Radio România Internațional

Tag: protectia datelor

  • Noi reguli privind aplicarea GDPR în cazurile transfrontaliere

    Noi reguli privind aplicarea GDPR în cazurile transfrontaliere

    Comisia Europeană propune o nouă legislație
    pentru a raționaliza cooperarea dintre autoritățile responsabile cu protecția
    datelor (APD) în aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor
    (RGPD) în cazurile transfrontaliere. Noul regulament va stabili norme procedurale concrete pe
    care autoritățile să le urmeze atunci când aplică RGPD în cazurile care
    afectează persoane din mai multe state membre.

    De exemplu, regulamentul va
    introduce obligația ca autoritatea pentru protecția datelor principală să
    trimită omoloagelor sale vizate un rezumat al aspectelor-cheie, în care să
    prezinte principalele elemente ale investigației și opiniile sale cu privire la
    caz, permițându-le astfel să își prezinte opiniile din timp. Propunerea va
    contribui la reducerea dezacordurilor și va facilita ajungerea la un consens
    între autorități în etapele incipiente ale procesului.

    Pentru persoanele fizice, noile
    norme vor clarifica ce informații trebuie să furnizeze atunci când depun o
    plângere și vor asigura implicarea lor adecvată în proces. Pentru
    întreprinderi, noile norme le vor clarifica drepturile la respectarea
    garanțiilor procedurale atunci când o autoritate pentru protecția datelor
    investighează o posibilă încălcare a GDPR. Prin urmare, normele vor asigura o
    soluționare mai rapidă a cazurilor, ceea ce se va traduce prin măsuri
    reparatorii mai rapide pentru persoanele fizice și o mai mare securitate
    juridică pentru întreprinderi. Pentru autoritățile pentru protecția datelor,
    noile norme vor facilita cooperarea și vor spori eficiența asigurării
    respectării normelor.

    Comisarul pentru Justitie, Didier Reynders
    a oferit mai multe amănunte: Aceste
    mecanisme constituie 2 principii fundamentale ale GDPR. In primul rând, permit
    o interpretare și executare coerentă a legii. În al doilea rând, păstrează principiul proximității, care impune fiecărui
    individ să comunice cu autoritatea locală de protecție a datelor în propria
    limbă.În
    ultimii ani, am văzut că au avut loc anchete de amploare și uneori au fost
    aplicate amenzi de câteva sute de milioane
    de euro.

    Noile propuneri nu afectează
    niciun element substanţial al RGPD, cum ar fi drepturile persoanelor vizate,
    obligaţiile operatorilor de date şi ale persoanelor împuternicite de operatori
    sau temeiurile legale pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Sunt
    prevăzute norme detaliate menite să sprijine buna funcționare a mecanismului de
    cooperare și de asigurare a coerenței instituit prin RGPD, armonizând normele
    în ceea ce privește drepturile reclamanților, drepturile părților care fac
    obiectul investigației, sau raționalizarea cooperării și a soluționării
    litigiilor. Armonizarea tuturor acestor aspecte procedurale va
    sprijini încheierea la timp a investigațiilor și punerea la
    dispoziția persoanelor fizice a unor măsuri reparatorii rapide.


  • Raport de cercetare CEDO

    Raport de cercetare CEDO

    Serviciul Coordonare Traduceri a finalizat
    recent traducerea acestui raport de cercetare, care oferă o imagine de ansamblu a jurisprudenței
    Curții cu privire la exprimarea și publicitatea făcută pozițiilor politice prin
    intermediul mass-mediei, inclusiv al platformelor de internet, în contextul
    alegerilor/referendumurilor.




    În raport se analizează
    modul în care protecția sporită acordată exprimării politice în jurisprudența
    Curții funcționează în contextul mass-media/internet. Se identifică, de
    asemenea, întinderea marjei de apreciere a statelor în materie de aplicare a
    măsurilor de restrângere a exprimării și publicității făcute pozițiilor
    politice prin intermediul mass-mediei și al platformelor de internet. În acest
    sens, se pune un accent deosebit pe libertatea de exprimare politică în
    contextul alegerilor și referendumurilor.




    Se observă, în special, că,
    în contextul specific al alegerilor și referendumurilor, libertatea de
    exprimare politică trebuie să fie pusă în balanță cu alte considerente
    relevante având ca scop stabilirea și menținerea funcționării unei democrații
    eficiente și semnificative. Aceste considerente joacă un rol important în
    stabilirea întinderii marjei de apreciere acordate statelor în ceea ce privește
    exprimarea și publicitatea făcută pozițiilor politice în temeiul art. 10.




    În raport se identifică, de
    asemenea, noțiunea protecția drepturilor altora prevăzută la art. 10 § 2 ca
    fiind scopul legitim pe care Curtea se bazează, de obicei, atunci când
    restrângerea (aplicată libertății de exprimare și publicității făcute
    pozițiilor politice prin intermediul mass-mediei/platformelor de internet) are
    ca scop protecția bunei desfășurări a proceselor democratice.




