Radio România Internațional

Tag: promulgare

  • Bugetul de stat, din nou pe masa preşedintelui

    Bugetul de stat, din nou pe masa preşedintelui

    Comisiile de buget-finanţe din Parlamentul României au respins,
    miercuri, cererea preşedintelui Klaus Iohannis, trimisă cu o săptămână înainte,
    de reexaminare a Legii bugetului de stat pe 2019. Aşa că proiectul a fost
    aprobat fără nicio modificare faţă de varianta iniţială şi a ajuns în plenul Legislativului
    pentru vot final.


    Cum senatorii şi deputaţii au urmat modelul colegilor din
    comisii, actul normativ s-a întors la şeful statului spre promulgare într-o
    formă identică cu cea din februarie, pe care el o numise ‘a ruşinii naţionale’. Şeful
    statului precizase că se impunea rediscutarea documentului pentru că bugetul
    s-ar baza pe o prognoză nerealistă şi nu ar asigura funcţionarea optimă a unor
    instituţii publice cu rol esenţial în societate. În plus, Klaus Iohannis mai
    afirmase că PSD, principala formaţiune la guvernare, este singura vinovată că
    România nu are, nici la jumătatea lunii martie, o Lege a bugetului de stat, al
    cărei proiect ar fi trebuit depus la Parlament încă din noiembrie 2018.


    Tot
    atât de adevărat este, însă, că – potrivit unei practici devenite recurente din
    raţiuni pe care mulţi le consideră electorale – preşedintele Iohannis, candidat
    pentru un al doilea mandat, prevalându-se de drepturile pe care i le conferă
    funcţia, imediat după ce l-a primit spre promulgare, a reclamat proiectul de
    buget la Curtea Constituţională. Cum aceasta nu i-a dat dreptate, preşedintele l-a
    retrimis în Parlament, pentru a fi, din nou, examinat, întârziind, la rândul
    său, adoptarea lui. Dacă e vreo vină în privinţa întârzierii, aceasta trebuie
    împărţită generos – s-a spus, miercuri, în Parlament, unde schimburile de replici dintre Puterea PSD-ALDE şi
    Opoziţia de dreapta au fost aprinse.


    Deputatul ALDE, Varujan Vosganian, a
    punctat: În opinia mea, ce s-a petrecut în ultima
    lună este stânjenitor pentru calitatea vieţii politice de la noi. Avem un
    preşedinte pamfletar. Este pentru noi limpede că ceea ce a făcut preşedintele
    României este doar o imagine publică. Fiind vorba despre un pamflet, noi l-am
    citit, îi mulţumim şi îl trimitem înapoi spre promulgare.


    De cealaltă parte, liberalii au susţinut că
    bugetul votat de PSD, ALDE şi UDMR nu asigură bani suficienţi pentru
    infrastructură, educaţie şi sănătate, declarate, altfel, priorităţi naţionale.
    Florin Roman, deputat PNL: Aţi construit un buget electoral, un buget
    în care comunele cu primarii dumneavoastră vor primi sume importante pentru a
    putea mobiliza electoratul în campania electorală; în schimb, aţi lovit crunt
    şi întoarceţi bugetele locale în bugete de subdezvoltare. Vor ajunge directorii
    economici din primării să se uite în fiecare zi pe extrasul de cont, să vadă
    dacă pot face plăţi.


    Odată cu epuizarea tuturor căilor
    de contestare, legea prevede un termen de 10 de zile pentru promulgare.

  • A fost promulgată Legea salarizării în sistemul public

    A fost promulgată Legea salarizării în sistemul public


    Recenta criză politică de la Bucureşti i-a făcut pe mulţi să se teamă că legea salarizării din sistemul public va fi trecută, o vreme, în surdină, iar aplicarea ei întârziată. Mai mult chiar! Plecarea Cabinetului social-democrat Grindeanu, artizanul acestui act normativ, şi perspectiva posibilei lui înlocuiri cu unul de o altă culoare politică i-a determinat pe cei mai pesimişti să vorbească de eventualitatea renunţării la o astfel de lege cu beneficii majore pentru un număr semnificativ de români.



