Radio România Internațional

Tag: proprietate intelectuală

  • Proprietatea intelectuală, norme actualizate în UE

    Proprietatea intelectuală, norme actualizate în UE

    Comisia Europeană a
    propus recent norme noi pentru a ajuta întreprinderile, în special
    întreprinderile mici și mijlocii, să își valorifice la maximum invențiile, să
    utilizeze noile tehnologii și să contribuie la asigurarea competitivității
    tehnologice a Uniunii Europene. Regulamentele propuse privind brevetele
    esențiale pentru standarde, acordarea de licențe obligatorii pentru brevete în
    situații de criză și revizuirea legislației privind certificatele suplimentare
    de protecție vor crea un cadru al drepturilor de proprietate intelectuală mai
    transparent, mai eficace și mai adaptat exigențelor viitorului. Proprietatea
    intelectuală este, de altfel, un factor esențial pentru creșterea economică,
    deoarece ajută întreprinderile să genereze valoare din activele lor
    necorporale. Industriile care folosesc intens proprietatea intelectuală
    reprezintă aproape jumătate din PIB-ul total și peste 90% din totalul
    exporturilor Uniunii Europene. În perioada 2017-2019, aproape 76% din comerțul din
    interiorul Uniunii Europene a fost generat de industrii care utilizează intens
    brevetele.


    Propunerile vor
    completa sistemul de brevete unitare, care va fi operațional începând cu 1
    iunie. Noul cadru legislativ le va permite operatorilor economici și
    autorităților competente să protejeze mai bine inovarea, asigurând în același
    timp un acces echitabil, inclusiv în situații de urgență.

    Thiery Breton,
    comisarul european pentru piața internă spune că Europa este și trebuie să
    rămână în continuare leagănul unora dintre cele mai importante invenții din
    lume. Iar această poziție se poate păstra prin măsurile care se vor întreprinde
    în continuare.

    În 1
    iunie, după aproximativ 50 de ani de discuții, brevetul unitar va deveni, în
    sfârșit, realitate. Odată cu noua Comisie, am accelerat procesul în acest sens,
    dar acești 50 de ani arată că au fost multe obstacole de depășit. Dificultățile
    au fost rezolvate deoarece întreprinderile europene vor putea să se protejeze
    mai bine, să-și protejeze invențiile. IMM-urile navighează într-o lume
    imprevizibilă, o lume complexă în acest moment. Acest sistem este inundat de
    aproximativ 75.000 de brevete esențiale în Europa. Și există o lipsă de
    transparență. Acesta este un alt punct important. Nu există nicio
    predictibilitate pentru întreprinderile europene. Este o adevărată îngrijorare
    în ceea ce privește valorificarea întregului nostru potențial în aceste
    domenii. Până acum, am avut doar autoreglementare, care nu a dat rezultatele
    așteptate. Din 2014, numărul de brevete deținute de întreprinderile europene a scăzut
    de la 22% la 15%, în timp ce în China, numărul s-a dublat de la 15 la 30%. Este
    urgent pentru noi să stabilim un cadru previzibil, care să fie echitabil,
    modern, pentru aceste brevete esențiale. În trecut, am fost un jucător
    important în domeniul brevetelor. China nu a avut aproape deloc prezență, dar
    asta s-a schimbat. Deci, trebuie să facem progrese, fiindcă s-a schimbat
    contextul și trebuie să avem
    instrumentele potrivite pentru a ne proteja brevetele.



    Regulamentele
    propuse vor trebui să fie discutate și aprobate de Parlamentul European și de
    Consiliul Uniunii Europene în vederea adoptării și intrării lor în vigoare.





  • Planul de acțiune privind proprietatea intelectuală

    Planul de acțiune privind proprietatea intelectuală

    Comisia Europeană a
    publicat recent un nou plan de acțiune privind proprietatea intelectuală,
    pentru a ajuta în special întreprinderile mici și mijlocii să profite la
    maximum de invențiile și de creațiile lor și pentru a asigura faptul că acestea
    pot aduce beneficii economiei și societății.



    Sonya Gospodinova, purtătoare
    de cuvânt a Comisiei Europene, spune că proprietatea intelectuală este foarte
    importantă pentru economia UE, fiind un motor al creșterii economice.