    Rapoartele de cercetare pot fi accesate în
    limba română pe pagina de internet a
    Institutului European din România. Vor fi actualizate periodic, în conformitate
    cu evoluția jurisprudenței.




    (autor Costin Leonard Fălcuță,
    Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • UE a deschis o anchetă contra Facebook

    UE a deschis o anchetă contra Facebook

    Îngrijorările sunt legate de rata neobișnuit de mare a tranzacțiilor prin intermediul platformei de vânzări Facebook Marketplace, Comisia urmând să examineze modul în care serviciul este integrat în reţeaua de socializare pentru a stabili dacă este vorba de un avantaj anticoncurenţial.

    Comisia urmează să stabilească și dacă reţeaua de socializare a folosit date de la agenţiile de publicitate (există aproape 7 milioane de companii care îşi fac reclamă pe Facebook) pentru a le face apoi concurenţă în mod direct.
    Vicepreşedinta Comisiei Europene, însărcinată cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager, spune că ancheta vrea să afle dacă aceste date oferă reţelei Facebook un avantaj concurenţial incorect, mai ales în sectorul anunţurilor online.

    În urmă cu doi ani, Bruxelles-ul a lansat o investigație generală axată pe datele colectate de compania americană și platforma Marketplace. Facebook a pus inițial la dispoziția autorităților europene nu mai puțin de 315 mii de documente, echivalentul a 1,7 milioane de pagini. Anul trecut însă, Facebook a acționat în judecată Comisia Europeană, reclamând că i-ar fi cerute informații excesive, dincolo de ce ar fi necesar.

    De data aceasta, o investigație similară cu cea a executivului comunitar are loc și în Marea Britanie. Autoritatea pentru concurenţă de la Londra a anunţat că a început propria sa anchetă pentru a stabili dacă Facebook abuzează de poziţia sa dominantă prin colectarea şi utilizarea de date.

    La rândul lor, oficiali din cadrul Facebook au dat asigurări că vor coopera deplin pentru a demonstra că investigațiile nu au justificare. Potrivit rețelei de socializare, serviciul marketplace oferă utilizatorilor mai multe opțiuni și funcționează într-un domeniu foarte competitiv, în care sunt mulți jucător mari.

    Mai trebuie spus că și alți giganţi americani din domeniul tehnologiei au intrat de-a lungul timpului în vizorul Comisiei Europene. Google, cel mai mare motor de căutare online din lume, a primit în ultimii trei ani amenzi de peste 8 miliarde de euro pentru că şi-a blocat rivalii în achiziţiile pe internet sau în publicitatea online.

    Iar compania Amazon este acuzată că a distorsionat concurența pe piețele de comerț online.

    Apple, la rândul său, se află sub investigație pentru competiţie neloială pe piața de streaming de muzică, deoarece a abuzat de poziția sa dominantă.


  • Respectarea Regulamentului European privind protecția datelor cu caracter personal în pandemie

    Respectarea Regulamentului European privind protecția datelor cu caracter personal în pandemie

    La mai mult
    de doi ani de la intrarea în vigoare, Regulamentul European privind protecția datelor cu caracter personal
    are încă multe zone gri.

    Parlamentarii europeni au adoptat recent o rezoluție
    prin care cer Comisiei Europene revizuirea Regulamentului.21 de state europene
    s-au plâns de lipsa infrastructurii pentru aplicarea GDPR.

    Discutăm subiectul pe larg
    cu europarlamentar Maria Grapini, vicepreședinte al Comisiei pentru Piață
    Internă și Protecția Consumatorilor din Parlamentul European și avocat Adrian
    Cuculis.





  • Poziția UE față de UK post-Brexit și pregătirea unui viitor acord bilateral

    Poziția UE față de UK post-Brexit și pregătirea unui viitor acord bilateral

    Marea Britanie ar trebui să continue să respecte reglementările europene – fără a avea, însă, și drept de vot – de-a lungul unei perioade de tranziție de 11 luni in care se va negocia un viitor acord între părți. Nu este clar în acest moment cum va arăta acesta, mai ales că au fost citate mai multe variante – un acord similar celui dintre Canada și UE sau celui dintre Australia și blocul comunitar. Bruxellesul și-a schițat, deja, poziția, prin negociatorul-șef al UE, Michel Barnier:

    Suntem gata să oferim un acord comercial ambițios ca pilon central al parteneriatului nostru. Acesta va include tarife și cote zero pentru toate bunurile care intră pe piața noastră comună de 450 de milioane de persoane. Un acord ambițios de liber schimb în domeniul serviciilor, care acoperă o gamă largă de sectoare ce merg de la servicii comerciale la telecomunicații și servicii în domeniul mediului. Intenționăm, de asemenea, să includem comerțul electronic, proprietatea intelectuală și acces la piețele noastre de achiziții publice. Suntem gata să oferim toate acestea în pofida faptului că știm că, în viitor, competiția dintre Regatul Unit, care este vecinul nostru, și Uniunea Europeană, va fi mai mare.