    Temerile tuturor au fost spulberate în momentul în care s-a anunţat că preşedintele ţării, Klaus Iohannis, a promulgat-o. Într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale se precizează că şeful statului susţine necesitatea creşterii, în mod sustenabil, a veniturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, pentru îmbunătăţirea nivelului lor de trai. El subliniază, în egală măsură, că este responsabilitatea PSD şi ALDE, cele două formaţiuni la putere, să asigure dezvoltarea echilibrată şi să concilieze obiectivul de creştere a veniturilor cu cel de păstrare a stabilităţii macroeconomice şi bugetare a României. Această lege ar trebui să rezolve problemele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele – întăreşte Klaus Iohannis. Orice ajustări bugetare ulterioare trebuie făcute transparent, credibil şi responsabil, fără a fi afectate sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv investiţiile şi proiectele de infrastructură asumate la nivel guvernamental.



    Oamenii de afaceri sunt, deja, îngrijoraţi că Executivul va introduce taxe în plus pentru mediul privat pentru a avea resursele necesare majorării salariilor din sistemul bugetar. Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Liviu Rogojinaru: “Atâta timp cât nu ştim de unde se iau banii, atâta timp cât nu există nişte criterii de competenţă pe baza cărora se măresc aceste salarii, mi-e tare teamă că, în ideea în care Guvernul nu va şti de unde să ia acei bani, se va îndrepta cu faţa către mediul privat şi o să spună: ok, hai nişte taxe în plus, că e singurul loc de unde putem să luăm bani fără să ne doară foarte tare capul.”



    Nici părerile venite din partea unora din sindicaliştii care îi reprezintă pe bugetari nu sunt laudative la adresa legii. Preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, declară că actul normativ nu va rezolva – aşa cum ar trebui să o facă – discrepanţele salariale din sistemul public, o problemă fiind, de exempu, lipsa grilei de salarizare pentru personalul din administraţia publică locală.Legea salarizării din sistemul public prevede creşterea veniturilor lunare, în următorii cinci ani, cu peste 50% în medie.



    Bugetarii susţin că, prin acest demers, li se face dreptate, cu atât mai mult cu cât au fost primele victime ale amputărilor salariale din 2010, când criza economică globală a lovit şi România.




  • O lege împotriva fumatului

    O lege împotriva fumatului

    Satisticile
    alarmante în legătură cu decesele din cauza fumatului la români au făcut ca Parlamentul să adopte o
    Lege Antifumat iniţiată în 2011 şi sprijinită de mai multe ONG-uri.

    Dezbaterea
    publică pe marginea proiectului a fost inspirată din bunele practici ale
    statelor europene. 17 dintre cele 28 de ţări membre interzic total fumatul în spaţiile publice
    închise, în mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă. Cu toate
    acestea, Legea a divizat parlamentarii români pe poziţii pro şi contra. 33 de
    aleşi din toate partidele au contestat
    definiţia spaţiului închis
    în care se interzice fumatul, ca discriminatorie şi au înaintat o
    contestaţie la Curtea Constituţională.

    Miercuri, Curtea a respins sesizarea şi
    a decis că Legea Antifumat este constituţională. Actul normativ va merge la
    promulgare, urmând să intre în vigoare la 45 de zile de la publicarea în
    Monitorul Oficial.

    Potrivit noilor prevederi, fumatul va fi interzis total în
    cluburi, baruri, restaurante, în taxiuri, instituţii de învăţământ, spitale,
    precum şi la locurile de joacă pentru copii, indiferent dacă acestea sunt în
    aer liber sau în spaţiu închis. Vor face excepţie celulele din penitenciarele
    de maximă siguranţă şi camerele special amenajate din zona de tranzit a
    aeroporturilor internaţionale.

    Persoanele care nu respectă prevederile legii
    riscă amenzi de până la 500 de lei, iar
    în cazul cluburilor, barurilor şi restaurantelor – între 5.000 şi 15.000
    de lei sau suspendarea activităţii.

    Unii membri ai legislativului şi-au
    exprimat nemulţumirea faţă de hotărârea CCR. Cristiana Anghel, senator
    conservator: Eu încă gândesc că este o lege aberantă care ne încalcă
    drepturile fumătorilor. Germania, de exemplu, a revenit şi a lăsat inclusiv
    acele ‘acvarii’ la locul de muncă constatând că productivitatea muncii a scăzut
    foarte mult, dar, unde este lege nu este tocmeală    .

