Radio România Internațional

Tag: Protectia Copilului

  • Planul pentru protecţia copilului şi creşterea natalităţii

    Planul pentru protecţia copilului şi creşterea natalităţii

    În urmă cu un an, Guvernul de la București adopta Strategia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, iar acum Parlamentul a adoptat Legea conform căreia anul 2025 să fie Anul Copilului în România. Autorităţile anunță că pregătesc o serie de măsuri pentru a veni în sprijinul copiilor şi pentru a promova drepturile acestora, în special ale celor din medii defavorizate.

    Legea adoptată de Legislativ la începutul acestei luni prevede mai multe direcții de acțiune, printre care organizarea de manifestări dedicate dezvoltării sociale, educaționale, culturale și civice a copiilor, precum și alocarea de fonduri specifice pentru susținerea acestor inițiative și prioritizarea investițiilor în infrastructura destinată copiilor.

    Deși există legislație națională specifică, o strategie clară și un plan de acțiune denumit Garanția Europeană pentru Copii la nivelul tuturor statelor membre UE, prin adoptarea acestei legi, spun responsabilii, România face un pas în plus.

    De aceeași părere este și reprezentantul special al ONU pentru combaterea violenţei împotriva copiilor, dr. Najat Maalla M’jid, care, aflată recent într-o vizită în România, a apreciat progresul semnificativ realizat în domeniul protecţiei şi drepturilor copilului, precum şi în privinţa combaterii violenţei asupra minorilor în ultimii doi ani. În plus, consideră că această iniţiativă este un exemplu de bună practică şi sugerează că un astfel de an dedicat copiilor în mai multe ţări ar putea stimula investiţiile globale în protecţia copilului.

    “România are realizări-cheie în protecţia şi bunăstarea copilului, cu multiple strategii, planuri şi reforme legislative în acest domeniu. Cred că România este într-o poziţie excelentă nu doar pentru a continua să conducă aceste eforturi pe plan intern, dar şi pentru a deveni un exemplu la nivel internaţional în protecţia copilului” – declara oficialul la București.

    Totuşi, reprezentantul ONU a subliniat că țara se confruntă, încă, cu numeroase provocări în acest domeniu.

    Pe de altă parte, la o masa rotunda care a avut loc, marți, la București, a fost abordată și problema creșterii natalității în România. În context, spun reprezentanții Guvernului, infertilitatea trebuie inclusă pe agenda publică şi este nevoie de o strategie naţională care să ajute femeile şi toate cuplurile care doresc să devină părinţi, să îi susţină prin măsuri fiscale şi economice, precum şi prin acces adecvat la toate serviciile de sănătate.

    Potrivit statisticilor oficiale, infertilitatea afectează, la nivel global, o şesime din populaţia adultă. În Europa, de exemplu, se estimează că aproximativ 25 de milioane de cupluri se confruntă cu probleme de infertilitate. Ratele scăzute de natalitate şi infertilitatea crescută au efecte care, spun autoritățile, dacă nu sunt luate măsuri acum, pot să ducă la fenomene ireversibile. De aceea, promit reprezentanții Executivului, natalitatea reprezintă și va fi în continuare o prioritate.

    În context, ministrul Familiei şi Tineretului, Natalia Intotero, a informat că programul de fertilizare in vitro este funcţional şi va fi prelungit, pentru că răspunde scăderii alarmante a natalităţii şi problemelor financiare cu care se confruntă familiile din România.

  • Aproape 10.000 de copii au ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate

    Aproape 10.000 de copii au ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate

    9.758 de copii din România aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate era, la sfârşitul lunii decembrie 2023, cu 2.211 mai puţini comparativ cu situaţia de la finele anului anterior, transmite Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), citată de Agerpres.

    Totodată, a scăzut și numărul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate la 64.936 în ultima lună a anului trecut, față de 72.627 în decembrie 2022.

    Dintre cei 9.758 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 9.143 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, servicii de tip rezidenţial sau alte familii ori persoane.

    Potrivit ANPDCA, un număr de 46.792 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate, iar dintre aceştia 45.080 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie. În acelaşi timp, 924 de copii se aflau în sistemul de protecţie specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în servici de tip rezidenţial sau la alte familii/persoane.

    Totodată, 8.386 de copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate. Dintre aceştia, 7.622 copii au rămas acasă în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsură de protecţie.

