Radio România Internațional

Tag: prot di brumar

  • Dzaua a Ascultatorului 2013

    Dzaua a Ascultatorului 2013

    Vruţ soţ şi priiatin’i,



    Pi 1 di meslu brumar 2013 si fac împlin’i 85 di an’i di radiofonie românească. Unâ aniversare cu care nâ mârim pi care u evocăm cu ma multă ică ma puţână nostalghie şi care nâ determină să nâ bâgăm întribări dispri v’initor. Aniversarea easte unâ araste ca Radio România Internaţional să vă provoacâ, la ediţia di anlu aestu a «Dzuâl’lei a Ascultătorului », să raspundiţ la întribarea: “Care va sibâ v’initorulu a radioului trâ xinâtate?”



    Di la momentile di arhiusitâ şi până azâ, radioulu fu supus a multor provocări, condiţionate ică di alâxerile produse în peisajul media, pricum arâspândirea a televiziunil’ei, dezvoltarea a posturilor private di radio, apariţia a Internetului şi, ma recentu, a reţealilor soţiale, hibâ că di progresulu tehnic, pricum dezvoltarea a modalităţilor di recepţie şi di transmisie. Ca răspunsu si alâxi producţia radio şi si alâxirâ conţânuturile radio. Emisia şi recepţia radio si modernizarâ.



    Factori politiţ, alâxiri di reghim, polimuri au influentatâ misiunea a radiourilor şi emisiun’ile a lor, iara factori economiţ, pricum perioade di creaştire ică di criză economică, decisirâ, acsi cum ştim tuţ, asupra a numirului posturilor şi a emisiun’ilor. Posturile internationale au cunoscutâ arada di alante posturi di radio aeste evoluţii.



    Aşima, vruţ ascultători, vă invităm să nâ spuniţ ică să nâ scriiţ cum minduiţ că va sâsi dezvoltâ tru an’il’i ţi v’in posturile di radio trâ xeane şi ţi astiptări aveţ di la eale! Cum va sibâ şi cât di mare va sibâ oferta globală a emisiun’ilor trâ xeane? Pi ţi căl’iuri va sâ si transmitâ aţeale ma multile emisiun’i internaţionale? Care va sibâ rolul a posturilor di radio internaţionale într-unâ lume tru care accesulu la informaţie easte tut ma lişor?



    Aştiptăm cu mare interes răspunsurile a voastre la întribarea: “Care va sibâ v’initorulu a radioului trâ xeane?”. Aţeale mai interesantile 20 contributii va sibâ răspâltite cu premii.



    Ca di aradâ, pi timel’lu a răspunsurilor a voastre va sâ realizăm «Dzua a Ascultătorului» la Radio România Internaţional, ţi va sibâ tru prima duminică a meslui noiembriu, adică pi 3 noiembriu anulu aestu. Aştiptăm răspunsurile hibâ că înreghistrat, ma că si aveţ dor să vă sunăm trâ înregistrare audio contribuţiile a dvs., hibâ că în scris, pri-tru e-mail, prin scrisori, pi faxu, pi Facebook sau directu pri-tru formularulu di răspunsu di pi site-ul RRI. Coordonatile a noastre suntu: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60–64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail arom@rri.ro. (Irina Adamescu, Eugen Cojocariu)


  • Concursu „Radio România 85”

    Concursu „Radio România 85”

    Radio România Internaţional lansă un nău concursu cu premii, cu numa “Radio România 85”. Aţista easte vârsta ţi radioulu public din România va u implineascâ la 1 noiembriu. Tru aţea dzuâ a anului 1928 si feaţe prima transmisie radiofonică ofiţială din România. Nâ propusim ca, până la 30 cirişar, să vă prezentăm frândzâ di-tru istoria Radioului public, personalităţ care marcarâ evoluţia aţistei instituţie, ama şi informaţii dispri actuala structură a Soţietatil’ei Românâ di Radiodifuziune. Amintâtorl’i a Marilui Premiu a concursului Radio România 85” va-s aibâ ocazia să viziteadzâ 3 zone din România acopirite di emisia unor posturi reghionale a Radioului public — judeţile Gorj, Timiş şi Cluj.


    În cadrul a rubriţilor a noastre turistiţe, vă invităm să descopiriţ atracţii şi muşuteţ a locurilor tru care va-s agiungâ amintâtoril’i a Marilui Premiu, ama nu cum ţi do, că arada di colegil’i a noştri di la posturile reghionale di radio. Arhiusim cu judeţul Timiş (vestu) şi cu Timişoara, câsâbălu tru care tru 1989 arhiusi revoluţia anticomunistă din România. Judetul Timiş easte unâ parte di-tru reghiunea Banatului care, de-a lungul a istoril’ei, feaţe parte din Imperiul otoman, di-tru aţel habsburghic, di-tru regatul maghiar, iara aeste treaţiri di la unâ administraţie la alta marcarâ dezvoltarea economică şi culturală a zonâl’ei. Atestată documentar în secolul al 13-lea, Timişoara fu chentrul tru care bânarâ deadun, de-a lungul a timpului, român’i, maghiari, ghirman’i, sârb’i, bulgari, ucraineani, evrei şi slovaţ.