    Michel Barnier a adăugat că, pentru ca oferta europeană să fie valabilă, trebuie garanții că va fi o competiție care rămâne deschisă și echitabilă. Bruxelles-ul vrea să cadă de acord cu Londra cu privire la măsuri specifice și eficiente care să garanteze acest lucru și să asigure pe termen lung un mediu concurențial echitabil. Acest lucru implică introducerea unor mecanisme care să garanteze menținerea standardelor UE avem în chestiuni sociale, de mediu, cu privire la climat, taxare și ajutor de stat. Totodată, acordul de liber schimb trebuie să reglementeze și drepturile de pescuit și să prevadă acordarea reciprocă de acces la piețe și ape, precum și cote specifice pentru ambele părți.

    Negociatorul șef european a vorbit și despre cooperarea în domeniul securității interne, unde Bruxelles-ul pune trei condiții: în primul rând ca Regatul Unit să implementeze Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în al doilea rând, ca guvernul britanic să implementeze standarde de protecție a datelor și, în sfârșit, să se adopte un mecanism de reglementare a disputelor.


  • Scutul de confidențialitate UE – SUA

    Scutul de confidențialitate UE – SUA

    Statele Unite oferă o protecție adecvată datelor personale ale cetățenilor europeni care ajung la companii americane, se arată în evaluarea Comisiei Europene cu privire la funcționarea așa-numitului Scut de confidențialitate UE – SUA.

    5000 de societăți care au acces la datele cetățenilor europeni participă la Scutul de Confidențialitate, un cadru de protecție a datelor încheiat între Uniunea Europeană și Statele Unte care este, deja, în cel de-al treilea an de funcționare. Monitorizarea companiilor americane către care sunt transferate date ale cetățenilor europeni este asigurată de Departamentul Comerțului, care verifică lunar un eșantion de societăți pentru a vedea dacă principiile scutului sunt respectate. Comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Vera Jurova, consideră că, dincolo de protecția pe care o asigură cetățenilor europeni, scutul de confidențialitate a influențat și dezbaterea din Statele Unite privind confidențialitatea datelor.

    Vera Jurova: După cum știți, prinicipiul nostru este că drepturile călătoresc odată cu datele europenilor, și de aceea acest cadru permite transferul de date personale din UE către Statele Unite în timp ce asigură un nivel ridicat de protecție al datelor cetățenilor noștri. Am subliniat de multe ori că scutul confidențialității nu reprezintă un caz izolat, el repectă principiul încredere și verificare și facilitează, totodată, dialogul care va permite o mai mare convergență între UE și Statele Unite în ceea ce privește protecția datelor. A treia evaluare arată că scutul de confidențialitate este un bun instrument pentru diplomația digitală care încurajează dialogul. Atunci când am conceput scutul, în urmă cu 3 ani, nu exista vreo dezbatere în Statele Unite cu privire la legislație federală despre confidențialitatea datelor; din contră, exista mult scepticism cu privire la reglementările noastre de protecție a datelor, GDPR. Astăzi avem o lege a confidențialității în California și discuții avansate în alte state și chiar și în Congres există o dezbatere cu privire la legislație federală privind confidențialitatea datelor.

    Deși notează progresele înregistrate în implementarea scutului, Comisia Europeană recomandă anumite măsuri pentru a se asigura o funcționare mai eficace a acestuia. Printre acestea se numără consolidarea procesului de certificare a companiilor participante și extinderea verificării modului în care sunt respectate reglementările acordului.


  • Facilitarea accesului la probele electronice în relaţia UE – Statele Unite

    Facilitarea accesului la probele electronice în relaţia UE – Statele Unite

    Consiliul Justiție și Afaceri
    Interne a decis, în cursul reuniunii din Luxemburg, de la sfârșitul săptămânii
    trecute, să mandateze Comisia Europeană pentru a negocia un acord cu Statele
    Unite care să faciliteze accesul la dovezi electronice în scopul cooperării
    judiciare în materie penală. Pe de altă parte, Consiliul a mandatat Comisia
    Europeană să participe la negocierile purtate în cadrul Consiliului Europei cu
    privire la un protocol referitor la Convenția privind criminalitatea informatică. Aceste negocieri ar trebui să conducă la
    încheierea unor acorduri referitoare la facilitarea accesului la probe
    electronice, cum ar fi e-mail-urile sau documentele aflate pe Cloud, pentru a
    fi utilizate în procedurile penale.

