota unică de 16% rămâne în vigoare. Există o taxă care se reduce şi care a fost luată în calcul la construcţia bugetului, şi anume taxa pe construcţii speciale, de la 1,5 la 1%. Era un obiectiv fundamental. Toate măsurile, fie de stimuare economică, fie de dreptate socială, deja în vigoare, sunt incluse în buget”.



    Este vorba, a spus primul ministru, despre reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale la angajator, scutirea de impozit a profitului reinvestit, majorarea pensiilor, creşterea venitului minim garantat, dublarea alocaţiilor pentru copiii din familiile cu venituri reduse şi indexarea cu 16% a indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi.



    Premierul Victor Ponta declara că nu se vor exercita presiuni majore asupra cheltuielilor şi că a fost prevăzută cofinanţarea proiectelor europene.



    Opoziţia consideră că tocmai aici banii vor fi tăiaţi şi că investiţiile vor avea de fapt de suferit. Deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu: “Partea care este rea este că vom avea un buget care nu va fi pentru dezvoltare, ci pentru subzistenţă, pentru că acele majorări de cheltuieli pe care le-a făcut Guvernul Ponta şi sunt cuprinse în bugetul pe 2015 nu sunt cheltuieli pentru investiţii. Investiţiile au fost tăiate şi cel mai mult s-a tăiat din investiţiile din bugetul de stat”.



    Delegaţiile finanţatorilor internaţionali ai României au părăsit Bucureştiul, dar au emis un scurt comunicat de presă, prin intermediul căruia anunţă că s-a ajuns la un acord de principiu privind liniile generale ale bugetului pe 2015. Ei susţin că valoarea deficitului convenit este în linie cu atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu, dar oferă în acelaşi timp cadrul pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene.



    Misiunile Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale vor reveni pentru o evaluare completă a acordului aflat în derulare în luna ianuarie a anului viitor. Guvernul intenţionează să prezinte vineri proiectul de buget în Parlament, urmând ca votul final să fie dat pe 21 decembrie.