    Totalul copiilor rămaşi acasă care se aflau în sistemul de protecţie specială se ridica la 2.066, la 31 decembrie 2023, dintre care 352 copii erau în grija unui asistent maternal, 372 în servicii de tip rezidenţial, 1.248 la rude până la gradul IV, iar 94 de copii în grija altor familii sau persoane.

  • Istoria protecției copilului în România

    Istoria protecției copilului în România

    Copilul
    are un loc aparte în istoria omenirii, el fiind, de fapt, actor și creator al
    istoriei, ca orice ființă umană. El însă a avut mereu nevoie de protecție și în
    decursul timpului, oamenii obișnuiți sau instituții cum au fost Biserica în
    Evul Mediu și statul și așezăminte organizaționale în perioada modernă și-au
    asumat roluri protectoare.


    Lumea
    românească a avut aproximativ aceeași istorie a protecției copilului precum cea
    a zonelor geoculturale care au influențat-o. În a doua jumătate a secolului al
    19-lea, statul modern și-a asumat rolul de protector activ al copiilor prin
    înființarea de leagăne, cămine de îngrijire și orfelinate. Copiii care aveau
    nevoie de asemenea instituții erau cei loviți de soartă: orfanii, abandonații, săracii,
    cei rămași fără adăpost, bolnavii grav și cei incurabili. Prima instituție modernă
    de protejare a copilului din România se deschidea în anul 1897 când se înființa
    Societatea de asistenţă socială Leagănul Sfânta Ecaterina. Aici erau aduși
    copiii săraci, copiii fără mamă, tinerele mame celibatare. Printre fondatori
    s-au numărat Ecaterina Cantacuzino, soția politicianului conservator Gheorghe
    Grigore Cantacuzino, Irina Cantacuzino, fiica lor, doctorul Thoma Ionescu. Iar Primăria Bucureștiului a donat un
    teren de 20.000 de metri pătrați în nordul orașului, lângă actualul Arc de
    Triumf, pe care s-au ridicat șapte construcții. Până în 1948, anul naționalizării Leagănului de către regimul comunist,
    mii de copii trecuseră prin respectabila instituție caritabilă.


    Oana
    Drăgulinescu, managerul celui mai nou proiect muzeal din România, Muzeul
    Abandonului, a subliniat rolul de deschizător de drum în protecția copilului pe
    care l-a avut Leagănul Sfânta Ecaterina.

    Este clar că foarte mult timp copilul a avut un rol deloc privilegiat în
    familie. Erau foarte mulți copii, începeau să fie folosiți de mici, să nu
    spunem exploatați, dar oricum trebuia să aibă un rol în familie. Ei trebuia să
    fie o gură de hrănit și atunci trebuia să-și producă propria hrană. Ceea ce am
    găsit în documentele celor de la Sfânta Ecaterina este că în jurul anului 1900
    începe o structurare a protecției copilului în România. Și din această
    perspectivă leagănul Sfânta Ecaterina face pionierat pentru că vine și spune: nu
    mai luăm copii de suflet, ci îi adoptăm cu acte în regulă. Nu mai dăm copii la
    crescătoare, ci facem un sistem în care aceste femei, viitoarele asistente
    maternale, sunt supravegheate cum hrănesc copiii, în ce manieră îi educă, încep
    să supravegheze cumva pe termen lung plasamentul copiilor în așa fel încât să
    aibă control asupra viitorului lor.


    Regimul
    comunist instaurat pe 6 martie 1945 a adus o altă realitate societală în
    România. Cum totul a suferit o transformare radicală în care ființa umană a
    fost brutalizată în cel mai înalt grad, și protecția copilului a fost croită la
    fel.

    Oana Drăgulinescu: Apoi
    vine comunismul și Ceaușescu zice: vrem o relație puternică, vrem din ce în ce
    mai mulți copii și găsește această formulă a decretului 770 prin care interzice
    contracepția. Ceea ce va duce la un boom de nașteri, decrețeii despre care tot
    vorbim. Doar că el nu s-a gândit și la ce capacitate avea poporul român să
    crească copiii. Era un popor deja sărăcit, deja pus în această strânsoare a
    economiilor pe care partidul comunist le impunea poporului. Oamenii încep să
    abandoneze copii din ce în ce mai mult, iar statul român înceapă să
    construiască din ce în ce mai multe instituții.



    Societatea
    socialistă era una în care omul trebuia să fie fericit și perfect. Iar orice
    abatere biologică era tratată cu brutalitate.

