Radio România Internațional

Tag: propunere legislativa

  • Jurnal românesc – 02.04.2024

    Jurnal românesc – 02.04.2024

    Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 31 martie, este de 18.965.288, cu 24.454 mai mulţi faţă de ultima informare de la sfârşitul lunii februarie, precizează Agerpres. Pe 29 februarie, figurau în Registrul electoral 18.940.834 de alegători români. Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral al unităţilor administrativ-teritoriale şi a importului de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte. Astfel, în luna martie, 19.507 persoane au fost radiate din Registrul electoral ca urmare a decesului şi 275 de persoane au fost radiate pe motiv că li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie. Totodată, 89 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. De asemenea, numărul de alegători care au împlinit 18 ani în luna martie este de 19.017, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă. Conform datelor de la Direcţia Generală de Paşapoarte din 18 martie, 25.130 de alegători noi au intrat în evidenţe. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.020.261 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 945.027 au domiciliul în străinătate.

    Victimele masacrului de pe 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă din Bucovina de Nord au fost comemorate, luni, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Mănăstirea Putna. Un sobor de preoţi, în frunte cu stareţul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a oficiat o slujbă de pomenire a celor peste 2.000 de români ucişi de trupele sovietice când încercau să treacă graniţa din fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraineană în România. „Românii ucişi doreau să vină în patria-mamă, de care fuseseră rupţi. Doreau să trăiască în libertate, să îşi exprime liber faptul că sunt români şi că sunt creştini. Nu se regăseau sufleteşte şi nu doreau să trăiască într-un regim comunist totalitar, persecutor al credinţeiˮ, a afirmat arhimandritul Melchisedec Velnic. Stareţul Mănăstirii Putna a propus ca pe terenurile de la Fântână Albă unde a avut loc masacrul să fie construit un schit ortodox. „Păşim pe acel loc sfânt, care este sfinţit cu sângele copiilor şi pruncilor nevinovaţi şi al acelor români îmbrăcaţi în costume naţionale care au vrut să vină aici, în patria-mamă şi, mişeleşte, au fost omorâţi, împuşcaţi pe acel loc”, a declarat protopopul din Storojîneţ-Ucraina, preotul Vasile Covalciuc, prezent la eveniment.

    O propunere legislativă, depusă la Parlament de liberalii Nicolae Ciucă şi Gabriel Andronache, prevede instituirea programului de finanţare „Investim în studenţii români din diaspora – STUD-IN-VEST„, care prevede ca tinerii români, cu vârste până în 35 de ani, care au absolvit în străinătate universităţi de top, să beneficieze de finanţare pentru societăţile comerciale nou înfiinţate în România şi dezvoltarea activităţilor acestora.
    Programul este unul multianual, transparent, competitiv şi nediscriminatoriu, pentru stimularea dezvoltării economiei. Iniţiatorii au apreciat că, anual, peste 4.000 de studenţi români decid să urmeze cursurile unei universităţi din străinătate (licenţă, masterat, doctorat sau post-doctorat), cel mai frecvent fiind alese universităţi din Marea Britanie, Olanda, Italia, Germania, Franţa sau Statele Unite ale Americii. Din păcate, spun inițiatorii proeictului, o pondere tot mai mare dintre studenţii români care finalizează cu diplomă cursurile unor universităţi din străinătate nu se mai întorc în România, generând una dintre cele mai importante pierderi naţionale – tinerii performanţi, foarte bine pregătiţi profesional. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

    Salamul de Sibiu a ajuns pe rafturile magazinelor din Statele Unite ale Americii. Este primul aliment românesc de origine animală exportat în America. Un astfel de produs a ajuns pe piaţa de peste Ocean după o întrerupere de mai multe zeci de ani a liniei de schimburi comerciale bilaterale pe acest segment. În ultimele zile ale lunii martie, prima livrare a acestui produs a trecut de depozitul vamal de intrare în Statele Unite. Responsabilii companiei românești au precizat că autoritățile americane i-au obligat să se alinieze în integralitate la toate condiţiile impuse pentru obţinerea certificării de export către Statele Unite. Acest succes a presupus însă costuri aferente pentru acreditarea produselor crud-uscate.
    (Leyla Cheamil)

  • Calea către neutralitate climatică până în 2050

    Calea către neutralitate climatică până în 2050

    Problemele de mediu sunt din ce în ce mai prezente în ultimii ani, iar schimbările climatice au devenit o situație care trebuie rezolvată cât mai urgent. Astfel, a apărut termenul “neutralitate climatică”. Este extrem de important ca amprenta de carbon și emisiile să nu mai reprezinte o problemă, având în vedere faptul că stratul de ozon al Pământului este din ce în ce mai afectat, iar fenomenele meteo extreme sunt din ce în ce mai frecvente. Neutralitatea climatică are o definiție clară și concisă: reducerea în totalitate a emisiilor de gaze cu efect de seră prin folosirea unor combustibili alternativi, dar și absorbția mai mare de carbon.