    Prezentă la reuniunea miniștrilor de
    justiție din statele membre ale Uniunii, comisarul european pentru justiție,
    Vera Jourova, s-a referit, în cursul unei conferințe de presă, la decizia
    Consiliului: Am primit undă verde de la Consiliu
    pentru a deschide negocierile cu Statele Unite privind probele electronice. Acestea netezesc calea lansării negocierilor
    cu Statele Unite, pe care îmi doresc să le avem în următoarele luni. Avem
    nevoie de o înțelegere pentru a evita posibile conflicte între legislația
    noastră și cea a Statelor Unite privind dovezile electronice. Acest acord
    dorește să introducă noi reglementări precum garantarea drepturilor procedurale
    și protecția datelor. Aș dori să subliniez că intenționăm să încheiem de
    reglementat legislația europeană privind dovezile electronice înainte de
    finalizarea negocierilor internaționale.


    Dacă vor fi încheiate mai târziu,
    acestea vor completa cadrul UE privind accesul la dovezile electronice care
    sunt în prezent discutate de instituțiile Uniunii Europene. Încheierea unui
    acord UE-SUA ar pune în aplicare un cadru de cooperare între cele două părți,
    inclusiv pentru o cooperare directă cu furnizorii de servicii. Acest lucru ar
    asigura accesul în timp util la dovezile electronice prin scurtarea perioadei
    de timp pentru furnizarea datelor solicitate la numai 10 zile, întrucât în
    prezent aceasta durează în medie 10 luni.

    De asemenea, acordul ar asigura
    garanții puternice pentru protejarea drepturilor fundamentale. De menționat
    este faptul că furnizorii de servicii din Statele Unite
    cooperează în mod voluntar cu autoritățile europene de aplicare a legii și nu
    li se permite întotdeauna, potrivit legislației SUA, să furnizeze datele
    solicitate direct autorităților europene ca urmare a cererilor de acces la
    dovezi electronice.




  • Un an de la intrarea în vigoare a RGPD

    Un an de la intrarea în vigoare a RGPD


    În Uniunea Europeană au existat aproape 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal, a anunţat Comisia Europeană la un an de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecţia datelor (RGDP).



    “Obiectivul principal al normelor a fost acela de a le oferi cetățenilor mijloacele necesare pentru a-și exercita drepturile și de a-i ajuta să dobândească un nivel mai mare de control asupra datelor lor cu caracter personal. Acest lucru se întâmplă deja, deoarece cetățenii europeni încep să își folosească noile drepturi, peste două treimi dintre ei fiind la curent cu acest regulament.


    Un alt avantaj este faptul că întreprinderile beneficiază, în prezent, de un singur set de norme, aplicabil în întreaga Uniune. Acestea și-au pus ordine în activități în ceea ce privește datele, fapt care a condus la îmbunătățirea nivelului de securitate a datelor și la construirea unor relații bazate pe încredere cu clienții lor”, a transmis Comisia Europeană.



    RGDP a adus schimbări nu numai în intreirul Uniunii, dar și în statele din lumea întreaga, precizează Comisia care îndeamnă statele membre să respecte prevederile Regulamentului: “Principala noastră prioritate pentru lunile următoare este să asigurăm o punere în aplicare corectă și uniformă a regulamentului în statele membre. Îndemnăm statele membre să respecte litera și spiritul RGPD pentru a crea un mediu previzibil și pentru a evita sarcinile inutile pentru părțile interesate, în special pentru IMM-uri. De asemenea, vom continua colaborarea strânsă cu Comitetul european pentru protecția datelor și cu autoritățile naționale de protecție a datelor, precum și cu întreprinderile și societatea civilă, pentru a aborda cele mai presante chestiuni și a facilita punerea în aplicare a noilor norme.”



    RGPD se aplică de la 25 mai 2018. De atunci, aproape toate statele membre și-au adaptat legislația națională pentru a se alinia la RGPD. Autoritățile naționale de protecție a datelor, care sunt responsabile de punerea în aplicare a noilor norme, își coordonează mai bine acțiunile datorită noilor mecanisme de cooperare și Comitetului european pentru protecția datelor. Acestea emit orientări privind aspectele esențiale ale RGPD pentru a contribui la punerea în aplicare a noilor norme.


    Comisia va sărbători un an de la intrarea în vigoare a RGPD în cadrul unui eveniment care va avea loc la 13 iunie. Astfel cum se prevede în RGPD, Comisia va prezenta în 2020 un raport privind aplicarea noilor norme.

  • Noi reguli în favoarea acţiunilor colective ale consumatorilor în justiţie

    Noi reguli în favoarea acţiunilor colective ale consumatorilor în justiţie

    Europenii din toate statele membre ale Uniunii ar putea iniția în viitorul apropiat acțiuni colective în instanță pentru a cere daune unei companii care le încalcă drepturile de consumatori. Inițiativa a primit recent sprijin din partea Parlamentului European.