    Alţi parlamentari
    consideră că legea aliniază România la practicile europene. Horia Cristian, deputat
    liberal: Era de aşteptat decizia Curţii, pentru că nu creează niciun fel
    de discriminare; din contră, cred că nefumătorii au fost discriminaţi
    suficientă vreme. Este un pas important pentru România şi pentru modul în care
    gândim măsurile de prevenire a bolilor în România.

    Legea Antifumat este
    apreciată de aproape 80% dintre respondenţii unui sondaj realizat în această
    lună în România. Trei sferturi din totalul celor chestionaţi declară că nu
    fumează, patru din zece au încercat să se lase de fumat iar aproximativ o
    cincime intenţionează să renunţe la fumat, în următoarea lună.

  • Noul guvern confirmă creşterile salariale

    Noul guvern confirmă creşterile salariale

    Preşedintele
    român, Klaus Iohannis, a promulgat legea prin care salariile angajaţilor din
    sistemul sanitar cresc cu 25% de la 1 octombrie, iar ale celorlalţi bugetari cu
    10% de la 1 decembrie. Potrivit
    şefului statului, bugetul de stat pe anul viitor
    trebuie să aibă o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea României, astfel
    încât în următoarele luni să poată fi puse bazele reformelor în cele mai
    importante domenii. Or, premierul
    Dacian Cioloş a dat asigurări că majorarea
    salariilor bugetarilor nu va afecta ţinta de deficit pentru 2016 şi a precizat
    că, pentru a nu fi reduse sumele destinate investiţiilor, se va miza pe
    atragerea de fonduri europene. Premierul
    a mai punctat că, dincolo de aceste creşteri
    salariale, care sunt importante şi justificate, România trebuie să aibă şi un
    pachet de investiţii, astfel încât creşterea economică să nu se bazeze doar pe
    consum.

    Dacian Cioloş: Nu o să tăiem. In schimb, o să mergem pe partea de investiţii. Unde am
    rezervat fonduri şi pentru investiţii, atât la Ministerul Dezvoltării, cât şi
    la Ministerul Transporturilor, o să facem un efort prin absorţia fondurilor
    europene, ca să avem şi investiţii, aşa cum ne-am propus. Reuşim în calculele
    noastre să ne menţinem în ţinta de deficit de sub 3%.

    În prima jumătate a lunii, Camera Deputaţilor a adoptat cu 319
    voturi pentru, 7 abţineri şi doar 1 vot împotrivă, proiectul de lege prin care
    salariile bugetarilor români se măresc. Deputaţii spun că este normal ca toţi angajaţii de la stat să aibă salarii
    mărite, nu doar cei din educaţie şi sănătate. Proiectul a fost înaintat Parlamentului de către
    social-democraţi. Iniţiatorul documentului, deputatul Adrian Solomon, a
    explicat că a fost necesar ca legea să
    fie aprobată în procedură de urgenţă pentru că 2016 este an electoral, iar
    Legea responsabilităţii fiscale interzice orice mărire de salariu.

    Deşi s-au
    opus iniţial majorării, liberalii au acceptat legea. Ei au cerut, în schimb, un
    studiu de impact care să arate dacă
    bugetul are suficiente resurse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

    Potrivit noului executiv de la Bucureşti, principiile
    care vor sta la baza guvernării sale vor fi transparenţa în actul decizional,
    responsabilitatea şi deschiderea către dialog. Programul său de guvernare include, între altele,
    revizuirea marilor proiecte de investiţii, reforme în educaţie şi sănătate,
    consolidarea statului de drept şi organizarea, în condiţii care să nu ridice
    suspiciuni, a legislativelor şi localelor de anul viitor.

  • Noul cod silvic

    Noul cod silvic

    Preşedintele României, Klaus Iohannis,
    a promulgat, vineri, legea de modificare a Codului Silvic, după ce Parlamentul
    i-a respins cererea de reexaminare. Pe 20 mai, Camera Deputaţilor, în calitate de for
    decizional, a respins cererea şefului statului adoptând legea în controversata formă iniţială. Demersul său a fost respins anterior şi de Senat. În martie, preşedintele
    a retrimis Parlamentului Legea spre reexaminare, pe
    motiv că are prevederi de natură să limiteze arbitrar activitatea operatorilor
    economici, fapt care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru
    alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea
    atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul
    român în calitate de stat membru al UE.