     

    Comisia Europeană a publicat recent o evaluare detaliată a impactului cu privire la posibilele căi de realizare a obiectivului convenit, de a face Uniunea Europeană neutră din punct de vedere climatic până în 2050. În baza acestei evaluări a impactului, Comisia recomandă o reducere netă cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040 comparativ cu nivelurile din 1990, lansând o discuție cu toate părțile interesate. După alegerile europene, următoarea Comisie va prezenta o propunere legislativă, care va fi convenită cu Parlamentul European și cu statele membre, după cum se prevede în Legea europeană a climei.

     

    Stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 va ajuta industria, investitorii, cetățenii și guvernele europene să ia, în acest deceniu, decizii care vor menține Uniunea Europeană pe calea cea bună pentru a-și îndeplini obiectivul de neutralitate climatică în 2050, spune Wopke Hoekstra, comisar pentru acțiune climatică.

    “Primul nostru obiectiv este reducerea cu 55% a emisiilor de carbon până în 2030, iar ceea ce facem acum este să lansăm un dialog cu privire la calea către 2040. 

    Azi, propunem o analiză despre care ar fi acțiunile pentru următoarele decade. Este începutul dialogului cu cetățenii, cu parlamentele, cu sindicatele și cu reprezentanții politici la nivel european, dar și la nivel local, regional și național. Astfel, decizia de a veni cu o propunere legislativă este pentru următoarea Comisie. În baza unor evaluări detaliate ale impactului, ceea ce recomandăm este ca obiectivul pentru 2040 să fie o reducere a emisiilor de carbon cu 90%. 

    De ce facem această recomandare acum? Pentru că acțiunea climatică este dincolo de orice îndoială și necesită o planificare acum. Tocmai am trăit cel mai greu an, și cetățenii noștri văd în toate statele noastre membre ce urmare au schimbările climatice: secete, inundații, încălzirea planetei, cu efecte directe asupra vieții de zi cu zi. Efectele se văd și în creșterea costurilor, iar inacțiunea ar fi, prin urmare, mult mai costisitoare.”

    Comunicarea Comisiei Europene pune bazele acțiunilor pentru asigurarea unei energii curate la prețuri accesibile și a unor reguli cât mai ușor de respectat, pentru a avea o abordare europeană inteligentă.

    “Trebuie să avem o agendă cuprinzătoare de investiții pentru a atrage capital privat, deoarece capitalul public nu este de ajuns. În același timp, marea majoritate a emisiilor de carbon au loc în afara continentului nostru. Prin urmare, trebuie să intensificăm eforturile în direcția diplomației climatice în general, dar în special în domeniul piețelor de carbon. 

    În cele din urmă, acesta este clar un maraton, nu un sprint. Cetățenii europeni văd că schimbările climatice sunt reale și că este necesar să continuăm pe calea acțiunii climatice.”

  • Propunere legislativă pentru persoanele cu dizabilităţi

    Propunere legislativă pentru persoanele cu dizabilităţi

    Comisia
    Europeană a prezentat o propunere legislativă care va facilita accesul la
    dreptul la liberă circulație pentru persoanele cu dizabilități, asigurându-se
    că acestea pot avea, în mod egal, acces la condiții speciale, tratament
    preferențial și drepturi de parcare atunci când vizitează alt stat membru.
    Propunerea Comisiei introduce un card european standardizat pentru persoanele
    cu dizabilități și îmbunătățește
    actualul card european de parcare pentru aceste persoane. Ambele carduri vor fi
    recunoscute în întreaga Uniune.


    Vicepreședinta Comisiei Europene Vera
    Jourova, responsabilă pentru valori și transparență:

    Este vorba de circa 87 de milioane de
    persoane la nivelul UE care suferă de anumite forme de dizabilitate şi se
    confruntă în fiecare zi cu provocări şi bariere necunoscute restului
    societăţii.

