Tag: proteasti

  • Protestili a magistraţlor

    Protestili a magistraţlor


    Magistraţii ditu ma multe instanţe şi parchete ditu România ş’dănăsiră, ñiercuri, activitatea, di itia că iminenta alăxeari ali legislaţie tu ligătură cu pensiile di serviciu pot s’aducă zñie ti independenţa ali justiţie. Tru aesti condiţii, va si s’giudică maş urgenţele, ntră cari cazurile penale cu arestaţi, arăkiri internaţionale di cilimeañi, plasamentu, adopţii, custodie publică, ordinu di protecţie. Consiliul Superior ali Magistratură dimăndă că ia act şi ndrupaşti nicondiţionat minduita spusă di magistraţ, tru noima că aestă catandisi easti di ună gravitate ahoryea şi agudeaşti fundamental independenţa ali justiţie şi statutlu a magistraţlor, cu consecinţe directe tră actulu di justiţie. Nai ma analţă responsabili ditu sistemul judiciar, aduţi aminti CSM, avură ună andamasi cu reprezentanţăllii a putearillei executivă şi legislativă, a curi lă părăstisiră impactul pi cari poati s-lu aibă alăxerli lnegislative pripuse ti sistemlu di justiţie, cari di cabaia kiro easti tru ună xiki di personal, tru contextul di perpetuari a incertitudinillei mutrinda statutlu a profesioniştilor ditu domeniu. Di altă parte, CSM spuni că nu s’ncuntreadză ti reformarea a pensiilor di serviciu şi easti cu mintea ta s’află nai ma uidisiti cearei normative tră s’da hăiri a aluştui proces.


    Năulu ministru ali Justiţie, Alina Gorghiu, avu reacţie la misura radicală loată di magistraţ spunănda că tiñiseaşti ndreptul aluştoru la libiră exprimare, ama nkiseaşti di la premisa că dialoglu easti ceareia ti ndzidzeari iţi problimă a sistemlui judiciar, nu protestul. Prinţipiul sinfunu cu cari niţi ună pensie nu poati s’năstreacă tiñia di cafi mesu easti unlu moral, iara societatea românească aşteaptă aestă reformă a pensiilor di serviciu, lugurseaşti Alina Gorghiu. Reforma-a pensiilor cari au la thimelliu maş tru ună ñică misură contribuţia ditu perioada activă şi di cari s’hărsescu prota ş-prota magistraţlli, ama şi alti categorii profesionale, easti jalon tru cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Nibăgarea tu practico a lui duţi la kirearea di cătră România a 3 miliardi di euro. Coaliţia di guvernământu PSD – PNL va ta s’crească preayalea-ayalea ilikia di pensionari tră giudicători şi procurori până la 65 di añi, iara pensia s’hibă calculată pi thimellilu a veniturilor ditu ma mulţă ani, nu maş ditu atelu ditu soni an di activitate.


    Reforma tru domeniu nica nsimneadză impozitarea a pensiilor cari trec di un tadi nivel şi eliminarea pensiilor di serviciu tră ma multi categorii cum easti personalu di specialitate asimilat giudicătorlor şi procurorlor, personalu ncadrat pi ipotisi di execuţie speţifiţi ditu misiunile diplomatiţi şi personalu asimilat cu funcţionarlli publiţ parlamentari. Numirlu beneficiarilor di pensii di serviciu năstriţea, meslu mai a alustui anu, 10.000, giumitate hiindalui ditu arada a magistraţlor. Tru cazlu a lor, pensia medie năstreaţi 20.000 di lei, dimi 4000 di euro, nai ma mari parte hiinda tu fortuma di la buget.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    REVOLUȚIA. Eroilli cari muriă tru revolta anticomunistă ditu andreu 1989 fură comemoraț, ñiercuri, București. Slujbele religioase și ceremonii militare eara ţănuti la mirminţălli și monumentele ditu tută văsilia ahărdziti ti aţelli cari s’feaţiră curbani tră libirtate. Aoa şi treidzăţdoi di añi, Bucureștiul agiundzea s’hibă inima protestilor cari avură kipita cu avinarea a dictatorlui Nicolae Ceaușescu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, pitricu un mesaj di Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertatillei. Andreu 1989 dişcllisi calea României cătră democrație, deadi cali ti adeararea a noastră la NATO și UE, tră simnarea a Parteneriatlui Strategic cu SUA și alăxi România tru un furnizor regional di securitate. Ici ţiva di tuti aestea nu vrea s’hibă di căbuli ma s’nu eara revoluția noastră anticomunistă”, cundille Iohannis.El spusi că easti amărtie că vărnu nu pălti tră victimele a lăhtăroasăllei represiuni și căftă ali justiție să-lli aducă pi aţelli responsabili dinintea ali justiție.



    BUGETU. Proiectul di nom a bugetlui di stat și a bugetlui asiguripserlor sociale tră anlu 2022 easti tru muabeti tu Parlamentul a Româniillei. Tu ahurhita a sesiunillei, premierul Nicolae Ciucă spusi că bugetul di stat pripus easti echilibrat, responsabil și realist și axi s’anvărtuşeadză economia pi lungu kiro. El nica spusi că easti bugetlu cari ahărdzi nai cama mări sumi tră investiții ditu aeştă 32 di ani ditu soni. Cica tăxi ca taxili nu va crească si nu va s-aibă presiuni tu mediului di afaceri. Ma ninti, comisiile di specialitate a Parlamentului deadiră undă veardi a proiectelor di nom. Bugetlu ari la thimelliu ună rată di creștere economică estimată di 4,6% și un PIB di aproximativ 260 di miliardi di euro, ună rată estimată a inflațiillei di 6,5% și tiñii di cafi mesu di mesi brute di 1.200 di euro tu mesu. Partidlu USR di opoziție acaţă tu isapi s’ducă proiectul di nom a bugetlui la Curtea Constituțională, spunănda că primarllii ditu aţelu partid nu loară mpărmuturi bugetari, aţea ţi easti un caz di discriminare.