    Introducerea pragului maxim de 30% la
    achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi
    dreptul de preempţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea
    de masă lemnoasă sunt de natură să aducă atingere principiilor libertăţii
    economice şi contractuale, ca fundamente esenţiale ale economiei de piaţă,
    considera, de asemenea, preşedintele. Seful statului poate cere o singură dată Parlamentului reexaminarea unei
    legi, dar o poate ataca la Curtea Constituţională.

    Totuşi, Klaus Iohannis a anunţat că nu
    intenţionează să apeleze la această variantă. Nemultumită că nu a fost lăsată
    să depună amendamente,la Codul Silvic, după adoptarea acestuia de către
    parlament, opoziţia liberală a propus un proiect de completare a legii
    siguranţei naţionale, care prevede ca defrişările ilegale pe suprafeţe mai mari
    de un hectar să fie considerate
    ameninţare la siguranţa naţională. Preşedintele Klaus Iohannis a
    anunţat, recent, că subiectul defrişărilor ilegale va fi discutat, marţi, în
    şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Tării (CSAT). In ultima perioadă, mii
    de oameni au protestat, în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară faţă de
    despăduririle şi tăierile ilegale de copaci din ultimii ani.

    Protestarii au
    solicitat autorităţilor statului să emită legi care să permită exploatarea
    transparentă a resurselor naturale ce trebuie protejate şi considerate
    moştenire naţională; înăsprirea controalelor la procesatorii de masă lemnoasă;
    stoparea defrişărilor ilegale şi interzicerea pentru o perioadă îndelungată a
    exportului de lemn neprelucrat. Protestatarii cer, de
    asemenea, întărirea instituţiilor de control şi a instrumentelor de
    monitorizare a transporturilor de buşteni şi cherestea.

    Luna trecută, Guvernul a propus ca exporturile de buşteni sau lemn de foc din
    România sa fie suspendate până la 31 august. După această dată, pană la
    sfarşitul anului, vânzările de material lemnos ar urma să fie strict
    monitorizate. Măsurile sunt cuprinse în două ordonaţe de urgenţă, care încearcă
    să reglementeze mai strict piaţa lemnului.

  • Bugetul României pentru 2015

    O veste foarte bună pentru toţi românii! Reacţia premierului social-democrat Victor Ponta are, cel puţin în aparenţă, aerul unui oftat de uşurare, după numeroasele critici pe care şi le-a atras pe tema bugetului pe 2015 al României. Îi fusese reproşat, inclusiv de Klaus Iohannis, contra-candidatul său victorios la alegerile prezidenţiale din noiembrie, că Guvernul a întârziat nepermis de mult cu elaborarea unui proiect de lege.



    În plus, nu puţini erau cei care doreau să vadă cum va gestiona Executivul în bugetul pe anul viitor mult incriminatele pomeni electorale” din perioada scrutinului prezidenţial, între care o serie de majorări de alocaţii pentru persoane defavorizate. Elaborat abia începând cu jumătatea lunii noiembrie, bugetul a fost adoptat de plenul Parlamentului pe 21 decembrie. La distanţă de numai o zi, a fost contestat la Curtea Constituţională de foştii colegi de partid ai actualului preşedinte Klaus Iohannis.



    Liberalii, cărora li s-au alăturat şi democrat-liberalii, cu toţii în opoziţie, au invocat printre motive lipsa unei strategii fiscal-bugetare şi faptul că proiectul de lege trebuia înaintat Legislativului până pe 15 noiembrie. Criticile care au fost aduse acestei legi nu pot fi considerate ca fiind încălcări ale Constituţiei — a explicat preşedintele Curţii, Augustin Zegrean.


    Iar pe pagina sa de Facebook, premierul Victor Ponta a exclamat : Dacă cineva a înţeles cu adevărat de ce a contestat PNL Bugetul la CCR, îl rog să-mi explice şi mie!”. Şi tot el a adăugat : oamenii aşteaptă să ne schimbăm TOŢI (nu doar unii) în bine, să lăsăm scandalul şi confruntările inutile”, făcând trimitere la neînţelegerile cvasi-permanente pe care le avea cu fostul preşedinte Traian Băsescu, dar şi la rezultatul alegerilor prezidenţiale pe care le-a interpretat ca pe un semnal al românilor că vor pentru ţară o altfel de viaţă politică, în care puterea şi opoziţia să fie parteneri de dialog constructiv.