    De prea multe ori persoanele cu dizabilităţi au probleme când
    călătoresc şi pur şi simplu sunt descurajate în a face acest lucru.     Pe lângă
    barierele fizice sunt şi probleme structurale şi administrative, lipsă de
    egalitate, pentru că statutul lor de persoane cu dizabilităţi nu este
    recunoscut în mod automat în momentul în care călătoresc în altă ţară.

    De
    aceea, încercăm să facilităm călătoria şi mai ales să o facem mai accesibilă
    pentru aceste persoane. Propunem un model comun cu două carduri europene.

    Aceste carduri le vor uşura viaţa în Uniune, aceste persoane vor putea să
    beneficieze de condiţii speciale sau tratament preferenţial în momentul în care
    se deplasează în alt stat membru. Vor putea să aibă acces la servicii,
    activităţi şi facilităţi în condiţii egale cu persoanele cu dizabilităţi care
    îşi au reşedinţa în ţara respectivă.

    Important să menţionăm că nu ne dorim să
    armonizăm modul de obţinere al statutului de persoană cu dizabilităţi în
    statele membre. Acest lucru rămâne de competenţa statelor membre care vor
    continua să determine condiţiile şi procedurile de evaluare în vederea
    stabilirii statutului de persoană cu dizabilităţi şi care vor elibera un card
    european pentru persoana cu dizabilităţi.


    Cardul european standardizat va
    servi drept dovadă recunoscută a dizabilității în întreaga Uniune, oferind
    acces egal la condiții speciale și tratament preferențial în serviciile publice
    și private, inclusiv în ceea ce privește transportul, evenimentele culturale,
    muzeele, centrele de agrement și sport sau parcurile de distracție. Acesta va
    fi eliberat de autoritățile naționale competente și va completa cardurile sau
    certificatele naționale existente. În acelaşi timp, îmbunătățirile propuse
    pentru a fi aduse actualului card european de parcare vor permite persoanelor
    cu dizabilități să aibă acces la aceleași drepturi de parcare disponibile în
    alt stat membru.


    Cardul va avea un format comun obligatoriu care va înlocui
    cardurile naționale de parcare pentru persoanele cu dizabilități și va fi
    recunoscut în întreaga Uniune. Propunerile Comisiei se bazează pe
    rezultatele proiectului-pilot privind cardul UE pentru persoanele cu
    dizabilități desfășurat în Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Italia, Malta,
    România și Slovenia între 2016 și 2018. Propunerea prevede că, odată
    adoptată, statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a încorpora
    prevederile directivei în legislația națională.


  • Jurnal românesc – 22.09.2023

    Jurnal românesc – 22.09.2023


    O propunere legislativă conform căreia serviciile notariale prestate de secţiile consulare ale României, la cererea cetăţenilor străini, să se realizeze în baza unor tarife rezonabile, a fost depusă la Parlament de deputatul liberal Valentin Făgărăşian. Acesta propune ca veniturile astfel colectate să fie utilizate integral pentru acoperirea cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul altor state. Deputatul a argumentat că eliminarea tuturor taxelor consulare, în 2017, a transformat aceste oficii consulare ale României “în adevărate birouri notariale cu servicii gratuite la dispoziţia persoanelor fizice şi juridice străine”. Conform textului legii, este menţinută gratuitatea pentru cetăţenii români în condiţiile în care, în prezent, peste 5 milioane de conaţionali trăiesc în afara frontierelor ţării. Făgărăşian a declarat că, prin propunerea ca banii obţinuţi să fie utilizaţi integral pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, a creat atât sursa de venit, cât şi mecanismul prin care aceste taxe consulare să meargă în sprijinul familiilor de români aflate în suferinţă. Proiectul de lege are un impact bugetar pozitiv pe termen scurt, mediu şi lung şi contribuie la îmbunătăţirea serviciilor publice furnizate de statul român, se mai arată în expunerea de motive.



    Preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor, deputatul George Simion, solicită o întâlnire urgentă a Autorităţii Electorale Permanente, Institutului Naţional de Statistică şi Ministerului de Interne în care să se discute despre numărul de senatori şi deputaţi în viitoarea legislatură, situaţia secţiilor de vot la alegerile europarlamentare şi a votului prin corespondenţă pentru românii din străinătate. Simion a arătat că un proiect de lege care reglementează aceste chestiuni se află în dezbatere la Camera Deputaţilor şi a avertizat că, în cazul în care acesta nu va fi votat, “diaspora nu va putea vota prin corespondenţă”. Liderul AUR a organizat şi o conferinţă de presă la sediul Ministerului Afacerilor Externe în care a vorbit despre deficienţele înregistrate în funcţionarea instituţiilor consulare din mai multe state. El a afirmat că românii plecaţi la muncă în diaspora “sunt umiliţi şi ţinuţi la cozi pentru cele mai mărunte operaţiuni birocratice.” Totodată, AUR şi-a reafirmat solicitarea pentru înfiinţarea mai multor secţii de vot în străinătate, date fiind problemele înregistrate la precedentele alegeri în mai multe ţări în care există comunităţi importante de români.



    Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca este cea mai bine clasată instituţie de învăţământ superior din România în ierarhia QS Europe University Rankings, ediţia 2024, care vizează întreg continentul european. Universitatea clujeană ocupă locul 260 la nivel european şi 15 la nivelul Europei de Est. Ea este urmată în clasament de Universitatea Bucureşti, poziţia 277 la nivel european şi 18 regional şi de Universitatea Politehnica Bucureşti, locul 403 european şi 40 regional. 17 universităţi din România sunt cuprinse în această ediţie a QS Europe University Rankings care clasifică 688 de astfel de instituţii din toată Europa. Metodologia utilizată în ierarhizare include reputaţia academică, reputaţia în rândul angajatorilor, raportul studenţi/facultate, numărul de citări per lucrare, cadrele didactice şi de studenţi din străinătate. Clasamentul european este condus de Universitatea Oxford din Marea Britanie, urmată de Institutul Federal de Technologie din Zürich în Elveţia şi de Universitatea Cambridge din Regatul Unit.



    Teatrul bucureştean Coquette revine în Spania cu piesa “Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” după Petre Ispirescu. Spectacolul, în regia lui Constantin Andrei Ionescu, cu actorii Olga Delia Mateescu, Ruxandra Bălaşu, Ioan Andrei Ionescu şi Alexandru Făinişi, îşi propune să poarte comunitatea de români pe tărâmurile fantastice ale basmului românesc, transmite instituţia teatrală. Turneul va avea loc în perioada 28 septembrie – 9 octombrie în oraşele Palos de la Frontiera, Malaga, San Pedro del Pinatar, Valencia şi Castellon de la Plana. Spectacolul face parte dintr-un proiect finanţat de Guvernul României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.






  • România 43

    România 43

    Propunere
    legislativă de înfiinţare a Circumscriptiei electorale 44, pentru Basarabia,
    aflată pe agenda deputatului Boris Volosatîi, membru al Comisiei pentru
    comunităţile de români din afara graniţelor ţării.


  • România 43

    România 43

    Propunere legislativă de înfiinţare a Circumscriptiei electorale 44, pentru Basarabia, aflată pe agenda imediat următoare a deputatului Boris Volosatîi, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.


  • Un proiect care înfierbântă spiritele

    Un proiect care înfierbântă spiritele

    Senatul României a respins, miercuri, cu largă majoritate, în
    calitate de for decizional, controversatul proiect de lege privind Statutul de
    autonomie a Ţinutului Secuiesc, care prevedea ca acesta să devină regiune
    autonomă cu personalitate juridică. Propunerea legislativă trecuse iniţial de
    Camera Deputaţilor, prin adoptare tacită, fără dezbateri, în formă depusă de
    iniţiatori – doi deputați ai UDMR.


    Așa numitul Ținut Secuiesc reprezintă zona
    din centrul țării în care locuiesc în majoritate cetățeni români de etnie
    maghiară și vizează județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș. În proiect
    erau redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc,
    prevăzut cu o organizare administrativă proprie, cu instituţii proprii, cu
    folosirea limbii maghiare ca limbă oficială şi a simbolurilor naţiunii
    maghiare.


    Adoptarea tacită a proiectului, care a produs reacții politice dure
    și emoție în societate, reprezintă o procedură legislativă prin care, în Camera
    Deputaților, atunci când este prima camera sesizată, dacă aleșii nu se pronunță
    în cazul unei inițiative într-un anumit termen, aceasta se consideră adoptată
    și se înaintează Senatului pentru hotărârea finală.


    Or, președintele Klaus
    Iohannis a acuzat PSD – cel mai important partid de opoziție – că a ajutat UDMR
    să treacă prin Camera Deputaților acest act normativ:
    În timp ce noi – eu, guvernul,
    celelalte autorităţi – ne luptăm cu pandemia de coronavirus, ne luptăm pentru
    vieţile românilor, PSD se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea
    Ardealul ungurilor! Jó napot, Ciolacu. Oare ce v-a promis liderul de la
    Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înţelegeri?