    Oana Drăgulinescu: Apare și această percepție a
    perfecțiunii copilului comunist, care trebuia să îndeplinească anumite
    standarde. Oricine nu era în standard și asta putea să însemne absolut orice,
    chiar și strabism, era dus către căminele-spital care devin, în timp, din cauza
    numărului lor mare și din cauza nepregătirii sistemului de a susține acești
    copii, niște lagăre de exterminare. Asta se întâmplă în 1989, asta găsesc
    televiziunile occidentale care vin aici și sunt îngrozite de aceste imagini
    care semănau cu cele de la Auschwitz. Doar că, iată, nu erau în timpul
    nazismului, ci în 1989 în România: copii legați de paturi, copii legați cu
    lanțuri, copii tratați inuman.



    După 1989,
    când în România regimul comunist s-a prăbușit, protecția copilului trebuia
    reconstruită. A fost un efort pe care societatea și l-a asumat.

    Oana
    Drăgulinescu: Doar că
    lucrurile nu s-au oprit în 1989. Nu a fost o tranziție bruscă, nu a fost ca și
    cum poporul român s-a iluminat deodată și a început să aibă resurse pentru
    acești copii, ci lucrurile au continuat mult după aceea. A fost o perioadă de
    degringoladă totală și până în 2004, când practic s-a schimbat legea de
    protecție a copilului, lucrurile au continuat într-o formulă aproape similară.



    Istoria
    protecției copilului în România se suprapune timpurilor sale. Iar noul proiect al Muzeului Abandonului
    de memorializare invită la reflecția asupra unui trecut problematic.


  • Jurnal românesc – 13.07.2021

    Jurnal românesc – 13.07.2021

    O delegaţie parlamentară compusă din preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, şi vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, Ben-Oni Ardelean, s-a deplasat în Germania pentru efectuarea unor demersuri politice şi diplomatice în vederea reunificării familiei Furdui, ai cărei 7 minori au fost preluaţi de Jugendamt Hanovra, autoritatea germană pentru protecţia copilului. Potrivit relatărilor, copiii au fost disclocaţi din familie pe motiv că minorii nu ar fi fost în siguranţă alături de părinţi. Oficialii români au discutat cu reprezentanţi ai bisericii creştine evanghelice din care face parte familia Furdui, cu comunitatea românească din regiune şi cu responsabili politici şi ai administraţiei din Hanovra, unde locuieşte familia.


    Parlamentarii români au mers apoi la Berlin, unde le-au prezentat unor înalţi reprezentanţi ai ministerului de Externe din Germania şi ai Bundestag-ului argumente juridice şi politice care susţin reîntregirea familiei, ţinând cont de normele şi bunele practici în dreptul internaţional şi de faptul că familia este deţinătoare exclusiv a cetăţeniei române. Delegaţia a apreciat că măsura de preluare a copiilor de către Jugendamt este “în mod clar disproporţionată” şi că gestionarea cazului de către această agenţie “ridică serioase semne de întrebare asupra caracterului obiectiv al unora din deciziile adoptate.” Misiunea parlamentară urmează să prezinte un Raport conducerii Parlamentului României şi Guvernului pentru continuarea demersurilor de reunificare a familiei Furdui.



    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a dat startul înscrierilor pentru taberele ARC, ediția 2021, care se vor desfăşura în format online şi se adresează elevilor și tinerilor români din străinătate cu vârstre între 7 şi 25 de ani. Programul din acest an va cuprinde două secțiuni: săptămâna culturii generale și săptămâna educației prin teatru. Taberele ARC vor avea loc în perioada 26 iulie – 8 august, iar cei interesaţi se pot înscrie, până pe 23 iulie, prin completarea unui formular disponibil pe site-ul Departamentului, dprp.gov.ro. Instituţia precizează că pentru atelierul de muzică, participanții sunt invitați să transmită un video cu momente artistice care vor fi postate pe grupul de Facebook ARC 2021. De asemenea, participanţii la Taberele ARC 2021 îşi pot asigura prezenţa la ediţia din 2022, care se va desfășura în format fizic, participând şi câştigând provocările pe care profesorii coordonatori le vor lansa la finalul fiecărui atelier.



    Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova anunţă că va aloca circa 2.000.000 de lei pentru finanțarea proiectelor depuse de beneficiarii din stânga Prutului. În total, au fost depuse 95 de proiecte în valoare de 20 de milioane de lei. Secretarul de stat al Departamentului, Adrian Dupu, a declarat că există posibilitatea ca, în urma rectificării bugetului României, instituţia să primească finanțare suplimentară care ar urma să fie direcţionată către mai multe proiecte în Republica Moldova. “Finanțăm proiecte depuse de instituții media, de universități, ONG-uri, autorități locale, pentru întărirea comunității de cultură, istorie, limbă și spiritualitate. (…) Raportat la anul trecut am primit un buget similar și nu a fost de ajuns pentru toate proiectele depuse”, a spus şeful DRRM. Potrivit acestuia, contractele cu câștigătorii vor fi semnate în cel mai scurt timp. Adrian Dupu a precizat că printre iniţiativele declarate câştigătoare se află proiecte media şi de cultură, precum Zilele filmului românesc în Republica Moldova, proiecte cu Universitatea de Stat din Moldova, cu biserici, dar şi proiecte pentru copii. Prima sesiune de finanțare pentru anul 2021 a fost deschisă în perioada 5 aprilie — 14 mai.



    “Framing the Change”, retrospectiva de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie, organizată de ICR Londra, continuă cu o selecție de filme realizată de Andrei Rus, director artistic al Festivalului One World România. Prima parte a retrospectivei s-a desfășurat în perioada 21 aprilie – 12 iunie, iar a doua are loc între 11 şi 30 iulie şi a început cu o serie de patru documentare realizate de Radu Jude: “Țara moartă”, “Ieșirea trenurilor din gară”, “Cele două execuții ale mareșalului” şi “Tipografic majuscul”. Evenimentul special al acestui program include o discuție-panel, pe data de 29 iulie, la care vor participa Radu Jude, regizoarea și actrița Vanina Vignal și vlogger-ul Bahoi alături de alții regizori incluşi în program. Filmele sunt prezentate pe canalele online ale ICR Londra, cu subtitrări în limba engleză, iar majoritatea sunt disponibile exclusiv în Marea Britanie, pentru o scurtă perioadă de timp. Programul complet se găseşte pe site-urile ICR şi ICR Londra.

  • În prim-plan România 27.06.2021

    În prim-plan România 27.06.2021

    Un nou semnal de alarmă, asupra situaţiei copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, a fost tras de către specialiştii şi oficialităţile din domeniul protecţiei copilului: ultimele statistici oficiale indică un număr de 75.136 de copii aflaţi în grija rudelor sau a unui părinte în ţară, iar numărul ar putea fi mult mai mare.



  • Proiect pentru integrarea profesională şi socială a tinerilor din judeţul Neamţ

    Proiect pentru integrarea profesională şi socială a tinerilor din judeţul Neamţ

    Instituții publice cu rol în asistența socială și
    protecția copilului și organizație neguvernamentală cu activități
    în aceleași domenii colaborează în cadrul unui proiect cu finanțare
    europeană, ce este oferită prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020.


    Este vorba, mai exact, de Fundaţia Sfântul Ioan
    Calabria din Răcăciuni, județul Bacău, și care are parteneri direcții de
    specialitate din județul Neamț pentru a-i ajuta pe adolescenții care ies din
    sistemul de protecție să-și găsească mai ușor drumul profesional si nu numai.
    Un milion de euro, valoarea proiectului.

    Ce se întâmplă cu aceste fonduri, la
    rubrica Euranet Plus de astăzi, aflăm de la domnul Ionuț Ciciu, vicepreședinte
    al fundației care are ramificații și la Roman, județul Neamț. Așadar,
    adolescenți care au nevoie de sprijin:




    Este un proiect
    dezvoltat în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și protecția
    Copilului Neamț și Direcția de Asistență Socială a municipiului Piatra Neamț. Acest proiect ,
    care se numește Suport – servicii integrate pentru deprinderi de viață
    independentă, se adresează unui număr de 90 de adolescenți și tineri care se
    pregătesc sau au părăsit programul de protecție socială național.

    Gândim niște
    activități specifice pentru acești tineri: furnizarea de servicii sociale complexe pentru
    dobândirea abilităților de viață independentă și integrare socială, sprijin și
    consiliere psihologică și, de asemenea, furnizarea de servicii de consiliere
    orientare profesională; facilitarea ocupării pe piața muncii și, bineînțeles, o
    campanie de conștientizare în județul Neamț, la nivelul angajatorilor, în
    vederea integrării pe piața muncii a
    acestor tineri.




    În esență, asta înseamnă sprijin pentru găsirea unui loc
    de muncă, dar și a unui loc unde să trăiască.




