Radio România Internațional

Tag: propganada

  • UE ndrupaşti stabilitatea a Republicăllei Moldova

    UE ndrupaşti stabilitatea a Republicăllei Moldova


    Şeflu ali diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, salută acordul politic a omologilor a lui ditu spaţiul comunitar tră crearea a unui regim di sancţiuni ali Uniuni Europene, cu scupolu ti contracararea a acţiunilor di distabilizare la adresa ali Ripublică Moldova viţină. El cundille că România lucreadză, deadunu cu autorităţli di Chişinău la prota listă di persoane cari va s’hibă sancţionate.



    Thimilliusită pi ună parti a teritoriilor româneşti ditu apirită arăkiti, tru 1940, di Uniunea Sovietică stalinistă şi independentă andicra di Moscova ditu 1991, ñica republică easti lugursită di analişti viţinlu nai cama tu piriclliu ali Ucraină aputrusită di trupile aruse. Nivelu a fuvirserloru creasti. Provocarea di prişcăvilli va s’hibă un factor di turnură tru situația actuală” — diclara, meslu aestu, ministrul di Interne tru guvernul pro-occidintal di Chişinău, Ana Revenco, adăvgânda că ari și certitudiñi că Rusia ufiliseaşti tora multu cama multu pârghiili pritu cari mindueasti s-spargă catandisea ditu Republica Moldova, nu fără andrupămintulu a oligarhilor fugaţ”.



    Tuti elementele a unui polimu hibrid, catacum alerte false cu bombă, atacuri cibernetiţi, protesti finanțate paranom, șantaj energetic, eara ună mari provocari tră tut sistemlu a Afacerilor Interne — nica spusi ea, tră Radio Chișinău. Propaganda pro-polimur, incitarea la ură, dizinformarea, părți a idyilui polimu hibrid, au scupolu să slăghească reziliența a cetățenilor — nica făţea timbihi șefa Internelor.



    Pi aest fundal, ministrul di Externe Bogdan Aurescu cundilleadză că iţi apofasi loată ti creastirea securitatillei tru Republica Moldova easti hăirlătică şi ti România, iara crearea rapidă a unui regim di sancţiuni ditu partea a Uniunillei Europine va s’hibă un instrument multu important tră s’anvărtuşeadză rezilienţa şi securitatea statului viţinu, tru contextul acţiunilor orchestrate di Rusia.



    Tu arada a lui, analtul reprezentantu tră politică externă ali Uniunii Europeane, Josep Borrell, insistă că Republica Moldova easti unu ditu nai ma zñiipsiti state di itia a polimlui ditu Ucraina, iara Bruxellesul ahărdzi 40 di milioane di euro tră să-lli ndrupască capacitatea di apărare. Tut meslu aestu, Comisia tră bugete ditu Parlamentul European aviză favorabil asistența macrofinanciară di 145 di milioane di euro tră Republica Moldova.



    Eurodiputatlu român Siegfried Mureșan (PPE-PNL), șeful dilegației Legislativului comunitar tră relațiile cu Chișinăul, cundille că easti ananghi ca asistența macrofinanciară s’hibă adoptată fără amănări tru Parlamentul European, iara păradzlli s’agiungă tru Republica Moldova tru kiro ananghi, până tu bitisita a anlui. El adăvgă că Republica Moldova easti stat candidat la Uniunea Europiană și lipseaşti s-u-agiutăm s’treacă pisti provocărli cu cari s’ampuliseaşti şi s’ducă ninti integrarea europeană”. Votlu final, tru plenul Parlamentului European, va s’ţănă, nai ma probabil, meslu ţi yini.



    Autoru: Bogdan Matei

    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • UE sprijină stabilitatea Republicii Moldova

    UE sprijină stabilitatea Republicii Moldova


    Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a salutat acordul politic al omologilor săi din spaţiul comunitar pentru crearea unui regim de sancţiuni al Uniunii Europene, cu scopul contracarării acţiunilor de destabilizare la adresa Republicii Moldova vecine. El a precizat că România lucrează, deja, împreună cu autorităţile de la Chişinău la prima listă de persoane care urmează să fie sancţionate.



    Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate, în 1940, de Uniunea Sovietică stalinistă şi independentă faţă de Moscova din 1991, mica republică e considerată de analişti vecinul cel mai vulnerabil al Ucrainei invadate de trupele ruse. Nivelul amenințărilor crește. Provocarea de violențe ar fi un factor de turnură în situația actuală” — declara, luna aceasta, ministrul de Interne în guvernul pro-occidental de la Chişinău, Ana Revenco, adăugând că există deja și certitudini că Rusia utilizează acum mult mai intensiv pârghiile prin care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova, nu fără sprijinul oligarhilor fugari”.



    Toate elementele unui război hibrid, precum alerte false cu bombă, atacuri cibernetice, proteste finanțate ilegal, șantaj energetic, au reprezentat o mare provocare pentru întreg sistemul Afacerilor Interne — a mai spus ea, pentru Radio Chișinău. Propaganda pro-război, incitarea la ură, dezinformarea, părți ale aceluiași război hibrid, au menirea să slăbească reziliența cetățenilor — mai avertiza șefa Internelor.



    Pe acest fundal, ministrul de Externe Bogdan Aurescu subliniază că orice măsură luată pentru creşterea securităţii Republicii Moldova este benefică şi pentru România, iar crearea rapidă a unui regim de sancţiuni din partea Uniunii Europene va fi un instrument foarte important pentru a întări rezilienţa şi securitatea statului vecin, în contextul acţiunilor orchestrate de Rusia.



    La rândul său, înaltul reprezentant pentru politică externă al Uniunii Europene, Josep Borrell, insistă că Republica Moldova este unul dintre cele mai afectate state din cauza războiului din Ucraina, iar Bruxellesul a alocat 40 de milioane de euro pentru a-i susţine capacitatea de apărare. Tot luna aceasta, de altfel, Comisia pentru bugete din Parlamentul European a avizat favorabil asistența macrofinanciară de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova.



    Eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PPE-PNL), șeful delegației Legislativului comunitar pentru relațiile cu Chișinăul, a subliniat că e necesar ca asistența macrofinanciară să fie adoptată fără întârzieri în Parlamentul European, iar banii să ajungă în Republica Moldova în timp util, până la finalul anului. El a adăugat că Republica Moldova este stat candidat la Uniunea Europeană și trebuie să o ajutăm să treacă peste provocările cu care se confruntă și să continue integrarea europeană”. Votul final, în plenul Parlamentului European, va avea loc, cel mai probabil, luna viitoare.