Comisia Europeană a adoptat recent, o serie de propuneri menite să îmbunătățească experiența pasagerilor și a călătorilor prin consolidarea drepturilor acestora.
Tag: propunere
-
PE acceptă propunerea lui Siegfried Mureșan pentru Bugetul UE 2018
Plenul Parlamentului European (PE) a votat astăzi, cu 414 voturi pentru, 163 împotrivă și 90 de abțineri, raportul privind Poziția Parlamentului asupra Bugetului Uniunii Europene (UE) pentru anul 2018, realizat de către deputatul european Siegfried Mureșan, în calitate de negociator-șef al PE pentru Bugetul UE din 2018.
Prin adoptarea acestei poziții, Parlamentul European acceptă propunerea lui Siegfried Mureșan de a respinge solicitarea Consiliului Uniunii Europene (UE) ca Bugetul UE 2018 să fie redus cu 1,7 miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene și propunerea de a intra, astfel, în procedura de conciliere bugetară Parlament European – Consiliu UE.
Prin acest vot, Parlamentul European a fost de acord și cu solicitarea deputatului european Siegfried Mureșan de a crește alocările pentru investițiile în locuri de muncă pentru tineri și pentru siguranță, precum și pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova, dar și de a finanța, în premieră, Programul de acordare a unui abonament gratuit de tren de o lună pentru fiecare tânăr din UE care împlinește 18 ani și care dorește să viziteze Europa.
Poziția Parlamentului European este una realistă. Nu acceptăm tăieri bugetare de la domeniile importante pentru cetățenii europeni. Obiectivul meu este să mă asigur că Bugetul UE din 2018 contribuie la creștere economică, crearea de locuri de muncă și la siguranța cetățenilor. De aceea, am cerut alocarea a 600 de milioane de euro pentru programul «Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor» în 2018 și creșterea cu 50 de milioane de euro a alocărilor pentru tinerii fermieri. Totodată, am cerut creșterea cu 143 de milioane de euro a alocărilor pentru programe de cercetare, inovare și protecția mediului deoarece acestea ne asigură o dezvoltare sustenabilă. Pentru a obține creștere economică și locuri de muncă, cetățenii și companiile trebuie să se simtă în siguranță. De aceea, este esențial să îmbunătățim securitatea internă și să combatem criza refugiaților. Prin urmare, am cerut o creștere de circa 80 de milioane de euro a alocărilor pentru fondurile privind azilul, migrația, precum și pentru securitatea internă, dar și pentru agențiile UE din acest domeniu. Avem, totodată, nevoie de stabilitate în vecinătatea Uniunii, de aceea, am propus suplimentarea cu 299 de milioane de euro a alocărilor pentru acțiunea externă a Uniunii Europene, care include creșterea sprijinului pentru statele din Vecinătatea sudică și estică, printre care Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Nu în ultimul rând, am decis să tăiem cu 50 de milioane de euro suportul pentru reformele politice din Turcia. Uniunea Europeană nu poate sprijini regimuri care nu respectă valorile democratice și care încalcă drepturile fundamentale”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan după votul din plenul Parlamentului.
Deoarece Poziția Parlamentului European privind Bugetul UE 2018, votată astăzi în plen, diferă de propunerea de buget înaintată de Consiliul UE, urmează a se iniția, începând cu 31 octombrie 2017, procedura de conciliere bugetară între Parlamentul European și Consiliul UE. La finalul concilierii bugetare, care durează 21 de zile, delegația Parlamentului European va trebui să ajungă la un acord cu reprezentanții Consiliului asupra formei finale a Bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018, caz în care votul Parlamentului asupra variantei finale a bugetului este programat a avea loc la finalul lunii noiembrie 2017. Dacă nici după perioada de conciliere bugetară nu se ajunge la un acord asupra bugetului, Comisia Europeană va trebui să prezinte o nouă propunere de buget, iar procedura bugetară se reia.
-
Propunere de premier la Chişinău
De profesie jurist, consilier al preşedintelui Nicolae Timofti din
2012 şi fost ministru al Justiţiei, noul premier desemnat Ion Păduraru este
ultima şansă pentru evitarea unui deznodământ considerat, de altfel, tot mai
probabil de majoritatea analiştilor de la Chişinău.
Dacă un nou Executiv nu este instalat până pe 29 ianuarie, preşedintele e
obligat să dizolve Parlamentul şi să anunţe organizarea de alegeri legislative
anticipate. Ar fi epilogul lungii agonii a unei clase politice pe care aceiaşi
analişti nu se sfiesc s-o numească incompetentă, coruptă, iresponsabilă.În
2014, Republica Moldova era considerată premianta Parteneriatului Estic, prin
care Uniunea Europeană încearcă să inoculeze valorile occidentale fostelor
republici sovietice ieşite de pe orbita Moscovei. Chişinăul încheia atunci cu
Bruxellesul acorduri de asociere şi liber-schimb, iar premierul care obţinea,
astfel, recunoaşterea reformelor pe care le promovase, Iurie Leancă, declara că
republica ar putea deveni membră a UE în 2020. După alegerile de pe 30
noiembrie 2014, însă, nimic n-a mai funcţionat la Chişinău. Deşi partidele
declarat pro-occidentale – Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal – au câştigat
scrutinul, iar stânga pro-moscovită – socialistă şi comunistă – a rămas în
opoziţie, învingătorii au fost incapabili să-şi gestioneze succesul. Brusc
dezagreat de propriii colegi, Leancă a fost înlocuit la şefia Guvernului de un
tânăr om de afaceri, Chiril Gaburici, nevoit să demisioneze după nici jumătate
de an, fiindcă-şi falsificase diploma de bacalaureat.Următorul premier,
liberal-democratul Valeriu Streleţ, a rezistat şi mai puţin. După trei luni, el
a fost demis printr-o moţiune de cenzură iniţiată de filoruşi, dar votată şi de
PD. Perceput mai curând drept un tehnocrat, multi-milionarul şi ex-premierul
efemer din 1999 Ion Sturza n-a obţinut votul de învestitură. Pe controversatul om de afaceri Vladimir Plahotniuc nu l-a
acceptat preşedintele Timofti. Propus de PD şi sustinut de o majoritate eterogenă, care
mergea de la liberali până la foşti comunişti, acesta e frecvent calificat
drept oligarh şi a fost in mai multe rânduri acuzat de implicare în activităţi
ilegale.În timp ce Rusiei nu-i rămâne decât să
jubileze pentru această criză prelungită, pe care nici măcar n-a fost nevoie
s-o stimuleze, partenerii occidentali ai Chişinăului nu-şi ascund consternarea.
România, primul susţinător al aspiraţiilor de integrare ale statului vecin, e
şi prima îngrijorată.Diplomaţia de la Bucureşti nu oboseşte să repete
că se impune formarea cât mai rapidă a unui guvern care să asigure stabilitatea
şi aplicarea reformelor necesare pentru revigorarea parcursului european. Iar
ministrul de externe, Lazăr Comănescu, şi asistentul secretarului american de stat
pentru Europa şi Eurasia, Victoria Nuland, şi-au exprimat, la unison, în cursul
unei întâniri informale în Lituania, preocuparea faţă de situaţia de la
Chişinău. -
Dacian Cioloș, propus pentru funcția de premier al României
Dacian Cioloș este propunerea președintelui Klaus Iohannis pentru a forma noul guvern al României: “Îl desemnez pentru funcția de premier pe domnul Dacian Cioloș. Nu putem aștepta o îmbunătățire a clasei politice doar din interiorul partidelor, e cu siguranta nevoie și de oameni noi”, a declarat șeful statului.
Prezent, marți, la Palatul Cotroceni, Dacian Cioloș a acceptat misiunea de a forma noul Executiv: “Vă mulțumesc pentru încrederea acordată și doresc să îi asigur pe toți cei care ne privesc de faptul că voi face tot ce îmi stă in putință pentru a mă ridica la înaltimea încrederii acordate. […] Am intenția să deschid Guvernul și administrația guvernamentală spre societate, să ascultăm și să pregătim decizii împreună. Totodată, în măsura în care Parlamentul va decide să dea mandat acestui Guvern, voi lucra îndeaproape cu Parlamentul, cu grupurile politice, chiar dacă vorbim de un guvern de tehnocrați, pentru a progresa împreună pe proiectele pe care o să le propunem.”
Dacian Cioloş (45 de ani) este fostul comisar european pe Agricultură şi Dezvoltare Durabilă în cadrul Comisiei lui José Manuel Barroso, din perioada 2010-2014. Printre atrubuțiile sale s-a numărat și coordonarea reformei Politicii Agricole Comune pentru intervalul 2014 – 2020. De la 1 iulie 2015, Cioloș a ocupat postul de consilier special al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
În ultimii 15 ani, Dacian Cioloș a deținut mai multe funcții, atât în cadrul Comisiei Europene, cât și în Guvernul de la București, inclusiv cea de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, între 2007-2009, în cabinetul lui Călin Popescu-Tăriceanu.
-
Propunere pentru şefia SRI
Fapt mai puţin obişnuit, mai ales într-un context regional incert, principalele servicii de informaţii ale României – SRI şi SIE – au rămas fără conducere permanentă. Primul pare a-şi fi găsit viitorul director, odată cu nominalizarea pe care şeful statului, Klaus Iohannis, a făcut-o în persoana lui Eduard Hellvig. Europarlamentar în mandat, cu o biografie politică lipsită de controverse majore şi reprezentant de seamă al noului val de tineri politicieni ce au reuşit să spargă bariera anonimatului, Hellvig pare, la prima vedere, o soluţie potrivită pentru conducerea SRI. Ce îl recomandă, totuşi, din perspectiva prezidenţială, pentru şefia uneia dintre aşa-numitele instituţii de forţă ale statului?
Klaus Iohannis: ”Atunci când m-am gândit la o persoană pe care s-o propun pentru funcţia de director la Serviciul Român de Informaţii, am căutat pe cineva care este pregătit pentru o astfel de poziţie, care cunoaşte actorii politici, care are suficiente cunoştinţe despre activitatea în acest spaţiu”.
Propunerea intrigă şi, în aceeaşi măsură, confirmă direcţia trasată de fostul preşedinte, Traian Basescu. Intrigă, fiindcă Hellvig, vicepreşedinte al PNL, este considerat unul dintre apropiaţii lui Klaus Iohannis, cel care, în calitate de şef al formaţiunii, a candidat şi a câştigat la prezidenţialele din noiembrie 2014. Aşadar, relaţia personală – susţin unii analişti – a cântărit mult, chiar prea mult, în decizia şefului statului.
Pe de altă parte, preşedintele Iohannis merge pe cărarea bătătorită de predecesorul său, Traian Băsescu, cel care a lansat moda ca şefii principalelor servicii să fie extraşi din băncile Opoziţiei.
Totuşi, dincolo de discuţia legată de acurateţea criteriilor care l-au facut eligibil pentru nominalizarea la şefia SRI, Hellvig va avea, în cazul în care Parlamentul îi va da undă verde, o misiune dificilă. El ar prelua şefia într-o perioadă în care directorul interimar al SRI, Florian Coldea, a fost subiectul unui denunţ făcut de un influent politician, fostul ministru al dezvoltării regionale şi turismului, Elena Udrea, anchetată în mai multe dosare de corupţie. Udrea l-a acuzat pe Coldea că se foloseşte într-o manieră abuzivă de funcţia sa, inclusiv pentru a-i distruge ei cariera politică. Denunţul nu s-a transformat, însă, într-o anchetă, întrucât DNA a considerat că dovezile sau faptele incriminate nu au consistenţă juridică. La o concluzie similară a ajuns şi Comisia parlamentară pentru controlul SRI, cea care l-a audiat pe Coldea.