    Aceasta ajută companiile să-și valorifice bunurile intangibile și
    să-și valorifice creațiile și invențiile. Pe de altă parte, și societatea este
    ajutată să beneficieze de aceste creații și invenții. În mod normal,
    proprietatea intelectuală ajută inovația, stimulând-o și intensificând-o. De
    asemenea, în timpul crizei provocate de pandemia Covid-19, am remarcat că
    apărarea proprietății intelectuale e foarte importantă în efortul de a combate
    criza. Acest lucru favorizează dezvoltarea rapidă de tehnologii pentru
    tratamente, vaccinuri și medicamente noi.


    În cadrul Uniunii
    Europene, sistemul pentru apărarea proprietății intelectuale este foarte bine
    pus la punct, spune Sonya Gospodinova, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

    Cadrul legal existent e foarte bun dacă-l comparăm cu cel din țări
    terțe, însă trebui să ne asigurăm că este adaptat erei moderne, guvernată de
    tehnologia digitală. Prin acest plan de acțiune ne dorim să avem o abordare
    amplă și integrală pentru modernizarea sistemului de protecție a proprietății
    intelectuale. De exemplu, ne dorim îmbunătățirea protecției brevetelor de
    invenție și a drepturilor de autor.

    De asemenea, ne dorim să ajutăm companiile
    mici și mijlocii să profite mai mult de avantajele drepturilor proprietății
    intelectuale. Exemplul unei acțiuni foarte concrete este că vom oferi
    întreprinderilor mici și mijlocii mai mult de 20 de miliarde de euro, împreună
    cu Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, sub formă de
    tichete valorice. Acestea vor acoperi o parte dintre costurile întreprinderilor
    care vor dori să folosească instrumentul pentru a-și proteja proprietatea
    intelectuală. O parte a taxelor va fi plătită folosind aceste tichete valorice.
    Apoi, vrem să ne asigurăm că drepturile pentru proprietatea intelectuală sunt
    respectate.

    Am remarcat că importurile de produse contrafăcute sau piratate se
    ridică la valoarea a 6,8% din produsul intern brut al UE. Vrem să ne asigurăm
    că asemenea bunuri nu vor mai fi importate pe piața Uniunii. În plus, vrem să
    ne asigurăm că întreprinderile noastre, când funcționează în țări terțe, în
    afara Uniunii Europene, sunt mai bine protejate.


    În prezent,
    sectoarele industriale care utilizează intensiv drepturile de proprietate
    intelectuală reprezintă aproape 45 % din PIB-ul Europei și contribuie în mod
    direct la crearea a aproximativ 30 % din totalul locurilor de muncă.



  • Summitul UE – China

    Summitul UE – China

    Europa are nevoie să fie un jucător, nu un loc de joacă. Sunt cuvintele rostite de președintele Consiliului European, Charles Michel, în conferința de presă ce a urmat discuțiilor de luni cu oficialii chinezi.

    Convorbirile ar fi trebuit să aibă, potrivit planurilor inițiale, în cadrul unui summit extraordinar organizat în orașul german Leipzig, însă în cele din urmă întâlnirea a avut loc online și într-un format redus, din cauza pandemiei de COVID 19.

    Gazdă a fost Charles Michel, iar alături de el s-au aflat șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, și cancelarul german, Angela Merkel, a cărei țară asigură președinția prin rotație a Uniunii Europene.

    Pe agenda discuțiilor a figurat între altele acordul chino-european privind investițiile, a cărui semnare până la sfârșitul anului este considerată posibilă de către Beijing. Documentul este negociat de 7 ani și ar urma să cuprindă prevederi legate de proprietatea intelectuală, sfârșitul transferurilor de tehnologie impuse firmelor externe de China sau subvențiile acordate companiilor publice chineze.

    Vrem o relație cu China bazată pe reciprocitate, responsabilitate și pe corectitudine, a spus în aceeași conferință de presă Charles Michel, referindu-se la una dintre cele mai sensibile teme în discuțiile cu oficialii de la Beijing, și anume asigurarea accesului liber pe piața chineză pentru companiile europene.