    Preşedintele
    Camerei Deputaţilor şi lider interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a negat
    acuzațiile: Nu a vândut
    nimeni Ardealul şi nu o să îl vândă niciodată! Ardealul a fost, este şi va fi
    parte al României. Solicit serviciilor de informaţii să iasă public şi să spună
    dacă i-au trimis preşedintelui Iohannis vreo informare referitoare la
    acuzaţiile aduse la adresa mea şi a PSD, pentru că nu poţi duce lupta
    electorală la un asemenea nivel.


    Într-un comunicat de presă emis după
    respingerea proiectului de către Senat, preşedintele României atrage atenţia că
    promovarea unor astfel de propuneri legislative face rău în primul rând
    comunităţii maghiare şi creează tensiuni artificiale în interiorul societăţii.
    Mai mulți senatori au subliniat caracterul neconstituţional al inițiativei,
    afirmând că aceasta nu ar fi avut oricum nici o șansă să treacă de Curtea
    Constituțională. Excepție a făcut UDMR, care consideră că revendicările
    minorităţii maghiare sunt ‘absolut justificate’ și a deplâns faptul că în Senat
    s-au refuzat dezbaterile reale ale problemei.


    În Ungaria vecină României,
    ministrul de externe, Peter Szijjarto, a cerut preşedintelui României să arate
    ”mai mult respect pentru maghiari”. În replică, Ministerul de externe de la
    București cataloghează drept ‘provocatoare şi inadecvate’ afirmaţiile de la
    Budapesta, atrăgând atenția că oficialul ungar deturnează, în mod absolut
    regretabil, sensul afirmaţiilor șefului statului român.

  • Protecţia intereselor colective ale consumatorilor

    Protecţia intereselor colective ale consumatorilor

    Consumatorii din întreaga Uniune Europeană ar trebui să își poată exercita efectiv drepturile în situația încălcării legislației privind protecția consumatorilor și de aceea Comisia Europeană a propus Directiva privind acțiunile de reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor.

    Propunerea de directivă privind acțiunile de reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor permite entităților reprezentante să solicite măsuri reparatorii prin intermediul unor acțiuni de reprezentare în cazul încălcării dispozițiilor dreptului Uniunii Europene. Entitățile reprezentante ar trebui să poată solicita încetarea sau interzicerea unei încălcări, confirmarea faptului că a avut loc o încălcare și să poată solicita reparații, de exemplu, o compensație, rambursarea prețului plătit, o despăgubire, o înlocuire, o eliminare sau încetarea contractului, în funcție de dispozițiile legislației naționale. Despre această propunere legislativă o ascultăm pe Vera Jourova, membru al Comisiei Europene :

    Prin acțiunile reprezentative pentru protecția interesului colectiv al consumatorilor, entitățile calificate, cum ar fi asociațiile de consumatori sau organismele publice independente, vor putea să acționeze. Acestea vor putea să oprească încălcarea legislației privind protecția consumatorilor și să ajute la obținerea de despăgubiri pentru consumatorii care au suferit un prejudiciu. Acest lucru îi va ajuta în mod special pe consumatorii vulnerabili în situațiile în care aceștia nu își pot apăra drepturile în mod individual.

    Propunerea răspunde necesității unei aplicări puternice, la nivel public și privat, a drepturilor consumatorilor din Uniunea Europeană. În conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, propunerea oferă statelor membre o marjă de manevră considerabilă în ceea ce privește punctele procedurale esențiale. Scopul nostru este de a găsi soluții care să protejeze drepturile consumatorilor și să se asigure că cei care vând produse sunt, de asemenea, tratați echitabil. Încă de la început, am arătat foarte clar că Comisia nu dorește să creeze o cultură a litigiilor în Europa, iar propunerea privind acțiunile reprezentative nu se opune în niciun fel unei astfel de interpretări. Definim un mod clar european de redresare colectivă echitabil pentru consumatori și întreprinderi, care nu conține daune punitive. În special, stabilim standarde stricte pentru entitățile calificate care doresc să acționeze în numele consumatorilor.