Deşi are o imagine bună în spaţiul public românesc şi este, alături de SIE, o instituţie apreciată de partenerii occidentali, SRI îşi desfăşoară activitatea într-un semi-întuneric suspect. Slabul control al Parlamentului, singurul abilitat să verifice activitatea SRI, şi senzaţia că nu s-a scuturat cu totul de oamenii şi practicile Securităţii — serviciul de informaţii al regimului comunist – aruncă o mare umbră de îndoială asupra instituţiei. Or, cred observatorii, reformarea totală, fără compromisuri, a SRI va fi marea luptă a lui Hellvig, dacă va ajunge capul instituţiei.
-
Jurnal românesc – 12.01.2015
O propunere care vizează legea privind alegerea preşedintelui ţării şi care prevede introducerea votului prin corespondenţă sau a votului electronic pentru românii din afara graniţelor va fi înaintată, pe 14 ianuarie, în cadrul şedintei de lucru a Comisiei de cod electoral din România. La reuniune, reprezentanţii partidelor parlamentare vor face mai multe propuneri de modificare a legilor electorale. PSD, la guvernare, propune reducerea numărului de parlamentari, probabil la 300, la Camera Deputaţilor şi la 100, la Senat. PNL, în opoziţie, propune, între altele, un sistem mixt pentru alegerea parlamentarilor. Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, a precizat că va propune Comisiei în primul rând recenzarea populaţiei din străinătate cu drept de vot pentru organizarea corespunzătoare a secţiilor. Imediat ce intră legea în vigoare, a precizat Nicolicea, în termen de şase luni, romanii din străinătate vor notifica ambasadelor că se afla acolo; apoi, se vor face secţii de votare suficiente pentru alegători. În privinţa propunerii privind votul prin corespondenţă, el a spus că trebuie să aibă loc, mai întâi o dezbatere publică.
Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că, în perioada ianuarie-decembrie 2015, România va deţine preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). Mandatul acordat reflectă recunoaşterea profilului activ al României în cadrul OSCE privind susţinerea rolului, valorilor si principiilor fundamentale ale organizaţiei în asigurarea păcii, securităţii şi cooperării în Europa”, se precizează într-un comunicat. Mandatul României la OSCE va fi exercitat de ambasadorul Cristian Istrate, reprezentantul permanent al României pe lângă Organizaţiile Internaţionale de la Viena şi de o echipă alcatuită din diplomaţi ai Misiunii Permanente a României la Viena.
Ministrul Finanţelor Publice, Darius Bogdan Vâlcov, solicită conducerii Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) să reanalizeze şi să regândească sistemul RCA în privinţa tinerilor sub 25 de ani. “Consider că actuala realitate este una care îi pune pe tineri în dificultatea de a plăti poliţe RCA, care pot ajunge să fie chiar mai scumpe decât maşina pe care o conduc. Trebuie identificată o soluţie pentru a nu pune presiune pe tineri. Sunt convins că marea parte a acestora nu îşi vor putea permite să plătească un RCA de peste 2.000 de lei. Am încredere că speţa va fi reanalizată de către ASF, astfel încât să venim în sprijinul tinerilor şi nu împotriva lor”, a subliniat ministrul Finanţelor.
Miniştrii de Interne din 11 state europene şi secretarul american al Justitiei, Eric Holder au convenit, duminică, în cadrul unei reuniuni la Paris, să consolideze lupta împotriva terorismului, în primul rând prin sporirea controalelor la frontierele externe ale UE. Spania a susţinut, în context, modificarea Tratatului Schengen, cu scopul de a limita mobilitatea combatanţilor islamişti ce vin în Europa. Pe de altă parte, România şi Bulgaria speră să intre, anul acesta, în spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Deşi ambele ţări sunt gata, din punct de vedere tehnic, să adere, există state care leagă această aderare de progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe justiţie. Comisia Europeană susţine, însă, că România şi Bulgaria sunt gata să adere şi că MCV şi Shengen nu sunt condiţionate unul de celălalt.