    Ne așteptăm ca autoritățile din China să renunțe la barierele care împiedică accesul liber pe piață în special în ceea ce privește noile tehnologii digitale, devenite punctul central al economiilor noastre. Folosim aceste tehnologii în telecomunicații, în domeniul computerelor sau al sănătății, în biotehnologie sau transport. Iar investitorii noștrii întâmpină obstacole în toate aceste sectoare de activitate, a afirmat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a ținut să adauge: China trebuie să ne convingă că merită să avem un acord de investiții.

    Nu a fost însă singurul subiect delicat abordat la discuțiile de luni. Europenii și-au exprimat în fața președintelui chinez Xi Jinping preocuparea legată de situația din Hong Kong, unde aplicarea unei noi legi privind securitatea este considerată un atac împotriva libertăților.

    Vocile democratice trebuie lăsate să se audă în Hong Kong, drepturile omului trebuie respectate, la fel și principiul autonomiei. Cerem Chinei să își respecte promisiunile făcute oamenilor din Hong Kong și comunității internaționale, a conchis președintele Consiliului European, Charles Michel.


  • Grup de experţi europeni pentru combaterea ştirilor false

    Grup de experţi europeni pentru combaterea ştirilor false

    Uniunea Europeană ia
    foarte în serios ameninţarea pe care aşa-numitele ştiri false (fake news), o
    constituie pentru democraţiile din ţările membre. Comisia Europeană a numit, în
    urma unui proces de selecţie public, 39 de experţi în cadrul unui grup la nivel
    înalt constituit pentru a contribui la dezvoltarea unei strategii la nivelul
    Uniunii în vederea combaterii fenomenului fake news şi a dezinformării
    în mediul online. Ei provin din ţări membre ale Uniunii şi sunt specializaţi, în general,
    în proprietate intelectuală, drepturi de autor şi legislaţie mass-media.Grupul este
    alcătuit din reprezentanţi ai societăţii civile, reţelelor sociale, organizaţiilor
    mass-media, ai mediului academic dar şi jurnalişti. Acesa este condus de profesor doctor Madeleine de Cock Buning din
    cadrul Universităţii Utrecht (Olanda), specializată în
    proprietate intelectuală, drepturi de autor şi legislaţie mass-media.


    Printre
    cei 39 de experti se numără şi o româncă, prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu,
    decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii
    Naţionale de Studii Politice şi Administrative Bucureşti. Grupul va oferi consultanţă Comisiei Europene cu privire
    la fenomenul răspândirii ştirilor false, definirea rolurilor şi
    responsabilităţilor celor implicaţi, la
    dimensiunea internatională a fenomenului, formulând recomandări în vederea
    extinderii sau introducerii de noi acţiuni.


    Comisarul
    european pentru economie digitală şi societate digitală, Mariya Gabriel a dat detalii: Chiar dacă nu sunt
    nici ilegale, nici noi, informaţiile false se propagă astăzi într-un ritm
    îngrijorător. Ele ameninţă reputaţia mijloacelor de comunicare în masă şi
    bunăstarea democraţiilor noastre. De aceea, cu participarea tuturor, trebuie să elaborăm mecanisme
    care să permintă identificarea informaţiilor false şi să limiteze circulaţia
    acestora. Făcând acest lucru, trebuie să favorizăm transparenţa, diversitatea,
    credibilitatea surselor de informare..Grupul la nivel înalt de experţi
    în informaţiile false are un obiectiv principal: acela de a furniza Comisiei
    Europene opţiuni şi elemente de reflecţie în legătură cu tot ce are de-a face
    cu difuzarea de informaţii false în media tradiţionale şi sociale şi cu modalităţile
    de a face faţă consecinţelor lor politice şi sociale.     Rezultatele discuţiilor
    Grupului vor fi integrate cu rezultatele consultării publice care se încheie pe
    23 februarie şi ale unui sondaj Eurobarometru care va fi lansat în următoarele
    săptămâni.


    Grupul de specialişti urmează să elaboreze pe baza
    acestor rezultate o strategie europeană de combatere
    a proliferarii fenomenului ştirilor false, strategie care va fi prezentată în primăvara acestui an.