    Pe o anumită
    perioadă de timp, unul din obiectivele acestui proiect este de a oferi servicii
    de tip prima cameră unui număr de 43 de tineri care au părăsit sistemul
    instituționalizat de protecția copilului
    din județul Neamț. Ne-am dori ca intervenția noastră să aibă o sustenabilitate
    viabilă în timp.




  • Conferinţă de presă online organizată de UNICEF România

    Conferinţă de presă online organizată de UNICEF România

    UNICEF România a organizat o conferinţă de presă online în care au fost prezentate concluziile Evaluării situației copiilor și familiilor vulnerabile în contextul pandemiei de COVID-19.


  • Aproximativ 200 de minori români sunt în atenţia autorităţilor de protecţie a copilului din Spania

    Aproximativ 200 de minori români sunt în atenţia autorităţilor de protecţie a copilului din Spania

    Aproximativ 200 de minori români sunt în atenţia autorităţilor de protecţie a copilului din Spania, majoritatea fiind abandonaţi, orfani de ambii părinţi sau cu probleme de comportament, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru AGERPRES.

    Cele mai frecvente situaţii care au dus la luarea unor măsuri de către autorităţile de protecţie a copilului din această ţară sunt: situaţia de abandon de către părinţi sau reprezentanţii legali, minori cu ambii părinţi decedaţi, minori cu probleme de comportament pentru care s-a considerat necesară instituirea unor măsuri de protecţie, minori ai căror părinţi sau reprezentanţi legali au fost reţinuţi sau arestaţi sau minori faţă de care a fost dispusă măsura stabilirii tutelei la membrii din familia extinsă care locuiesc în Spania.

    Tema minorilor români din Spania, faţă de care au fost luate asemenea măsuri, a fost subiectul unei întâlniri, la Bucureşti, în urmă cu o săptămână când au fost discutate aspecte privind eliberarea documentelor de stare civilă şi a paşapoartelor pentru cetăţeni români minori faţă de care autorităţile spaniole au dispus măsuri de protecţie, arată un comunicat MAE.

    Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă disponibilitarea de a răspunde fiecărui caz sesizat de partea spaniolă, cu soluţii concrete, adaptate situaţiei minorilor, stabilite la nivelul unui grup de experţi constituit din reprezentanţi ai MAE, ambasada şi consulatele României în Spania, precum şi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

    De asemenea, grupurile de experţi români şi spanioli urmează să se întâlnească pentru punerea de acord a evidenţelor şi priorităţilor de soluţionare, în funcţie de urgenţă şi gradul de vulnerabilitate, precizează MAE.

    Sursa AGERPRES

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Procedurile de adopție vor cunoaște unele simplificări odată ce un proiect legislativ aflat acum în dezbatere la Ministerul Muncii va intra în vigoare. Interviu cu Gabriela Coman, preşedintele Autorităţii pentru Protecţia Copilului şi Adopţii.



  • Avocatul Copilului, o instituţie aşteptată

    Avocatul Copilului, o instituţie aşteptată

    În luna octombrie, Guvernul de la Bucureşti aproba înfiinţarea Avocatului Copilului, structură menită sa se ocupe exclusiv de protecţia drepturilor copilului şi care îi dă acestuia posibilitatea să facă plângere direct către instituţie. Prin acest proiect, între timp ajuns în Parlament, Executivul încearcă să respecte recomandarea de ţară făcută României de Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului de la Geneva.



    Pe de altă parte, apariţia unei astfel de instituţii este chiar obligatorie în România, în condiţiile în care abuzul asupra copiilor nu este asociat cu raritatea, ci, dimpotrivă, iar asta nu de ieri, de azi. Potrivit unui bilanţ oficial, în 2016, 10 mii de copii au fost abuzaţi, fapt ce confirmă tendinţa crescătoare înregistrată în ultimii ani.



    Avocatul Copilului, ca instituţie nouă, separată şi independentă, ar putea trage la răspundere celelalte entităţi cu responsabilităţi în domeniu, în cazul în care acestea nu îşi fac treaba.



