Radio România Internațional

Tag: promovarea Romaniei

  • Dezvoltarea sustenabilă a turismului pe litoralul Mării Negre

    Dezvoltarea sustenabilă a turismului pe litoralul Mării Negre

    Pornind de
    la lipsa filmelor de promovare a României din aeronavele companiei naţionale şi
    până la lipsa panourilor informative, peste tot mai sunt lucruri de făcut.


    Este nevoie de mai multă unitate între operatorii din turism,
    dar şi de o colaborare mai strânsă între mediul privat şi cel public    , a fost de
    părere parlamentarul european, Claudia Ţapardel.


    Claudia Ţapardel,
    parlamentar european: Implicarea trebuie să
    vină, în primul rând, de la nivel local în promovarea turistică. Să ai o
    colaborare strânsă între mediul privat de la nivel local şi autorităţi locale,
    în ceea ce priveşte dezvoltarea destinaţiei turistice şi, într-adevăr, cred că
    trebuie să se creeze şi această structură de management al destinaţiei, în care
    să existe un parteneriat foarte strâns între public şi privat, deci un
    parteneriat public – privat pentru dezvoltarea turismului este foarte important
    la nivel local.





    Şi… cine
    a avut urechi de auzit s-a şi apucat de treabă. Una dintre organizaţiile
    nonguvernamentale din Dobrogea a bătut palma cu mediul local de afaceri şi
    împreună au lansat Tour-X, un proiect ce atrage turiştii de pe litoral către
    cetăţile, cramele şi tradiţiile interetnice din sud-estul României. Se mândresc
    deja că au reuşit să înlocuiască simplele vizite la unele obiective turistice,
    cu adevărate experienţe, prin întoarcerea la viaţa simplă de la ţară.




    Stănică Enache, preşedinte ONG Inomar
    Cluster: Se poate pleca dintr-o staţiune, se ajunge la diferite destinaţii şi
    acolo prezentarea… fie că e o cetate, o cramă sau o gospodărie are loc
    într-un mod interactiv. Două – trei ore într-o gospodărie trec ca cinci minute
    pe o plajă, datorită intensităţii experienţelor şi mirosurilor şi gusturilor,
    tot ce înseamnă întoarcere la viaţa la ţară.




    …spune Stănică Enache,
    preşedintele ONGului care a dat viaţă acestui proiect. Circuitele turistice au
    putut fi găsite, în premieră, vara trecută la recepţiile hotelurilor de pe
    litoral sau prin rezervări online.




    Despre
    viitorul turismului, în cadrul blocului comunitar, s-a discutat mai mult în
    cadrul dezbaterii din staţiunea Mamaia. Ministrul de resort, Mircea Titus
    Dobre, a spus că este nevoie ca fondurile europene să fie destinate şi
    activităţilor de agrement pentru că deşi avem obiective turistice importante,
    turiştii nu au multe lucruri de făcut.




    Şase luni
    ne mai despart de viitorul sezon estival şi, până atunci, ar fi bine să avem
    cel puţin trei obiective bifate: o promovare mai bună la nivel internaţional,
    să fim mai vizibili online şi să organizăm festivaluri de muzică, ce pot atrage
    pe litoral şi un alt fel de public decât cel cu care ne-am obişnuit.


  • Jurnal românesc – 11.03.2016

    Jurnal românesc – 11.03.2016

    Aflat în vizită în Palestina,
    preşedintele Klaus Iohannis a declarat că instituţiile şi firmele româneşti ar
    trebui să se implice în eforturile de reconstrucţie a Palestinei. Considerăm
    că un stat pe deplin funcţional are nevoie de instituţii puternice. Pentru noi,
    contribuţia la consolidarea instituţiilor palestiniene se înscrie în sprijinul
    pe care dorim să îl acordăm materializării soluţiei celor două state, care să
    coexiste în pace şi securitate, a spus Iohannis, în conferinţa comună cu
    preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, despre care a afirmat că este o voce
    politică marcantă şi o personalitate deosebită a poporului palestinian. La
    rândul său, Mahmoud Abbas a invitat oamenii de afaceri din Palestina şi România
    să investească în cele două ţări.


    Inegalitatea între cei mai săraci şi
    cei mai bogaţi români a crescut şi se află peste media europeană, raportul de
    venituri între primii 20% şi ultimii 20% fiind de 7,2 la 1, cea mai mare
    inegalitate din Uniunea Europeană, susţine economistul-şef al Băncii Naţionale
    a României, Valentin Lazea. Potrivit acestuia, creşterea economică se simte
    atât în veniturile populaţiei, cât şi în avuţia acesteia, dar s-a intensificat
    diferenţa în nivelul de trai între păturile sociale, iar tendinţa este de
    accentuare a acestui contrast. Media europeană este de 5 la 1. Valentin Lazea
    mai spune că salariile
    rămân reduse în România pentru că acesta este singurul avantaj competitiv al
    ţării în raport cu ţările vecine, având în vedere că statul nu oferă
    investitorilor alte avantaje precum infrastructură de calitate, un nivel
    avansat de cercetare – dezvoltare sau un mediu economic stabil şi previzibil.
    România se situează în topul creşterii economice printre statele Uniunii
    Europene, cu 3,7% anul trecut, dar în acelaşi timp figurează şi în topul
    sărăciei, ceea ce arată că modelul de creştere nu este în beneficiul
    cetăţenilor, a afirmat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene pentru România,
    Angela Filote.


    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi
    pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Centrul pentru Dezvoltare şi
    Integrare Prut şi Institutul Cultural Român organizează şi derulează un proiect
    ce constă în promovarea în România şi în Republica Moldova vecină a valorilor
    culturale naţionale prin intermediul unor momente artistice, în perioada 26
    martie – 3 aprilie 2016. Acţiunile se adresează românilor de pe ambele maluri
    ale Prutului, în special tinerei generaţii, creând astfel o punte culturală
    între românii din ţară şi cei din Republica Moldova. Activităţile derulate în
    cadrul proiectului constau în susţinerea a două concerte la Bucureşti şi
    Chişinău, ale unor trupe cunoscute, precum Alternosfera, formaţie de
    rock alternativ din Chişinău, Domino din Sibiu, Subcarpaţi din
    Bucureşti şi Gândul Mâţei din Chişinău. Spectacolele vor oferi tinerilor
    ocazia să asculte muzică românească într- o zi cu încărcătură istorică aparte.
    Proiectul marchează Unirea Basarabiei cu România, înfăptuită în urmă cu 98 de
    ani, la 27 martie 1918.


    Inflaţia anuală în Romania s-a
    menţinut în teritoriu negativ luna trecută, la minus 2,7%, în coborâre de la
    minus 2,1% în ianuarie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul
    National de Statistică. Pentru finalul lunii martie, Banca Natională estimează o inflatie de minus 3%. Ţinta de
    inflaţie a Băncii Centrale pentru acest an este de 2,5% +/-1 punct procentual.
    Comisia Naţională de Prognoză a menţinut, în prognoza de iarnă, proiecţia
    privind inflaţia la finele acestui an la 1,8% şi pentru anul viitor la 2,5%.