  • Jurnal românesc – 11.04.2019

    Jurnal românesc – 11.04.2019

    Secretarii de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev şi Lilla
    Debelka şi subsecretarul de stat Victor Ionescu au început Campania
    Informare acasă! Siguranță în lume!, ediția 2019, la Baia Mare,
    Bucureşti, Satu Mare şi Oradea. Victor Alexeev le-a vorbit elevilor,
    profesorilor și directorilor de școli reuniţi la Colegiul Naţional
    Gheorghe Şincai din Baia Mare despre riscurile la care se pot
    expune odată cu decizia de a căuta un loc de muncă, un program de studii sau
    alte oportunități în afara granițelor României. La Bucureşti, peste 400 de
    oameni au participat la întâlnirea cu subsecretarul de stat Victor Ionescu care
    a avut loc la Universitatea Spiru Haret, şi în cadrul căreia s-a discutat despre drepturile
    şi obligaţiile pe care le au românii atunci când părăsesc ţara, dar şi despre
    pericolele existente. La rândul său, Lilla Debelka s-a deplasat în judeţele
    Satu Mare şi Bihor, unde a participat la întâlniri organizate cu sprijinul
    reprezentanților liceelor și universităților locale, ai inspectoratelor școlare
    județene, ai asociațiilor și organizațiilor de liceeni și studenți. Peste tot
    s-a pus accentul pe importanţa unei mai bune documentări înainte de a părăsi
    ţara. Campania Informare acasă! Siguranță în lume! se derulează în
    toate județele țării și Municipiul București, în două etape, prima în perioada
    aprilie-mai şi a doua între august şi septembrie.




    Numărul
    instituţiilor şcolare din regiunea Cernăuţi şi implicit al elevilor care
    studiază în limba română s-a redus semnificativ în ultimii 17 ani. Departamentul
    de Politică Informațională și Relații Publice din cadrul Ministerului
    Învățământului din Ucraina a comunicat că în regiunea Cernăuți există 57 de
    școli cu predare în limba română, în care învaţă 10.829 de elevi, și 19 mixte
    româno-ucrainene la care merg 2.638 de elevi, scrie publicaţia cernăuţeană
    Libertatea cuvântului citată de Radio Chişinău. În anul școlar 2001/2002, în regiune funcționau 83 de școli cu
    predare în limba română, ale căror cursuri erau urmate de 21.672 de elevi, și 9
    școli mixte, cu 2.141 de elevi. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei de la
    Kiev, în regiunea Transcarpatia își desfășoară activitatea 12 școli cu predare
    în limba română, cu 2.220 elevi, și o școală mixtă româno-ucraineană, cu 419
    elevi, iar în regiunea Odesa au rămas 2 școli cu predare în limba așa-zis
    moldovenească, cu 406 elevi, și 15 școli mixte, unde învaţă 2.152 de elevi.
    Aproape 410.000 de români locuiesc în Ucraina, potrivit recensământului
    populaţiei realizat din 2001, concentraţi cu precădere în regiunile Cernăuți,
    Odesa şi Transcarpatia.




    Deputatul Doru
    Petrişor Coliu, reprezentant al românilor din diaspora, anunţă că a elaborat
    împreună cu parlamentarul Petru Movilă un proiect de lege prin care îşi propune
    să ajute familiile românilor decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene să aducă
    acasă trupurile celor dragi. Conform propunerii legislative, statul român ar fi
    obligat să suporte cheltuielile de repatriere, în condiţiile în care, spune
    Doru Petrişor Coliu, cetăţenii români rezidenţi în străinătate sunt mari
    contributori la bugetul României, prin plata impozitelor şi taxelor aferente
    proprietăţilor pe care le au în ţară. Deputatul precizează că, în
    prezent, în cazul decesului unui român în străinătate statul român nu decontează
    absolut nimic din costul procedurilor de repatriere care, de cele mai
    multe ori, sunt de ordinul a câtorva mii de euro, iar în cazul în care
    familia nu îşi permite să suporte cheltuielile de transport, autorităţile
    locale procedează la incinerarea sau înmormântarea defunctului. Prin urmare, susţine
    parlamentarul, foarte mulţi cetăţeni români decedaţi în străinătate nu
    ajung niciodată acasă.




    Guvernul de la
    Kiev a aprobat deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei între Ucraina
    şi România. Este vorba despre vama Orlivka – Isaccea, care va deservi transportul de
    pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal. În prezent, în regiunea Odesa nu
    există niciun punct de trecere a frontierei româno-ucrainene, iar cei care
    doresc să ajungă în cele două state sunt nevoiţi să treacă întâi prin Republica
    Moldova.

  • România 43

    România 43

    Propunere
    legislativă pentru completarea art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa,
    domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.


  • România 43

    România 43

    Propunere legislativă privind organizarea şi desfăşurarea votului
    electronic la distanţă. Interviu cu senatorul Radu Mihail, preşedintele
    Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.