    Timişoara easte protlu câsâbă di-tru Europa în care, tru brumar 1884, fu introdus iluminatul stradal. Ama, aşă cum vâ avem promisâ, să descopirim Timişoara arada di Felicia Ristea, colega noastră di la Radio Timişoara:

    Mulţan’iisescu trâ aestă ocazie di sâ zburăscu dispri Timişoara! Him multu hiperifan’i şi mâriţ di câsâbălu a nostru, patriotismul local aoa are mare valoare. Timişoara easte un câsâbă orientat cătră progres, cătră ştiinţă, di cându di la tute marile expozitii di la Viena şi di la Paris (di la bitisita secolului 19 — n.r.) eara aduse machetile la Timişoara şi eara dezbătute tru şedinţă publică. Puteţ s-vâ imaginaţ ţi însimnăt aoa să aduţi tut ţi easte inventie di primă linie în Europa. Avem muzeie di artă. Si născu unâ întreaţire întră baronul Ormós Zsigmond şi van Brukenthal aşă că avem şi noi ţi sâ spunim.“


    Cu diaver, ma că Samuel van Brukenthal bâgă timeal’ile a Muzeului din Sibiu care-l’i poartă numa, Ormós Zsigmond, un altu pasionat colecţionar di artă, bâgă, tru secolul al 19-lea, bazile a Muzeului Banatului şi a Muzeului di artă din Timişoara iu easte expusă colecţia lui di pictură, grafică şi artă decorativă. Ama Timişoara are şi alte atracţii, după cum aflăm di la jurnalista Felicia Ristea, ţi dzâse: Avem Muzeul Satului, a Hoarâl’ei, iu si adunaarâ aţeale mai muşatile căsiche di-tru tută zona di vestu a statlui. Avem Muzeul Banatului care funcţionează tru actualul bastion Terezia.



    Avem un muzeu a Revoluţil’ei di la Timişoara, di aform’ia că aclo avem păstrate aţeale ma vrutile şi muşatile fragmente di istorie di aţea ţi însimnă trâ noi unâ bânare maximă, la superlativ, a tut ţi fu acumulare di speranţe di dzăţ di an’i di dzâle (di reghim comunistu). Filarmonica şi Opera oferă concerte şi spectacole fârâ dânâsire. Tora si bitisirâ Dzâlile a Culturâl’ei Spaniolâ şi tamam si discl’sirâ Dzâlile CaféKultour ; la bitisita septămânâl’ei, cându va sâ si încl’idâ, va-s hibâ unâ bunâ araste trâ tuţ aţel’i ţi au mirache trâ artâ şi culturâ să arhiuseascâ prima dzuâ a Festivalului studenţescu. Avem Teatrul di Stat în limbile română, maghiară şi ghirmană. Nâ hârsim la Timişoara, an’i di dzâle, di prezenţa maril’ei actriţâ Maia Morgenstern pi care u aştiptăm dzâlile ţi v’in să si toarnâ la Timişoara şi care nâ prezentă ndauâ spectacole ahoria şi în idiş.”


    Într-unâ politie multiculturalâ şi multietnicâ, easte di aşteptat ca lăcaşile di cultu, pi lângă rolul a lor di bază, să constituie şi atractii turistiţe. Jurnalista Felicia Ristea, unâ boaţe di la Radio Timişoara dzâse: “Lăcaşile di cultu din Timişoara suntu di unâ muşuteaţ mâgh’ipsitoare, di la templul iudaic, cu unâ arhitectură di influenţă maură, până la Domul catolic şi Bâsearica Sârbă din Piaţa Unirii, bitisinda cu Catedrala noastră ortodoxă din Piaţa Victoriei pri tru care are tricutâ Regele Mihai, tute suntu locuri di atracţie, locuri muşate, în care puteţ să aflaţ tut ţi easte valoros în cultura europeană. Şi să nu agârşim, Timişoara easte câsâbălu a rozelor, câsâbălu a trandafil’lor, di aform’ia că aoaţe unâ familie di florari, Muhle, dezvoltă aestă pasiune într-unâ industrie. Muhle easte aţel care mindui şi organiză printră alte şi Parcul Cişmigiu din Bucureşti, ama şi alte, în Sofia ică la Tokyo, şi tru altă parte. Aşama, v’init la Timişoara şi îmbrăţitaţ mapamondul!”



    Sperăm că vâ incităm tra să participaţ la concursul Radio România 85”, aşi că vă invităm ca, tru ediţiile următoare ale rubricâ a noastrâ turisticâ, să descopirim deadun zona Gorjului şi aţea a Clujului.