Tag: proiectul Neptun Deep

  • Obiective energetice

    Obiective energetice

    În același timp, Raportul intermediar din 2024 privind acţiunile climatice, publicat de Comisia Europeană, arată că în 2023 emisiile Uniunii au scăzut cu 8,3% comparativ cu anul precedent – un record, fiind cea mai mare scădere anuală din ultimele decenii, exceptând anul 2020, când pandemia de COVID-19 a dus la reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră de 9,8%, precizează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

    Toate aceste cifre arată că Uniunea – deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte tranziţia curată și generatoare în prezent a 6% din emisiile globale de gaze cu efect de seră – rămâne pe drumul cel bun în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentului său de reducere a emisiilor cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030.

    Datele sunt încurajatoare – pe plan mondial, anul trecut a intrat în sistem un nivel record de energie verde, inclusiv o capacitate de energie regenerabilă de peste 560 de gigawaţi, a anunțat Agenţia Internaţională a Energiei. Totuşi, generarea energiei curate nu ţine ritmul cu sporirea cererii globale de electricitate, avertizează agenția, care menționează și că în ultimele săptămâni, incertitudinile geopolitice au menţinut volatilitatea preţurilor, scoţând în evidenţă vulnerabilitatea aprovizionării Europei.

    În tot acest context, România poate considera că are o poziție privilegiată – beneficiază de resurse energetice bogate, inclusiv în Marea Neagră, iar resursele offshore de gaze naturale şi energie eoliană pot contribui la transformarea sa într-un hub regional de energie, un pilon de securitate energetică în regiune. Cu o producţie de 2,3 miliarde de metri cubi de gaz în trimestrul al doilea, România a devenit, detronând Olanda, cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

    George-Sergiu Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei: „În primul rând, lucrul acesta nu se putea întâmpla fără un efort susţinut pe parte de investiţii de către companiile care produc gaze naturale în România, pentru că ştim cu toţii că zăcămintele de gaze naturale înregistrează în fiecare an un declin natural al producţiei; pe măsură ce exploatezi un zăcământ mai mult timp, acesta se goleşte şi gazul natural rămas în zăcământ este mai greu de scos la suprafaţă.

    Dar Romgaz, compania statului român, şi-a luat un angajament şi, printr-un efort susţinut de investiţii, a reuşit să menţină iniţial producţia de gaze naturale, adică să diminueze practic declinul natural prin investiţii, iar iată că în momentul de faţă a reuşit prin investiţii să crească producţia de gaze naturale.

    Nu trebuie să uităm că avem din 2022, din luna iunie, în plus un miliard de metri cubi care intră în sistemul naţional de transport prin investiţia companiei Black Sea Oil&Gas, care extrag gaze din Marea Neagră.”

    Ce avantaje poate aduce României această poziţie de lider la nivel european?

    Din nou, George-Sergiu Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei: “Ce înseamnă pentru noi lucrurile acestea?

    În primul şi în primul rând, poziţia de lider regional, cel mai important, cel mai mare producător de gaze naturale la nivelul UE îți dă posibilitatea ca politicile tale energetice, pe care le faci la nivelul României, să influenţeze regiunea. Vocea ta este mult mai puternică în rândul decidenţilor de la Bruxelles şi atunci nevoile noastre, nevoile economiei româneşti, nevoile consumatorilor casnici din România pot fi mai bine satisfăcute de aceste politici prin poziţionarea resurselor României, în special a gazului natural despre care vorbim, ca un combustibil care să fie accesibil şi să fie cât mai prezent la nivelul consumatorilor casnici.”

    Un raport al Comisiei Europene arăta recent că dependenţa Uniunii de gazul rusesc a scăzut de la 45% în 2021 la doar 15% în 2023, adică Europa mai primeşte acum cam 12 miliarde de metri cubi pe an de gaz rusesc, în vreme ce cu vreo 2-3 ani în urmă primea 155 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia. Şi tendinţa de scădere a acestei dependenţe continuă.

    Președintele ANRE : “Am văzut cât de toxică este sau a fost relaţia aceasta de concubinaj între gazele naturale din Federaţia Rusă şi economiile europene. Lucrul acesta trebuie să ne dea de gândit, trebuie să învăţăm din istoria recentă, iar România are şansa să fie independentă 100% de orice fel de gaze naturale din import. În 2027, eu sunt sigur că vom avea gaze naturale extrase din zăcământul Neptun Deep care vor intra în sistemul naţional de transport.”

    România are capacităţi de interconectare cu toţi vecinii, în total însumând 3.300 de MW capacitate de export şi 2.900 de import, mai spune George-Sergiu Niculescu – dar, pentru ca energia să circule fără niciun fel de obstacol, de la cea mai ieftină sursă de producţie către locul de consum, ar însemna ca toate statele din regiune să-şi facă treaba la fel de bine cum şi-a făcut-o România.

  • Europa înaintea sezonului rece

    Europa înaintea sezonului rece

    Statele Uniunii Europene s-au pregătit intens pentru venirea iernii şi au făcut stocuri substaţiale de petrol şi gaze naturale în eventualitatea unui sezon rece îndelungat şi cu temperaturi foarte scăzute. După criza energetică europeană din 2022 şi 2023, asociată cu sfârşitul pandemiei de COVID-19, începutul invaziei militare ruseşti în Ucraina şi aplicarea de sancţiuni Federaţiei Ruse, când tarifele la energie electrică şi gaze naturale au crescut abrupt pe pieţele de profil, iar facturile pentru populaţie au explodat, ţările blocului comunitar au luat măsuri pentru a evita o repetare a unui scenariu similar.