    Ideea unor astfel de acțiuni colective în instanță aparține Comisiei Europene și a fost făcută publică în aprilie anul trecut în urma unei analize care a arătat că deși Uniunea are una dintre cele mai stricte legislații din lume privind protecția consumatorilor, în practică normele sunt greu de respectat. Dovadă stau numeroasele plângeri legate de standardele duble de calitate a produselor, dar mai ales scandalul Dieselgate, izbucnit în urmă cu 3 ani și jumătate și în care a fost implicat cel mai mare constructor european de automobile, grupul german Volkswagen. Compania a fost acuzată că a falsificat testele de poluare pentru motoarele Diesel. Au apărut apoi şi problemele provocate de zborurile anulate repetat de compania Ryanair.

    Cu toții suntem de acord că în întreaga Uniune consumatorii trebuie să se prevaleze de drepturile pe care le au, chiar și în situații neplăcute. Este și motivul pentru care Comisia a propus această directivă, a afirmat în timpul dezbaterilor din legislativul comunitar comisarul european pentru justiție, Vera Jourova.

    Supusă apoi la vot în plenul de la Strasbourg, inițiativa a primit susținerea 579 de europarlamentari, în timp ce 33 au votat împotrivă, iar 43 s-au abținut.

    Grație recursului colectiv, instituit la nivel european, un pasager al unei curse aeriene, o persoană care își cumpără un automobil sau un proprietar de mașină de spălat ar putea depune, alături de alți oameni, plângeri colective în instanță împotriva unei practici ilegale a unei companii aeriene sau a unui constructor auto ori de produse electrocasnice. Își vor vedea astfel drepturile apărate și vor putea primi despăgubiri, a afirmat francezul Geoffroy Didier, raportor pe această temă al legislativului comunitar.

    În prezent, 19 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii permit astfel de acțiuni în instanță. Procedurile diferă însă de la o țară la alta, sunt costisitoare și de lungă durată. Noile reguli permit începerea unor procese pentru a cere despăgubiri împotriva unor companii din sectoare precum protecţia datelor, servicii financiare, călătorii şi turism, energie, telecomunicaţii, mediu sau sănătate.

    Definim un tip european de acțiuni colective în instanță echitabil pentru consumatori și mediul de afaceri, care nu deschide calea unor daune punitive și care nu introduce modelul american în Uniunea European, a mai spus comisarul Vera Jourova.

    Acest lucru înseamnă că spre deosebire de modelul practicat în Statele Unite, procesele colective europene nu vor fi putea fi inițiate de cabinete de avocatură, ci doar de organizații pentru apărarea drepturilor consumatorilor sau de organisme publice independente. Textul, adoptat de Parlamentul European, va fi supus acum negocierilor cu Consiliul Uniunii pentru a se ajunge la o versiune finală. Discuțiile ar urma să aibă loc după alegerile europarlamentare din luna mai.


  • Directiva pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Directiva pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Parlamentul European, Consiliul European și Comisia Europeană au încheiat negocierile pe Directiva Europeană de protejare a avertizorilor de integritate. Astfel, vor fi mai bine protejate persoanele care expun practici ilicite în companiile din care fac parte.

    Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord provizoriu cu privire la noile norme care vor garanta un nivel ridicat de protecție a avertizorilor de integritate care denunță încălcări ale legislației Uniunii. Noile norme acoperă o gamă largă de domenii ale legislației comunitare, inclusiv combaterea spălării banilor, impozitarea întreprinderilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii, siguranța alimentelor și a produselor, precum și protecția mediului și securitatea nucleară.

    Ministrul român al justiţiei, Tudorel Toader, care a prezidat secţiunea de resort a Consiliului JAI, a spus că directiva în cauză este şi una dintre priorităţile preşedinţiei României a Consiliului UE.

    Societatea, care are nevoie de protecţie – protecţie socială unde-i cazul, protecţie juridică peste tot – statul care are obligaţia actului de înfăptuire a justiţiei, de prevenire a infracţiunilor, de asigurarea ordinii şi liniştii publice nu trebuie să se bazeze exclusiv pe autorităţile judiciare, trebuie ca societatea, beneficiara la rândul ei a actului de înfăptuire a justiţiei, să participe la această etapă de prevenire a fenomenului infracţional prin sesizarea faptelor cu potenţial socialmente periculos. Prin urmare, avertizorii de integritate, care trebuie să aibă această vocaţie civică pentru a sesiza chiar înainte de a se comite, pentru că atunci vorbim despre caracterul preventiv, fapte de natură penală, fapte cu caracter periculos.

    Noile norme vor crea un sistem de canale de raportare sigure, atât la nivel de organizație, cât și către autoritățile publice. Avertizorii de integritate sunt încurajați să raporteze încălcarea în primul rând pe plan intern, dar o pot face şi direct autorităților competente, după cum consideră de cuviință, în funcție de circumstanțele cazului. În plus, dacă după raportarea către autorități nu se iau măsuri adecvate, sau în cazul unui pericol iminent sau evident pentru interesul public ori în cazul în care raportarea către autorități nu ar funcționa, avertizorii de integritate pot face o dezvăluire publică, inclusiv în mass-media.

