Radio România Internațional

Tag: proprietari

  • Noi reguli europene pentru închirierile de locuinţe pe termen scurt

    Noi reguli europene pentru închirierile de locuinţe pe termen scurt

    În ultimii ani, piața închirierilor de locuinţe pe termen scurt în Uniunea Europeană s-a extins rapid, fapt care a generat mai multe probleme. Destinaţiile turistice au început să se confrunte cu lipsa de spaţii de cazare pentru turişti, preţurile chiriilor au crescut, iar calitatea vieţii în anumite comunităţi a scăzut.

    A apărut nevoia de mai multă transparenţă pe piaţa închirierilor, pentru ca autorităţile să se poată asigura că sunt respectate reglementările locale, impozitarea și standardele de siguranță. Au apărut şi preocupări de dezvoltare urbană, pentru că în unele comunităţi creşterea rapidă a închirierilor pe termen scurt a modificat profilul zonelor rezidenţiale şi a pus o presiune suplimentară pe servicii publice precum colectarea deşeurilor.

    Acum un an, Comisia Europeană a înaintat o propunere pentru mărirea transparenţei în domeniul închirierilor pe termen scurt și sprijinirea autorităților publice în promovarea unui turism sustenabil. Recent, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la această propunere.

    Măsurile includ:

    – înregistrarea online a proprietarilor, care va facilita identificarea şi verificarea acestora de către autorităţi;

    – platformele online vor fi obligate să verifice corectitudinea şi acurateţea detaliilor proprietăţilor de închiriat afişate; platformelor li se va cere chiar şi efectuarea de verificări aleatorii asupra proprietăţilor. În acest fel, autoritățile vor putea opri listarea proprietăţilor neconforme sau, la nevoie, vor putea amenda platformele unde apar proprietăţi cu nereguli.

    – partajarea datelor: pentru a primi date de la platforme despre activitatea gazdelor sau proprietarilor, țările Uniunii Europene vor înființa un portal digital unic pentru a ajuta autoritățile locale să înțeleagă activitățile de închiriere și să îmbunătățească totodată turismul. Un sistem mai simplu va fi folosit în cazul platformele mai mici.

    Înainte de intrarea sa în vigoare, acordul provizoriu trebuie să fie adoptat de Consiliu și Parlament. După aceea, țările UE vor avea la dispoziție 2 ani pentru a-l implementa.

    Comisia pentru piața internă a Parlamentului European va vota acordul provizoriu în ianuarie 2024.


  • Extremele locuirii în România

    Extremele locuirii în România

    Printre
    informațiile – parțiale deocamdată – obținute în urma Recensământului
    populației din 2021, cele referitoare la locuire relevă situații interesante.
    În urma lor apare o imagine a țării noastre prinsă între extreme: multe
    localități abandonate, mai ales de la țară, unde numărul caselor l-a depășit pe
    cel al locuitorilor coabitează cu zone extrem de aglomerate și urbane, și
    rurale, unde locuințele sunt foarte puține comparativ cu numărul cetățenilor.
    În același timp, deși România are poate cel mai mare număr de proprietari de
    locuințe din UE nu stă deloc la fel de bine la capitolul privind calitatea
    locuirii. Concentrarea populației în orașele mari și în zonele limitrofe
    acestora se explică prin oportunitățile de angajare, educație și petrecere a
    timpului liber pe care urbanul mare le oferă. Iar depopularea satelor se
    explică și prin declinul demografic, și prin migrația oamenilor către regiuni
    ce oferă, măcar la nivel potențial, un trai mai bun, concluzionează Bogdan
    Suditu, conferențiar la Facultatea de Geografie și președinte al Comisiei
    Tehnice de Urbanism de la Primăria Municipiului București.