    Potrivit unei analize a Agenţiei Reuters, stocurile de petrol ale ţărilor UE erau, la mijlocul lunii noiembrie, cu 12 milioane de barili peste media sezonieră a ultimilor 10 ani. Totodată, rezervele de gaze se situează la niveluri record pe fondul scăderii consumului industrial. În ţări precum Germania, Italia, Franţa, Spania şi Belgia, consumul de gaze destinate producţiei industriale a scăzut cu 13 procente în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu media sezonieră din ultimii 10 ani. Preţurile, ajustate în funcţie de inflaţie, au fost în medie de 48 de euro pentru un megawatt oră, în scădere de la 223 de euro, cât s-a înregistrat în august 2022.

    Tarifele sunt încă ridicate comparativ cu 23 de euro pe megawatt oră, cât a fost media între 2015 şi 2019, însă se situează mult sub nivelul înregistrat în plină criză, dar analiştii estimează că ar putea să scadă mai mult în cursul anului viitor. O ieftinire puternică s-a înregistrat în cazul cărbunelui, ale cărui preţuri au coborât de la 273 de euro pe tonă, în 2022, la aproximativ 102 euro, în prezent.


    Un bun exemplu de diversificare a surselor de energie este oferit de administraţia de la Paris. Printre statele europene cel mai puţin dependente de gazul rusesc, Franţa şi-a întărit sectorului de energie nucleară, importurile de gaz lichefiat din Statele Unite ale Americii sau de gaze naturale din Norvegia şi şi-a dezvoltat sectorul energiilor verzi. Recent, Parisul a anunţat atingerea obiectivului de independenţă energetică faţă de Moscova.


    În ceea ce priveşte România, guvernul de la Bucureşti a transmis că nu vor exista probleme în aprovizionarea cu gaze naturale în condiţiile unei ierni normale. Ministrul român al energiei, Sebastin Burduja, a spus că, potrivit statisticilor de la Bruxelles, România este ţara cu cea mai importantă producţie de gaz din Europa, mai ales prin prisma proiectului Neptun Deep, care va începe în 2027 şi presupune expolatarea unui vast depozit de petrol şi gaze naturale descoperit în zona economică exclusivă din Marea Neagră. Totodată, Burduja a precizat că România se clasează pe prima poziţie în UE în ceea ce priveşte gradul de acoperire a consumului din surse proprii de producţie. Referitor la strocuri, ministrul a dat asigurări că toate depozitele de gaze sunt pline.

  • Independeţă energetică pentru România?

    Independeţă energetică pentru România?

    Compania privată
    OMV Petrom, numărul unu în domeniul energiei din sud-estul Europei, şi compania
    naţională Romgaz vor dezvolta împreună proiectul Neptun Deep, cea mai mare
    exploatare de gaze naturale din zona românească a Mării Negre. Anunţul a fost
    făcut, joi, de reprezentanţii celor două companii, care au precizat că primele
    extracţii s-ar putea face peste 4 ani. Până atunci, cei doi parteneri vor
    investi până la patru miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului.
    Ulterior, ei vor împărţi egal producţia, estimată la aproximativ 100 de
    miliarde de metri cubi de gaze naturale.

    Pentru România, impactul va fi
    colosal: îşi va dubla producţia, care va depăşi semnificativ necesarul actual
    al consumului intern, va ajunge să aibă surplus de gaze naturale şi va deveni,
    astfel, unul din marii contributori la securitatea energetică a Europei.

    Premierul Marcel Ciolacu anticipează, optimist, că prin exploatarea gazelor din
    Marea Neagră, România va putea face pasul decisiv pentru obţinerea
    independenţei sale energetice. Avem experienţă şi expertiză pentru a deveni cel
    mai important producător al Uniunii Europene în privinţa gazelor naturale,
    consideră şeful Guvernului. El nu a uitat să salute munca în echipă între stat
    şi mediul privat, fără de care proiectul Neptun Deep nu ar fi existat.

    Christina Verchere, directorul general executiv al OMV Petrom, a spus că,
    împreună cu Romgaz, va începe faza de dezvoltare a celui mai mare proiect în
    ape de mare adâncime din România, un proiect care ţinteşte o producţie de 30 de
    ori mai mare decât cererea anuală, care acoperă 4,3 milioane de gospodării.

    Potrivit
    şefei Petrom, Christina Verchere, veniturile estimate
    ale statului român vor fi de aproximativ 20 de miliarde de euro. Graţie
    investiţiei de miliarde de euro, Neptun Deep va fi un succes, pentru că va
    beneficia de cea mai bună infrastructură şi de tehnologiile cele mai moderne, care
    protejează atât mediul şi conferă siguranţă operaţiunilor. Christina Verchere a
    precizat că două zăcăminte, Domino şi Pelican Sud, au adâncimea între 100 şi 1.000
    de metri, că vor fi 10 sonde care vor extrage gaze naturale ce vor fi aduse
    către o nouă platformă off-shore. Aceste unităţi vor fi operate la distanţă,
    prin intermediul unei replici digitale, ceea ce va permite siguranţa şi optimizarea
    proceselor. Gazele vor fi procesate pe platforma onshore şi vor fi apoi trimise
    printr-o conductă care va fi conectată la reţeaua naţională.

    La rândul său, directorul
    general al companiei Romgaz, Răzvan Popescu, a subliniat natura strategică a proiectului:
    Neptun
    Deep este un proiect strategic atât pentru România, cât şi pentru regiune, din
    perspectiva asigurării acestui necesar de gaze începând cu anul 2027, având
    această nouă sursă de gaze, care are potenţialul de a creşte semnificativ
    producţia de hidrocarburi a ţării.

    Planul de dezvoltare a celor două
    zăcăminte comerciale de gaze naturale, depus în comun de OMV Petrom şi Romgaz, urmează
    să fie confirmat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.