    Noile norme îi vor proteja pe avertizori atunci când acționează ca surse ale jurnalismului de investigație. Noile norme îi vor proteja, de asemenea, pe avertizorii de integritate împotriva concedierii, a retrogradării și a altor forme de represalii. De asemenea, acestea le vor impune autorităților naționale obligația de a-i informa pe cetățeni cu privire la procedurile de denunțare a neregulilor și la protecția disponibilă.


  • 95 de mii de plângeri de la intrarea în vigoare a RGPD (GDPR)

    95 de mii de plângeri de la intrarea în vigoare a RGPD (GDPR)

    Peste 95 de mii de plângeri au fost depuse în statele Uniunii Europene de la intrarea în vigoare, în mai anul trecut, a noilor reglementări în materie de protecţie a datelor cu caracter personal. Bilanțul a fost făcut public de executivul comunitar.

    25 mai 2018 a fost data la care a intrat în vigoare în toate statele Uniunii noul Regulament privind protecția datelor cu caracter personal. Cunoscut pe scurt sub denumirea de GDPR, de la inițialele numelui din limba engleză, regulamentul a adus drepturi noi pentrucetățeni, precum dreptul de a fi uitat, adică de a cere ștergerea datelor cu caracter personal, și de a primi notificări în cel mult 3 zile în cazul unor breșe de securitate. În același timp, fiecare persoană poate acum obţine informaţii privind datele colectate despre ea. Sub incidența acestor prevederi intră toate companiile care stochează sau procesează date personale ale europenilor. Amenzile în cazul nerespectării normelor pot ajungela 4 la sută din cifra anuală de afaceri. Aplicarea Regulamentului a început în plin scandal legat de folosirea ilegală a datelor a zeci de milioane de utilizatori ai rețelei Facebook de către firma Cambridge Analytica, specializată în strategie politică.

    Nu este nici o îndoială, protecția datelor cu caracter personal este crucială pentru cetățenii noștri. Este și un drept fundamental în Uniunea Europeană. Este de asemenea imoportantă în afaceri și reprezintă o cale prin care poți obține încrederea în era economiei digitale. Recentul scandal Facebook /Cambridge Analytica a demonstrat pe deplin faptul că dreptul la intimidate este mai mult decât un lux. Noul Regulalament conține prevederi care fac ca Europa să fie pregătită pentru era internetului. Oamenii lasă urme digitale în tot ce fac. Fără protecție, ei riscă să piardă controlul asupra propriei imagini, asupra libertății de a alege în calitate de consumatori. Iar la nivelul societății, pot fi puse în pericol procesele democratice. Protecția datelor este legată direct de încredere, spune comisarul european pentru justiție, Vera Jourova.

    Iar cele 95 mii de plângeri primite în lunile scurse de la intrarea în vigoare a regulamentului au venit din partea cetățenilor. Sesizările au avut și efecte. Au dus la impunerea a trei sancţiuni financiare, printre care amenda de 50 milioane de euro aplicată în urmă cu două săptămâni în Franţa gigantului american Google, pentru neinformarea suficientă a utilizatorilor cu privire la exploatarea datelor lor.Pentru mulți observatori, sancţiunea impusă Google este modestă ţinând cont de puterea financiară a companiei. Firma mamă, Alphabet, a realizat în 2017 o cifră de afaceri de aproape 97 miliarde de euro şi un profit net de peste 11 miliarde și jumătate de dolari.Comisia Europeană atrage în același timp atenția şi asupra altui aspect. 5 state membre ale Uniunii nu și-au adaptat încă pe deplin cadrul juridic național la noile reguli stabilite la nivel comunitar. Executivul european nu precizează despre ce ţări este vorba, dar potrivit unei surse citate de France Presse, cele cinci state în cauză sunt Bulgaria, Cehia, Grecia, Portugalia şi Slovenia.


  • Centrul de Documentare al Institutului European din România – Cărți achiziționate în 2018

    Centrul de Documentare al Institutului European din România – Cărți achiziționate în 2018

    La sfârșitul anului 2018, Centrul de Documentare al Institutului European
    din România, bibliotecă specializată în afaceri europene, și-a dezvoltat fondul
    de carte cu 121 de volume noi. Titlurile achiziționate tratează subiecte de
    actualitate precum: Brexit, diplomația Uniunii Europene, fenomenul
    așa-numitelor Fake News, Era Trump, democrația
    directă, economia internațională, protecția datelor cu caracter personal etc.


