De aproape trei decenii, de când Chişinăul şi-a proclamat indepedenţa faţă de Moscova, Bucureştiul este cel mai ferm şi energic avocat al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Şi de aproape zece ani, încurajează ferm aspiraţiile europene ale acesteia. Nu e întâmplător că luni, la Bruxelles, tocmai ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, a prezidat reuniunea Grupului pentru acţiunea europeană a Republicii Moldova, organizată în marja Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii. Mecanism ministerial cu caracter informal, lansat în ianuarie 2010, tot la iniţiativa României, cu sprijinul Franţei, Grupul a analizat parcursul european al Chişinăului, cu accent pe procesul de reforme şi priorităţile de acţiune în contextul implementării acordului de asociere dintre Republica Moldova şi UE.
Meleşcanu a pledat pentru susţinerea fermă a obiectivelor europene ale Republicii Moldova de către statele membre şi instituţiile Uniunii. Pentru că, a spus el, pe lângă progresele înregistrate în numeroase domenii, sunt necesare eforturi suplimentare. Ministrul român a anunţat că executivul comunitar va transfera Republicii Moldova, încă din aprilie, o serie de fonduri, pentru a-i asigura macrostabilitatea economică şi a precizat – în exclusivitate pentru Radio România – că aceasta reprezintă o recunoaştere a reformelor promovate de guvernul pro-occidental de la Chişinău.
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a adăugat că una dintre concluziile Consiliului s-a referit la libertatea presei din Republica Moldova, în condiţiile în care autorităţile de la Chişinău sunt preocupate de influenţa media de limba rusă: Recomandarea care s-a făcut este asigurarea libertăţii mass-mediei şi în acelaşi timp găsirea unor modalităţi de a-i responsabiliza şi de a-i face să fie conştienţi de importanţa promovării unor ştiri reale şi nu a unor ştiri fabricate. Şi mai ales, creşterea rezilienţei instituţiilor statului atunci când sunt utilizate diverse canale pentru împrăştierea de ştiri de multe ori false şi pentru referirile care se fac la relaţia dintre Republica Moldova şi UE.”
Declaraţiile lui Teodor Meleşcanu trimit la noua lege a audiovizualului din Republica Moldova, aşa-numita lege antipropagandă, ce restricţionează difuzarea canalelor tv ruseşti. Nici cenzură, nici limitare a libertăţii de exprimare, legea e menită, spun experţii, doar să limiteze valul de propagandă antioccidentală şi, în particular, românofobă, revărsat pe piaţa mediatică de la Chişinău şi asezonat cu calomnii şi zvonuri apocaliptice. Analiştii subliniază că miza acestei campanii mediatice e, deopotrivă, electorală şi geopolitică. Fiindcă, în perspectiva alegerilor legislative de la sfârşitul anului, serveşte doar partidului socialist al preşedintelui filorus Igor Dodon, care pledează deschis pentru abandonarea căii europene şi pentru revenirea republicii pe orbita Moscovei.