  • Jurnal românesc – 25.10.2018

    Jurnal românesc – 25.10.2018

    Parlamentari de
    la PSD şi ALDE au elaborat şi au depus la Parlament o propunere legislativă
    pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2005
    privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor
    români.     Iniţiativa îşi propune să reglementeze eliberarea în exces a actelor de
    identitate la aceeaşi adresă. Propunerea legislativă face referire la practica
    comercializării dreptului de luare în spaţiu, la care apelează, de obicei,
    cetăţeni moldoveni, fapt ce conduce la situaţii în care la o singură adresă
    figurează mii de acte de identitate. Iniţiatorii propun ca emiterea unei cărţi
    de identitate să ţină cont de numărul de persoane/locuinţă precum şi de unele
    exigenţe minimale pentru locuinţe, statul având dreptul să refuze emiterea unei
    cărţi de identitate la o anumită adresă, dacă aceasta nu întruneşte condiţiile.
    Decizia propunerii legislative a fost luată după ce, la referendumul din 6-7
    octombrie, s-a constatat că la o adresă din Bucureşti apar înregistrate 5.000
    de persoane.




    Rusia a încălcat
    dreptul elevilor de la internatul din Tighina la educaţie în limba română, a
    decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi a obligat Moscova la plata unor
    despăgubiri de 64.000 de euro – a anunţat Radio Chişinău.     Decizia a fost luată
    la şase ani după ce CEDO a constatat încălcarea dreptului elevilor în şcolile
    cu predare în limba română în regiunea transnistreană. În decizia de atunci, Rusia
    a fost obligată să plătească 1,7 milioane de euro pentru 170 de reclamanţi, dar
    până acum a refuzat să execute hotărârea. În ultimii şase ani, numărul elevilor
    din şcolile cu predare în limba română din regiunea transnistreană s-a diminuat
    cu 35%.




    Ministrul
    Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a declarat joi, după participarea la
    ceremonialul militar şi religios organizat la Monumentul de la Păuliş cu ocazia
    Zilei Armatei Române, că nu putem să nu ne gândim şi la cei 29 de militari
    români care au murit, din 1990, în teatrele de operaţiuni şi la familiile
    acestora.     Manifestările de la Păuliş au cuprins liturghia oficiată de un sobor
    de preoţi şi depunerea de coroane. Monumentul de la Păuliş, lucrare realizată
    în anul 1974, a fost ridicat în memoria ostaşilor români căzuţi în luptele
    purtate de Armata Română în septembrie 1944, pentru apărarea Defileului
    Mureşului, stăvilind înaintarea trupelor hortisto-hitleriste spre interiorul
    ţării. Pe de altă parte, la Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka, din Federaţia
    Rusă, joi a fost programată reînhumarea a 633 de militari români căzuţi la
    Stalingrad. Realizată în anul 2015, necropola adăposteşte rămăşiţele pământeşti
    a 1.644 militari români căzuţi la datorie în cea mai crâncenă bătălie a
    secolului trecut.




    CFR Călători a
    anunţat că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, mersul trenurilor nu se
    modifică în urma trecerii la ora de iarnă    . Având în vedere că şi în ţările
    vecine această trecere se face în aceeaşi zi, 28 octombrie, între staţiile de
    frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Ucraina,
    garniturile vor circula după orele din Mersul de tren în vigoare. Sâmbătă spre
    duminică, ceasurile se vor da înapoi, ora 4,00 a României devenind ora 3,00.
    Astfel, ziua de 28 octombrie va avea 25 de ore şi va fi cea mai lungă din an.
    Mişcarea corectează trecerea, în martie, la ora de vară, când ceasurile au fost
    date cu o oră înainte, pentru folosirea la maximum a luminii naturale şi
    reducerea consumului de energie electrică.

  • Jurnal românesc – 08.05.2018

    Jurnal românesc – 08.05.2018

    Senatorii au
    adoptat, luni, propunerea legislativă privind extinderea, până în anul 2020, a
    învăţământului general obligatoriu de la 11 la 15 clase, cuprinzând ultimii doi
    ani ai învăţământului preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi
    învăţământul liceal. Iniţiatorii proiectului, parlamentari PSD şi UDMR, susţin că noua lege ar oferi mai
    multe şanse copiilor din medii defavorizate şi ar alinia legislaţia română la
    cea europeană. Opoziţia s-a opus documentului, argumentând că mai ales în
    mediul rural există, deja, mari probleme de infrastructură şcolară, dar şi un
    deficit de cadre didactice. Proiectul de lege care a fost adoptat, în martie, şi
    de Camera Deputatilor merge la Preşedintele României pentru promulgare.