    E un fenomen care s-a accentuat
    după 1990 și mai mult după anul 2000.
    Zonele rurale pierd populație sau populația îmbătrânește și multe sate
    au început să nu mai aibă populație. În plus, există tendința de migrare a
    tinerilor către orașele care au, pe de o parte, oportunități de angajare și, pe
    de altă parte, oportunități de educație sau formare profesională. Am utilizat
    și eu datele recensământului și situația este destul de îngrijorătoare. Vă
    semnalez faptul că din 3181 de unități administrativ teritoriale, doar 77 au
    peste 25000 de locuitori, deci foarte puțin. Asta înseamnă că 2,4% din
    unitățile administrativ teritoriale sunt de peste 25000 de locuitori. Dar mă
    duc și la extrema cealaltă. Avem 2501 de unități administrativ teritoriale,
    adică 78% din unitățile administrativ teritoriale din România au sub 5000 de
    locuitori. Avem câteodată situații în care numărul angajaților de la primărie
    mai e mai mare decât populația activă a comunelor respective. Într-adevăr
    există două situații extreme în care, pe de o parte avem concentrare de
    populație în orașele mari București, Constanța, Timișoara, Iași, Craiova, Cluj
    şi zona metropolitană crește, dar avem și foarte multe unități administrativ
    teritoriale care pierd. Avem o comună în România care are 88 de locuitori. E vorba
    de Bătrâna din județul Hunedoara.


    Situația din 2021 nu este nouă, ea a fost constatată și cu 10 ani în
    urmă, cu ocazia recensământului anterior. De pildă, în 2011, s-a constatat că 129 de sate aveau 0 locuitori și, după un calcul
    raportat la numărul total de localități rurale, concluzia a fost că 2000 de
    sate aveau sub 100 de locuitori. În așteptarea datelor complete, e de presupus
    că în 2021 fenomenul s-a accentuat. Ce se poate face pentru a îmbunătăți
    situația oamenilor din aceste zone părăsite, dar și a celor din cele supraglomerate?

    Bogdan Suditu răspunde: Există o Strategie Națională a
    Locuirii care a fost aprobată anul trecut și ăsta este un lucru foarte bun. Are
    niște ținte mai ales pentru grupurile vulnerabile şi în egală măsură pentru îmbunătățirea
    mecanismelor de acces la locuință,decentă, în chirie sau în proprietate.
    Evident, este o strategie națională și vizează ce poate să facă Guvernul, dar
    care stabilește și un cadru de cooperare cu autoritățile publice locale.
    Fenomenul declinului demografic nu există doar în România. Sunt foarte multe
    alte țări care au aceleași probleme. Mecanismul propus de Guvern, strategia
    respectivă, vizează îmbunătățirea mecanismelor în așa fel încât, pe de o parte,
    în marile orașe și zonele aglomerate, să se dezvolte stocul de locuințe, iar,
    pe de altă parte, evident că şi în zonele rurale se pot construi locuințe, dar
    acolo e de văzut pentru cine. Dacă România va atrage populație sau migranți, nu
    cred că se vor duce către zona rurală. Deci ce putem face? Să îmbunătățim în
    sensul în care resursele pe care le avem să le utilizăm mai eficient.


    De pildă, în loc să avem cinci școli într-o zonă rurală
    atinsă de subpopulare, e suficient una singură, cu profesori buni, unde copiii
    din sate mai îndepărtate să fie aduși cu un autobuz pus la dispoziție de
    primărie. E una dintre soluțiile care pot fi aplicate – și în unele cazuri
    chiar este aplicată – astfel încât să fie îmbunătățite condițiile de viață și
    oamenii încurajați să nu mai plece.


    Cât despre supraaglomerare: în 2020, 45% dintre români
    trăiau în locuințe supraaglomerate, aceasta fiind cea mai mare rată din UE. Este,
    evident, o medie, explică Bogdan Suditu, precizând că acest fenomen e specific
    atât orașelor mare, cât și celor mici și privește mai ales stocul de blocuri
    construite în perioada comunistă unde acum se înghesuie mai multe generații.

    Bodgan Suditu: Sunt foarte multe persoane încă în România
    care sunt aproape de pensie sau la pensie, care ocupă în continuare locuința în
    care apartamentul în care s-au mutat acum 30-40 de ani, în care și-au crescut
    copiii, dar aceştia au plecat și au rămas vârstnicii. Deci această situație
    este o realitate pentru marile orașe și aceasta ar trebui să ne preocupe și să
    găsim soluții adaptate, pentru că vârstnicii care ocupă astfel de locuințe
    foarte mari nu înseamnă că trăiesc mai bine, pentru că au costuri foarte mari
    de întreținere a acestor locuințe. Și, evident, pentru unii, ei au o locuință
    mare și bună, dar foarte costisitoare în raport cu veniturile unui pensionar.


