Tag: propaganda rusa

  • Lupta UE cu propaganda și interferența Rusiei

    Lupta UE cu propaganda și interferența Rusiei

    Interferența Rusiei în alegerile din statele europene
    precum și propagarea știrilor false se numără printre principalele amenințări externe
    pentru Uniunea Europeană. În toamna anului trecut, Parlamentul European a
    adoptat o rezoluţie care arată că imixtiunea străină în alegeri ameninţă
    societăţile europene democratice în favoarea forţelor anti-UE, de extremă
    dreaptă şi populiste.


    Membrii Parlamentului European și-au manifestat
    îngrijorarea față de natura extrem de periculoasă a propagandei ruse,
    principala sursă de dezinformare în interiorul blocului comunitar. Totodată,
    Comisia Europeană a anunțat în luna iunie a anului trecut, după alegerile
    pentru forul legislativ european, că au fost detectate 1.000 de cazuri de
    dezinformare, începând din ianuarie 2019, față de 434 de cazuri în aceeași
    perioadă a anului anterior.


    Eurodeputatul Eugen Tomac, membru al partidului
    Popular European, consideră că Uniunea Europeană poate face mai mult în lupta
    cu amenințarea venită dinspre est:


    Uniunea Europeană face foarte puțin
    pentru a combate fake news și propaganda agresivă a Federației Ruse și are
    suficienți parteneri în interiorul ei pe care nu îi utilizează suficient. Aici
    mă refer la instituțiile publice – posturi de radio, televiziuni sau agenții de
    presă – care trebuie să beneficieze de resurse suplimentare și o agendă foarte
    bine coordonată la nivelul Uniunii Europene prin care populația să fie
    informată în mod constant despre aceste pericole pentru că, aparent, oamenii
    par suficient de informați și pregătiți, or realitatea ne arată contrariul și
    anume că oamenii sunt foarte ușor de manipulat și acest exces de știri false
    pot dăuna foarte mult și pot crea aceste curente de neîncredere în proiectul
    european.

    Pe de altă parte, UE trebuie să investească mult mai mult, cel puțin
    în ceea ce privește statele din estul Uniunii Europene care au fost supuse în
    mod constant unui proces diabolic de dezinformare din partea Federației Ruse.
    Iar Rusia nu o face ascuns, o face asumat prin instrumentele sale și prin
    oameni, nu mai acționează ca pe timpuri cu Armata Roșie, ci (pur și simplu)
    astăzi prin instrumente mult mai subtile acționează împotriva Uniunii Europene
    până la urmă. Din acest punct de vedere, noi, prin aceste dezbateri pe care le
    avem în mod constant în parlament, trebuie să venim cu concluzii și propuneri concrete.



    O soluție este să se instituie un mecanism prin care, cu exemple concrete,
    cetățenilor să li se arate ce se întâmplă în jurul nostru, folosind atât
    mijloacele de socializare în masă, dar și instrumentele de informare.

  • Parlamentul European cere acțiuni concrete pentru combaterea propagandei și a știrilor false

    Parlamentul European cere acțiuni concrete pentru combaterea propagandei și a știrilor false

    Amestecul extern
    poate îmbrăca o mulţime de forme, de la campanii de dezinformare pe platformele
    de comunicare socială la atacuri cibernetice.. Nu trebuie ignorat nici
    sprijinul financiar direct sau indirect
    acordat unor partide politice, se arată în rezoluția adoptată săptămâna trecută
    de Parlamentul european.


    Organizarea de alegeri libere și corecte intră în
    primul rând de competența statelor membre
    , a spus în timpul
    dezbaterilor care au precedat adoptarea documentului actualul comisar european
    pentru justiție, Vera Jourova. Dar tot
    ea a adăugat: Este însă necesară și o abordare la nivel european,
    dacă luăm în considerare dimensiunea transnațională a eforturilor de manipulare
    a rezultatelor alegerilor . Avem nevoie de cooperare pentru a face față
    amenințărilor.



    Iar membrii
    Parlamentului European atrag atenția că deși statele membre ale Uniunii au
    interzis total sau parţial donaţiile străine către partide şi candidaţi,
    actorii străini găsesc modalităţi de a ocoli aceste prevederi.


    Europarlamentarii
    se declară, în același timp, profund îngrijoraţi de ‘natura extrem de
    periculoasă a propagandei ruse’, care este principala sursă de dezinformare în
    Europa. De la începutul anului și până acum au fost înregistrate nu mai 998 de cazuri faţă 434 de-a lungul întregului
    an trecut.


    Membrii
    legislativului comunitar nu uită nici de ‘acţiunile agresive’ ale unor state
    sau ale unor organizații din țări din afara Uniunii care urmăresc să submineze, citez din
    rezoluție, suveranitatea ţărilor în curs de aderare din Balcanii de Vest şi a
    celor din Parteneriatul estic, din care face parte și Republica Moldova.


    Ce este de făcut
    în aceste condiții? În rezoluţia adoptată săptămâna trecută, Parlamentul
    European cere un cadru juridic la nivelul
    întregii Uniuni cu privire la aceste
    amenințări hibride. Iar companiilor de
    internet şi platformelor de comunicare socială li se cere să coopereze pentru combaterea
    dezinformării, în conformitate cu un cod de bune practici semnat în octombrie
    anul trecut. Totul fără să se aducă atingere libertății de exprimare.