    Dintre elementele de
    noutate ale celor 4 domenii de interes, respectiv Uniunea Europeană, Economie, Științe Politice, Relații Internaționale și
    Diverse, amintim: The Council of Europe: Its Law and Policies,
    volum coordonat de Stefanie Schmahl, International
    Political Economy in the 21st Century, al cărui autor este Roy Smith, After Brexit: Consequences for the European
    Union, editat de Nazaré da Costa Cabral, Criza Uniunii Europene și ordinea globală în era Trump, elaborat
    de Valentin Naumescu și Matrioska
    mincinoșilor – Fake news, manipulare, populism, studiu realizat de către
    Marian Voicu.


    Alte titluri de
    referință din sfera afacerilor europene pot fi identificate accesând catalogul online.

    În cadrul Centrului de Documentare se regăsesc, de
    asemenea, periodice internaţionale precum: Foreign
    Policy    , Foreign
    Affairs    , The
    Economist, National Geographic, Time Magazine și Forbes    .

    Detalii suplimentare
    despre programul de funcționare sau condițiile de împrumut sunt disponibile aici.


    (Georgiana Chivescu, expert Centrul de documentare, Institutul European din România)

  • Raport privind progresul unei Uniuni a securităţii

    Raport privind progresul unei Uniuni a securităţii

    Comisia Europeană
    a prezentat cele mai importante concluzii ale celui de-al şaisprezecelea raport
    anual privind Uniunea securităţii. Extremismul religios, radicalizarea în
    rândurile cetăţenilor europeni, dar şi eficienţa sistemului de protecţie a
    datelor sunt puncte deosebit de importante, pe care liderii europeni le au în
    vedere.

    Julian King, comisarul european pentru Uniunea securităţii: Eforturile noastre pentru a aborda fenomenul radicalizării trebuie
    consolidate în continuare, indiferent de unde ar veni acest fenomen, îmi permit
    să adaug. Cel mai adesea, ne concentrăm asupra provocărilor pe care le
    presupune radicalizarea bazată pe extremismul religios islamic, dar aceasta nu
    este singura provocare cu care ne confruntăm în ceea ce priveşte radicalizarea
    şi care poate duce la violenţe pe străzile noastre. De asemenea, ne confruntăm
    şi cu radicalizarea din partea extremei drepte, trebuie să avem în vedere şi
    acest lucru. Din acest motiv, tocmai am încheiat raportul anual referitor la
    abordarea radicalizării, în special cea care se manifestă în comunităţile
    europene, în închisori sau în rândul tinerilor.



    Julian King a insistat
    asupra importanţei gestionării corecte a mecanismelor de protecţie a datelor ulterior
    intrării în vigoare a normelor GDPR: Trebuie să ne asigurăm de faptul că
    sistemul nostru de protecţie a datelor este implementat în mod eficient. Acesta
    este şi motivul pentru care am avut atâtea voci ferme care s-au manifestat
    pentru implementarea     Regulamentului
    General de Protecţia Datelor. Aplicarea acestui regulament se răsfrânge asupra
    tuturor. Priveşte mediul afacerilor, marile platforme, dar şi administraţia
    publică şi autorităţile publice. Toată lumea va respecta cele mai înalte
    standarde ale protecţiei datelor. Vreau să mă fac înţeles cât se poate de bine:
    interoperabilitarea este despre a fi capabil să utilizezi bazele de date
    existente mai bine şi mai eficient. Acum câţiva ani, ceream ca cei din primele
    rânduri, poliţiştii, gărzile de corp, vameşii, ofiţerii de imigrări să fie
    ajutaţi să îşi facă treaba pentru a ne menţine în siguranţă. Aceştia au cerut
    în mod consecvent să aibă accesul oportun la informaţii exacte, fiindcă şi-au
    dat seama că sistemele actuale care conţin baze de date nu sunt suficiente.
    Despre acest lucru este interoperabilitatea, despre a folosi datele existente
    în mod eficient. Interoperabilitatea nu va schimba niciuna dintre regulile
    protecţiei datelor.



    Securitatea
    europenilor este una dintre cele mai importante preocupări ale Executivului
    comunitar. În adresarea sa privind starea Uniunii Europene, preşedintele
    Comisiei, Jean-Claude Juncker, sublinia că o Europă unită şi puternică îşi va
    proteja cetăţenii împotriva oricăror ameninţări, interne sau externe    .


  • Noi drepturi digitale pentru cetăţenii europeni

    Noi drepturi digitale pentru cetăţenii europeni

    În această vară, cetățenii europeni beneficiază de mai multe drepturi digitale decât oricând. În plus, oricine, în întreaga Europă, se poate bucura de norme de nivel mondial în materie de protecție a datelor care asigură că toți europenii au un control mai bun asupra datelor lor cu caracter personal.

    După ce anul trecut au fost eliminate tarifele de roaming în întreaga Uniune Europeană, acum turiștii au posibilitatea de a călători cu abonamentele lor online la programe TV, filme, sport, muzică sau cărți electronice, fără costuri suplimentare. Iar un beneficiu incontestabil este faptul că toți europenii au un control mai bun asupra datelor lor cu caracter personal, după intrarea în vigoare a normelor de nivel mondial în materie de protecție a datelor.