    Paradoxal, România este și țara europeană cu un număr
    foarte mare de proprietari de locuințe, românii preferând să-și cumpere un
    apartament sau o casă decât să locuiască în chirie. Dar care sunt consecințele?
    Bogdan Suditu răspunde:

    Devenim proprietari cu niște costuri foarte,
    foarte mari. Ideea de proprietate şi de siguranță care vine odată cu
    proprietatea sunt lucruri foarte bune. Din nefericire, ideea de proprietate a
    unei locuințe, în afară de costurile despre care am vorbit, vine cu foarte
    multe îngrădiri legate de de mobilitate. În momentul în care ai luat un
    apartament pe credit, este clar că nu te vei muta foarte ușor, chiar dacă tu
    vei constata după o lună, sau un an că în cartierul respectiv îți lipsesc niște
    utilități. După un an, doi sau trei, când apar copiii și constați că nu ai o
    grădiniță în cartierul în care te-ai mutat, o să fie destul de greu, fiind
    angajat prin credit imobiliar să locuieşti într-un cartier de la marginea
    Bucureștiului, Clujului sau Iașiului, să găsești pe altcineva disponibil să îl
    cumpere ca tu să îți găsești un o locuință mai aproape de grădiniță sau mai
    aproape de un parc ș.a.m.d.


    Nevoia de siguranță pe care o oferă o proprietate este
    încă foarte mare printre români, dar stocul construit de locuințe este încă
    foarte mic pentru a asigura această nevoie care uneori intră în contradicție cu
    o alta: nevoia de mobilitate.


  • Jurnal românesc – 24.11.2015

    Jurnal românesc – 24.11.2015

    Prima ediţie a Galei premiilor de excelenţă pentru etnicii români din comunităţile istorice, organizată de Institutul Cultural Român, se va desfăşura luni, 7 decembrie, la Teatrul Naţional din Bucureşti. Potrivit ICR, prin acest eveniment se urmăreşte recunoaşterea personalităţilor şi a proiectelor marcante din comunităţile româneşti din diaspora, din vecinătatea României şi Balcani. În cadrul ceremoniei vor fi premiate vârfuri ale comunităţilor româneşti – personalităţi culturale, intelectuali de marcă, jurnalişti şi tineri implicaţi în mod activ în mediul asociativ – din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania şi Macedonia. De asemenea, vor mai fi premiati lideri ai asociaţiilor româneşti care militează pentru respectarea drepturilor comunităţilor româneşti din diaspora, precizează ICR.




    România este ţara cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe din UE, cu mult peste media spaţiului comunitar, potrivit datelor publicate de Eurostat. Astfel, peste 96% dintre români trăiesc în locuinţa proprie, in timp ce media in Uniunea Europeana este 70%. În schimb, mai bine de jumătate din populaţia României trăieşte în locuinţe supraaglomerate, fata de 17 procente, în medie, în celelalte state comunitare. Aproape 35% dintre români locuiesc la bloc, mai relevă studiul Eurostat.




    În Camera Deputaţilor de la Bucureşti urmează să fie dezbătut proiectul de lege care prevede interzicerea fumatului în spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, în locurile de joacă pentru copii, în unităţile sanitare, de învatamânt şi cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului. Proiectul prevede interzicerea inscripţionării pachetelor cu produse din tutun şi organizarea unor campanii de informare a populaţiei. Fumatul ar urma să fie permis doar în camere special amenajate, exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaţionale. Aceste spaţii trebuie să fie dotate, între altele, cu sisteme funcţionale de ventilaţie, cu scrumiere şi cu extinctoare. Nerespectarea prevederilor legii impune sancţiuni cuprinse între 100 şi 15.000 de lei. La prima abatere, sancţiunea constă în amendă si suspendarea activităţii unităţii respective. La a doua abatere, urmează amendă şi închiderea unităţii. Camera Deputaţilor este for decizional. Senatul a adoptat proiectul de lege încă din 2011.




    Guvernul de la Bucureşti a lansat în dezbatere publică hotărârea prin care se înfiinţează şi sunt stabilite atribuţiile unui nou minister, cel pentru Consultare Publică şi Dialog Civic. Până vineri, 27 noiembrie, oricine poate să facă propuneri privind documentul, care poate fi găsit pe pagina de Facebook a Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic. Instituţia este menită, în principal, să asigure transparenţa documentelor propuse şi discutate în şedinţele de guvern, inclusiv prin redactarea de către fiecare ministru sau secretar de stat a unor rapoarte publice după întâlniri importante. De asemenea, angajarea pe criterii de performanţă a personalului în noua instituţie va fi folosită ca studiu pilot pentru un proces similar în alte instituţii publice.