    MUTAREACAPU. Poliţia română ncllisi doi inşi şi amendă aproapea 200 di organizatori şi participanţă la mutareacapu di ñiercuri a susţinătorlor a partidlui AUR, un partid ultranaţionalistu şi anti-vaccin ditu parlamentul ali Românie. Protestul fu nkisitu di planlu a autoritățlor ta s’adară ditu certificatlu digital COVID ună căftari la locul di lucru. Mitinglu s’alăxi tru vandalismu, un dit participanțălli arestaț pimsiră porțăli a Parlamentului, iara alantu suspectat că vahi vandalidză 4 vehicule. Ancheta s’duţi ninti.



    COVID-19. Aproape 200.000 di persoane adrară formulare digitale tră s’intra pi teritoriul a Româniillei di la lansarea aplicațiillei, majoritatea pi Aeroportul Internațional Henri Coandă” ditu București. Ditu 20 di andreu, tuț pasagerlli cari agiungu tru România lipseaşti s’completeadză Passenger Locator Form (PLF), document ufilisitu di 18 di văsilii membre UE. Tu aistu kiro, 851 di năi infecții cu Covid-19 fură raportate tru 24 di săh4ţ ditu soni tru România, deadunu cu 62 di decesi asociate, ditu cari 18 di la ună dată anterioară. Aproapea 2.830 di paciență cu SARS-CoV-2 suntu internaț, inclusiv 62 di cilimeañi. Cama di 7,7 milioane di oameni ditu România sunt acutotalui vaccinați.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Protesti antirestricţii tru Europa

    Protesti antirestricţii tru Europa

    “Naua normalitate” cari s-aştirnu unăoară cu pandemia di Covid-19 ari mulţă opozanță tru lumea tută. Cara tru prota parti a crizăllei sanitară ţi nkisi aoa si aproapea doi añi, majoritatea-a oamiñilor tiñisiră restricțiili, născănti multu serti, cu nădia că lucărli va s’yină tru arada di ma ninti, arăvdarea a mulţăloru ahuhri s’keară. Nu maş că pandemia numata tradzi năpoi, ama născănti văsilii ndregu, diznău, alti apofasi serti, niacumtinatu contestati, ditu aestea vaccinarea obligatorie, carantina genearalizată ică ampărţarea pi criterii medicali. Easti cazlu, dimecu, ali Austrie, iu autoritățli dimăndară un arsenalu anti-Covid multu restrictiv. Aţeali aproapea 9 miliuñi di bănători fură consemnati tru casi, di luni, kiro di 20 dzăli, a deapoa, ditu meslu şcurtu, vaccinlu va s’hibă obligatoriu. Carantina va s’bitisească tru 13 di andreu tră persoanili vaccinate și ateali cari tricură pritu lăngoari, ama ma largu va s’bagă tru practico pi vade nedeterminat, ti persoanili nivaccinate. Easti itia tră cari, Viena, tu bitisita-a stămănăllei ţi tricu, dzăţ di ñilli di persoane și spusiră niifharistusearea tru geadei.



    Protesti s’feaţiră şi la Roma. Isihie nu fu niţi Bruxelles, iu dzăţ di ñilli di oamiñni işiră din’casi ta s’mută capua. Născănţă arcară cu petardi și fumigene. Lă si apăndăsi cu tunuri cu apă și gaze lacrimoasi. Manifestația disvărtită sumu grita “Deadunu tră elfterisire” cutugursiră prota ş’prota, faptul că a persoanilor nivaccinate nu lă si da izini s’intră tru restaurante ică baruri. Franța, cari s’ampuliseaşti cu ună creastire a infectărilor, lipseaşti s’kivernisească nica şi catandisili mintiti ditu departamentele a llei di pisti amări – poliția ditu Guadelupa avu ananghi di agiutoru tra s’poată s’ţănă keptu a prişcăviiloru ghenearate di obligativitatea a vaccinarillei personalu medical, iar tru Martinica fu faptă ună acllimari ti grevă genearală.


    Acă cu multu ma slabi cantitativ andicra di aţeali ditu ascăpitata ali Europă, niţi tru România nu armasiră geadeili făr di proteasti! Tru sud, Ploieşti, suti di persoane afişară bannere di mari dimensiuni cu mesaje contra a meatriloru di combatere a pandemiillei, iara Craiova, oamiñilli ghivăsiră articole ditu Constituţie mutrinda inviolabilitatea libirtatillei individuale, a siguranţei persoanei, cum şi a libertatillei di exprimare a minduerloru, opiniilor I a pistillei. Tru Sibiu (centru), protestatarii minară hlamburi tricolore şi interpretară cântiţi patriotice. Un protest fu şi Constanţa, pi litoralu la Amarea Lae, contra a obligativitatillei certificatlu veardi.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala