Ne îndreptăm astăzi
către partea de sud-vest a României, în judeţul Gorj. Zona de munte, din partea
de nord a judeţului, este destinaţia perfectă a oricărui împătimit pentru
turismul de aventură sau a fotografilor care vor să surprindă peisaje
spectaculoase. În cazul în care nu doriţi să vă aventuraţi la înălţime, puteţi
practica turismul cultural. Constantin Brâncuşi, sculptor considerat părinte al
artei moderne, s-a născut în localitatea Hobiţa, din judeţul Gorj, iar în
apropiere, la Târgu Jiu, puteţi vizita un ansamblul sculptural unic, în aer
liber. Sejurul în judeţul Gorj se poate completa şi cu o vizită la mănăstirile
ortodoxe, ridicate cu secole în urmă.
Doru
Strâmbulescu, managerul Centrului de Cercetare, Documentare
şi Promovare Constantin Brâncuşi, din Târgu Jiu, trece în revistă toate
aspectele care fac din judeţul Gorj destinaţia ideală de vacanţă, indiferent de
anotimp: Gorjul, în special Gorjul de sub munte, oferă o serie
întreagă de variante şi posibilităţi turistice: turism cultural, monahal, de
aventură. Există o serie întreagă de obiective care pot fi vizitate, începând
cu municipiul Târgu Jiu, unde se află capodopera creaţiei brâncuşiene:
ansamblul brâncuşian. Un turist care vine în Gorj poate vizita mănăstirile de
sub munte, începând cu Mănăstirea Lainici, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea
Polovragi, Mănăstirea Crasna. Avem un lanţ de mănăstiri
foarte frumoase şi foarte vechi, care păstrează încă tradiţia monahală şi
tradiţia ortodoxă. De asemenea, pot să viziteze o serie întreagă de monumente
ale naturii: Peştera Polovragi, Peştera Muierilor de la
Baia de Fier, Cheile Galbenului, Cheile Sohodolului. Transalpina, totodată,
este în Gorj şi este cel mai înalt şi mai spectaculos drum, ce traveresază
Parângul.
Un alt avantaj pe care îl
avem în zonă este că, spre deosebire de zonele intens promovate ale României,
aici, indiferent când ne-am programa vizita, nu vom întâmpina probleme la
cazare. În Târgu Jiu există o serie întreagă de hoteluri, de
pensiuni, de mai mică sau mai mare capacitate. Aceste pensiuni şi hoteluri sunt
pentru toate buzunarele. Există hoteluri de patru stele, de trei stele şi diferite
pensiuni în oraş şi în zona apropiată oraşului, în aşa fel încât oricine ajunge
la noi să găsească un loc plăcut de cazare.
Centrul Brâncuşi deţine un
centru de informare turistică, unde se află şi un magazin de prezentare,
continuă Doru Strâmbulescu, managerul Centrului de Cercetare, Documentare şi
Promovare Constantin Brâncuşi. Turiştii români şi străini pot
găsi o serie întreagă de materiale de prezentare în ceea ce priveşte ansamblul
brâncuşian. În cadrul acestui centru, avem o Carte de Onoare a oraşului, în
care atât turiştii români cât şi cei străini îşi scriu impresiile, iar acestea
sunt foarte favorabile. Avem un oraş curat, cochet, la poalele muntelui.
Ansamblul brâncuşian este în grija primăriei Târgu Jiu şi în administrarea
Centrului Brâncuşi şi se află sub monitorizarea noastră permanentă. Ca atare,
vă spun că toţi turiştii care ajung la Târgu Jiu pleacă cu impresii foarte
plăcute de aici.
În anii ’30 Constantin Brâncuşi era un artist ajuns la maturitate, foarte cunoscut
nu numai în Europa, ci şi în America. Practic, din anii ’20 ai secolului trecut, el a început să vândă
foarte bine lucrări dincolo de ocean. Avea foarte multe expoziţii personale şi
de grup în SUA. A fost foarte bine promovat în galeriile de artă, iar cota lui
ca artist a crescut foarte mult. Avea însă o neîmplinire. Nu reuşise să lase
ceva deosebit ţării sale, fiindcă plecase de tânăr din ţară, la 28 de ani,
pentru a se desăvârşi ca artist la Paris. Propunerea pe care Liga Naţională a
Femeilor Gorjene i-a făcut-o, de a ridica un monument la Târgu Jiu, dedicat
eroilor gorjeni, căzuţi în Primul Război Mondial, în luptele de la Jiu, a fost
primită cu bucurie de către genialul sculptor. Adina Andriţoiu, consilier în
cadrul Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare Constantin Brâncuşi,
despre ansamblul arhitectural în aer liber din din Târgu Jiu. Acest
ansamblu este foarte bine cunoscut, însă e foarte important ca oamenii să vină
şi să vadă pe viu toate piesele care îl compun. Ele au fost gândite de către
Constantin Brâncuşi într-o înşiruire anume cu o specificaţie anume.
Contemplarea lor şi parcurgerea întregului traseu într-o anumită ordine, de la
Masa Tăcerii, pe sub Poarta Sărutului, pe lângă Biserica Sfinţii Apostoli şi
apoi terminând la Coloana fără de sfârşit
poate să dea privitorului dimensiunea exactă a geniului lui Constantin
Brâncuşi. În anii 1937-1938, atunci când el a fost gândit de către Brâncuşi,
oraşul era mai puţin populat, mai puţin extins, însă amplasarea acestui
ansamblu monumental pornind de pe malul Jiului, până la colina pe care se
înalţă Coloana Nesfârşirii sau Coloana fără sfârşit, a însemnat parctic
trasarea unei axe de-a lungul căreia s-a dezvoltat ulterior oraşul şi care,
practic, uneşte două puncte esenţiale ale centrului oraşului.
Vizitatorii vin din toate colţurile lumii, spune
Adina Andriţoiu, consilier în cadrul Centrului de Cercetare, Documentare şi
Promovare Constantin Brâncuşi. Chiar anul trecut, câştigătorul
concursului Contemporan cu Brâncuşi, organizat de RRI, a fost din Franţa. El
s-a arătat extrem de bucuros. Era pentru prima oară în România. A fost
entuziasmat de ceea ce a putut vedea aici. Sigur, i-am fost şi ghizi la
obiectivele turistice cele mai importante ale Gorjului. A fost şi pe
Transalpina, la mănăstirile din Gorj. Am avut ocazia să stau de vorbă şi cu doi
australieni. Fiind membri ai unei filarmonici, veniseră la Bucureşti, unde au
avut concert şi au venit special la Târgu Jiu, ca să vadă operele lui Brâncuşi.
Auziseră, ştiau foarte multe, dar voiau neapărat să le vadă pe viu. Astfel de
exemple pot continua. Vin şi grupuri organizate, dar vin şi familii sau
persoane singure, care caută să cunoască această parte a României, despre care
poate că au citit sau au aflat chiar din emisiunile dvs. şi pe care vor să o
vadă pe viu.
Vă reamintim că,
răspunzând corect întrebărilor noastre de concurs, veţi avea şansa de a fi
chiar dvs. câştigătorul unui sejur în judeţul Gorj.