    Campania naţională ‘Informare acasă! Siguranţă în lume!’, ediţia 2018, a fost lansată marţi, la Bucureşti, a anunţat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.Aceasta
    îşi propune să informeze cetăţenii români cu privire la drepturile şi
    responsabilităţile pe care le au în ţările în care intenţionează să muncească,
    să studieze şi/sau să locuiască, inclusiv drepturi sociale (beneficii sociale
    şi servicii sociale) specifice fiecărui stat în parte. Campania urmăreşte informarea cetăţenilor români cu privire
    la serviciile de asistenţă consulară şi la canalele de informare; conştientizarea
    pericolului la care se expun persoanele singure, femeile şi copiii, şi a
    pericolului de a deveni victime ale reţelelor transnaţionale de trafic de
    persoane; creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor români care doresc
    să plece în străinătate cu privire la importanţa menţinerii comunicării
    constante şi frecvente cu membrii familiei rămaşi în ţară şi modul corect de
    accesare a locurilor de muncă. Proiectul se va derula în două etape:
    prima – în lunile mai-iunie, destinată tinerilor, iar a doua – în
    septembrie-octombrie, destinată adulţilor.




    Echipele
    României au obţinut două medalii de argint la a XVI-a ediţie a Olimpiadei de
    Ştiinţe a Uniunii Europene (EUSO), desfăşurată în perioada 28 aprilie – 5 mai,
    la Ljubljana (Slovenia), potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei
    Naţionale. MEN precizează că echipele sunt compuse din elevi de clasa a X-a:
    Răzvan-Adrian Covache-Busuioc – Colegiul Naţional ‘Alexandru Ioan Cuza’ din
    Alexandria, Teodora Stan şi Vasile Mihai – Liceul Teoretic Internaţional de
    Informatică din Bucureşti (echipa A), respectiv Irina Maria Palaghia – Colegiul
    Naţional Militar ‘Tudor Vladimirescu’ din Craiova, Antonia-Georgiana Zavate -
    Colegiul Naţional Militar ‘Gh. Roşca Codreanu’ din Bârlad şi Ariana-Dalia Vlad
    – Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti (echipa B). Olimpiada
    de Ştiinţe a Uniunii Europene (EUSO) este o competiţie cu caracter
    interdisciplinar pe echipe, în care fiecare stat poate înscrie două formaţii
    compuse din câte trei elevi. Participanţii susţin două probe practice cu durata
    de 4 ore fiecare la trei discipline – biologie, chimie şi fizică, punctele de
    la fiecare experiment cumulându-se în contul echipelor. Ediţia din acest an a
    reunit 50 de echipe din 25 de state ale UE.




    Dependenţa
    demografică a persoanelor vârstnice în Uniunea Europeană (numărul celor de 65
    ani şi peste în raport de populaţia activă) era de aproape 30% anul trecut,
    ceea ce înseamnă că erau aproximativ trei persoane active pentru fiecare
    vârstnic. Potrivit Eurostat, România se numără printre ţările membre cu cea mai redusă rată de dependenţă
    demografică, alături de Luxemburg, Irlanda, Slovacia, Cipru sau Polonia. La
    polul opus, se află Italia, Grecia şi Finlanda. Dependenţa demografică a
    persoanelor vârstnice din Uniune a crescut constant între 1997 şi 2017. Acum 20
    de ani, în UE erau aproape cinci persoane active pentru fiecare persoană în
    vârstă de 65 ani şi peste.

  • Poziţia CA al SRR faţă de propunerea legislativă de eliminare a taxei radio-tv

    Poziţia CA al SRR faţă de propunerea legislativă de eliminare a taxei radio-tv

    În şedinţa de astăzi, 19 octombrie 2016, membrii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune au analizat impactul Propunerii legislative privind eliminarea unor taxe precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Legea 570/2016).

    Membrii Consiliului de Administraţie, desemnaţi şi votaţi de Parlamentul României, reprezentând partidele parlamentare, Preşedinţia României, Guvernul şi salariaţii Societăţii Române de Radiodifuziune, au hotărât în unanimitate elaborarea unui document care exprimă poziţia acestora faţă de eliminarea taxei radio-tv prin propunerea legislativă menţionată.

    Documentul a fost transmis către Preşedinţia României, Parlament, Guvern, partidele politice, Avocatul Poporului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Naţional al Audiovizualului, ambasadele ţărilor Uniunii Europene şi SUA şi Academia Română.

    Citiţi aici documentul elaborat de membrii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.