    Preşedintele Autorităţii Nationale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Gabriela Coman, explică: “Există instituţii care au atribuţii limitate pe bucăţica lor, dau exemplu cel legat de copiii din centrele de plasamant, în care autoritatea are un rol de a controla felul în care sunt respectate standardele, dacă personalul este suficient, dacă personalul răspunde nevoilor copilului, dacă copiii sunt îngrijiţi cum trebuie şi merg la şcoală, dacă asistentul maternal, în cazul în care este acolo, oferă copiilor ceea ce are ca obligaţie. Ce face Avocatul Copilului? Primeşte orice sesizare pe care un copil i-o poate adresa vizavi de felul în care una dintre instituţii nu a făcut ceea ce trebuia prin lege”.



    O amplă dezbatere publică dedicată proiectului de lege prin care se doreşte înfiinţarea Avocatului Copilului a fost organizată, joi, la sediul Parlamentului, de Avocatul Poporului, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie şi Organizaţia Salvaţi Copiii. Prezent la discuţii, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a declarat că este nevoie de un lobby serios pentru ca structura Avocatul Copilului să primească o finanţare adecvată. În cazul în care Parlamentul va decide înfiinţarea Avocatului Copilului, România va fi cea de-a 36-a ţară europeană cu o instituţie independentă ori cu un departament specializat destinat copiilor.

  • Jurnal românesc – 19.05.2017

    Jurnal românesc – 19.05.2017


    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că trebuie să existe o politică cât se poate de clară în privinţa vaccinării, pentru că situaţia actuală este catastrofală. Potrivit şefului statului, este nevoie de prevenirea unor astfel de epidemii printr-o vaccinare sistematică, obligatorie, eficientă şi bine organizată din partea Ministerului Sănătăţii. Iohannis susţine că vaccinarea trebuie să se facă în nişte campanii care sunt, inclusiv mediatic, susţinute şi explicate oamenilor. Mai mult, el a subliniat că liderii politici care au susţinut că vaccinurile sunt nocive ar trebui să se informeze mai bine. Ultimele date arată că în România au fost, în ultimul an, peste 5700 de cazuri de rujeolă şi aproape 30 de decese.



    Institutul Naţional de Statistică estimează că populaţia României a scăzut cu două milioane în ultimii zece ani ca urmare a emigraţiei. Potrivit lui Ilie Dumitrescu, director cabinet preşedinte INS, emigraţia românească este una pentru muncă şi Institutul nu are date cu privire la statutul celor plecaţi, dar are în vedere soluţii pentru a putea cunoaşte acest statut. Dumitrescu susţine că o asemenea cercetare necesită o colaborare cu instituţiile din ţările unde au plecat persoanele respective. Declinul demografic înregistrat în România a fost în 2016 de aproape 67 de mii de locuitori şi deja 31 de mii de persoane în primele trei luni ale acestui an. România este una dintre ţările cu cea mai înaltă rată a declinului demografic, conform unui raport al ONU. Potrivit acestuia, ţara ocupă locul al 18-lea într-un top alături de state precum Siria, Moldova, Bulgaria, Estonia, Ucraina, Letonia, Muntenegru, Africa de Sud, Serbia, Lituania, Slovenia sau Ungaria.



    Duminică în faţa Ambasadei Finlandei la Bucureşti va avea loc o manifestaţie de susţinere a Cameliei Smicală, doctora de origine română căreia i-au fost luaţi copii de Protecţia Copilului din Finlanda. Susţinătorii vor cere eliberarea copiilor. Apoi, manifestanţii se vor deplasa la Ministerul român de Externe pentru a depune textul unui protest. Potrivit unui comunicat al ministerului pentru românii de pretutindeni, imediat de la înfiinţarea acestuia, pe 17 ianuarie 2017, cazul Cameliei Smicală şi a copiilor săi, cetăţeni româno-finlandezi, a fost în centrul preocupărilor sale şi a realizat o serie de demersuri în sprijinul acesteia. În luna februarie, ministrul Andreea Păstîrnac a primit-o în audienţă pe ambasadoarea Finlandei în România, Paivi Pohjanheimo, întrevedere în cadrul căreia a fost reiterată îngrijorarea statului român faţă de situaţia celor doi minori. Diplomatul finlandez a dat atunci asigurări că autorităţile de la Helsinki sunt preocupate de asigurarea unui mediu sigur de viaţă pentru toţi copiii, iar sistemul de asigurare a drepturilor sociale se bucură în Finlanda de o largă recunoaştere pe plan internaţional. În mai, demnitarul român a discutat cu oficiali finlandezi acest caz şi posibilităţile de cooperare în vederea menţinerii legăturii între cei doi minori, dar şi cu familia. Recent, Andreea Păstîrnac s-a întâlnit cu membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, pentru a discuta acest caz.