    Luând act de verdictul Curţii Constituţionale, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele de promulgare a Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2015, astfel că ele pot intra în vigoare pe 1 ianuarie. PSD, principala formaţiune din coaliţia la guvernare, suţine că viitorul buget este axat pe stimularea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă, la pachet cu menţinerea echilibrelor sociale.



    Social-democraţii vorbesc de scăderi de taxe, creşteri de salarii în Educaţie şi Sănătate sau cofinanţare de proiecte din fonduri europene. Liberalii susţin, în continuare, că multe din cifre şi estimări sunt nerealiste şi că actualul buget denotă lipsă de viziune în privinţa axelor de dezvoltare ale României. Aşteaptă, în consecinţă, să vadă cum va fi respectată schema bugetară propusă, bazată pe un deficit de 1,8% din PIB, pe o inflaţie de 2,2% şi pe o creştere economică de 2,5%.

  • Statutul parlamentarilor a intrat în vigoare

    Statutul parlamentarilor a intrat în vigoare

    Promulgată, săptămâna trecută, de preşedintele Traian Băsescu, legea de modificare a Statutului parlamentarilor români a intrat în vigoare. Aceasta după ce, în prealabil, actul normativ fusese adoptat de Plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor, în acord cu decizia Curţii Constituţionale, care semnalase în mai multe rânduri că unele prevederi erau neconforme cu Legea fundamentală. Odată respectivele prevederi incriminate revizuite, legea a fost, prin urmare, adoptată şi promulgată, rămânând, acum, să fie şi respectată.



    Ce conţine ea? In principal, a fost înlăturată obligativitatea motivării cererilor Parchetului în cazul reţinerii, arestării preventive şi a percheziţiei unui parlamentar, renunţându-se, astfel, la super-imunitatea care ar fi urmat să le fie conferită senatorilor şi deputaţilor prin acest Statut. O altă modificare majoră se referă la limitarea zborurilor cu avionul şi a deplasărilor în străinătate.



    Sunt reduse, totodată, cheltuielile prin înjumătăţirea sumelor alocate pentru cazarea senatorilor şi deputaţilor care nu au domiciliul în Bucureşti. Astfel, aceştia au petrecut, miercuri, ultima noapte la hotelurile ale căror servicii erau plătite, din buget, cu aproximativ 8.000 de lei lunar, echivalentul a circa 1.800 de euro. De acum, ei sunt nevoiţi fie să îşi închirieze o locuinţă, fie să îşi negocieze, individual sau colectiv, servicii hoteliere, suma decontata reducându-se la jumătate. Deci, pentru a locui în capitală pe perioada sesiunii parlametare, suma forfetară va fi de numai 4.000 de lei lunar.



    Cât despre cheltuielile din timpul vacanţelor parlamentare, când se presupune că merg pentru a-şi rezolva problemele din teritoriu, acestea vor fi decontate din banii publici în limita a 8 zile, spre deosebire de 15 sau 16, cât era până acum. De asemenea, vor fi acordaţi 1.000 de lei pentru transport, dacă se renunţă la maşina de serviciu. Pentru Parlament, o astfel de opţiune nu ar putea fi decât salutară. Pe de o parte, pentru că, în felul acesta, nu ar mai fi rambursaţi banii daţi pe reparaţiile şi reviziile autovehiculelor. Pe de alta, pentru că nu vor mai exista critici legate de cumpărarea a sute de maşini noi, urmând să fie achiziţonate doar acelea care sunt legate de activitatea şi de demnitatea pe care o are un deputat ales, fie în funcţia de preşedinte al unei comisii, fie de membru al Biroului Permanent, aşa cum se întâmplă în toate parlamentele naţionale din Uniunea Europeană.



    In fine, noul statut al parlamentarilor prevede şi modificări privind modul de utilizare şi justificare a cheltuielilor de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare: parlamentarii sunt obligaţii să justifice 50% din suma forfetară, faţă 46% cât era până acum.