    Europenii încep deja să simtă beneficiile oferite de piața unică digitală – afirmă Andrus Ansip, vicepreședintele responsabil de piața unică digitală, şi dă asigurări că, până la sfârșitul anului, cetăţenii europeni vor putea cumpăra online bilete la concerte sau închiria online autoturisme în întreaga Uniune, fără a fi geoblocați sau redirecționați.

    Şi Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, detaliază care sunt beneficiile Legii privind Protecţia Generală a Datelor, subliniind că europenii au dobândit controlul asupra datelor lor ori de câte ori își fac online cumpărăturile sau își rezervă online concediile ori se limitează la simpla navigare pe internet.

    Legea privind Protecţia Generală a Datelor aduce beneficii deopotrivă cetăţenilor şi mediului de afaceri. Noile reguli readuc cetăţenii la controlul propriilor date, iar companiile vor putea să profite de avantajele oferite de piaţa unică digitală a Uniunii Europene, datorită legilor clare şi unitare. Legea privind Protecţia Generală a Datelor fixează, totodată, un standard global pentru caracterul privat al datelor şi avem toate motivele să fim mândri de acest lucru. Am făcut un pas esenţial – Europa este gata pentru era digitală.

    În temeiul noilor norme în materie de protecție a datelor, europenii pot să transfere în condiții de siguranță date cu caracter personal între prestatorii de servicii, cum ar fi cele de cloud sau de poștă electronică. Oricine are acum dreptul să știe dacă datele sale au fost divulgate ori piratate sau să fie informat despre modul în care sunt colectate datele sale cu caracter personal. În plus, în virtutea dreptului de a fi uitat, datele cu caracter personal trebuie să fie șterse la cerere, în cazul în care o companie nu are motive întemeiate să le păstreze.

    Începând de luna viitoare, europenii se vor bucura tot mai mult de dreptul de a-și utiliza identificarea electronică națională (eID) în întreaga Uniune, pentru a accesa serviciile publice – precizează Comisia Europeană într-un comunicat. Iar din 3 decembrie, europenii vor putea face achiziții online fără să fie supuși unor discriminări nejustificate, oriunde s-ar afla în Uniune. Nu va mai exista temerea că un site web le va bloca accesul sau îi va redirecționa doar pentru că ei – sau cardurile lor de credit – provin dintr-o altă țară.


  • Legea privind securitatea informatică

    Legea privind securitatea informatică

    Uniunea Europeană urmează să creeze un cadru comun de certificare pentru securitatea cibernetică. Consiliul şi-a stabilit deja poziţia, iar propunerea urmează a fi negociată cu Parlamentul European.

    Reziliența cibernetică în spaţiul comunitar va fi îmbunătăţită prin definirea unui cadru de certificare de securitate cibernetică la nivelul Uniunii pentru produsele, serviciile și procesele tehnologiei informației și comunicațiilor. Industria ar putea folosi noul mecanism pentru a certifica produse precum autovehiculele conectate la mediul online și dispozitivele medicale inteligente. Consiliul a convenit săptămâna trecută asupra abordării sale generale cu privire la propunerea cunoscută drept legea privind securitatea cibernetică.

    Propunerea va transforma, de asemenea, actuala Agenție a Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor – ENISA într-o agenție permanentă pentru securitatea cibernetică, spune comisarul european Mariya Gabriel, responsabil pentru economia şi societatea digitale: Este un progres esenţial în eforturile noastre de a pregăti mai bine Uniunea Europeană şi statele sale membre pentru a lupta împotriva ameninţării în continuă creştere a atacurilor cibernetice. Acestea nu au graniţe, aşa cum am constatat deja în mai multe crize europene. Dar noua lege va permite transformarea şi consolidarea mandatelor agenţiei ENISA, căreia vrem să-i acordăm un mandat solid şi permanent pentru a putea asista statele membre şi a le ajuta să-şi coordoneze acţiunile. Miniştrii telecomunicaţiilor şi-au dat cu toţii acordul asupra certificării serviciilor online, pentru o mai bună protecţie a utilizatorilor. De altfel, întărirea siguranţei în Uniunea Europeană este singurul mijloc de asigurare a unei pieţe unice digitale puternice, fiabile şi viabile în beneficiul tuturor. Îi revine, acum, Consiliului, sub preşedinţia austriacă, rolul de a finaliza această propunere împreună cu Parlamentul European, până la sfârşitul anului.


    Proiectul de regulament creează un mecanism de stabilire a unor sisteme europene de certificare de securitate cibernetică pentru procese, produse și servicii specifice de tehnologia informației și comunicațiilor. Certificatele eliberate în cadrul acestor sisteme vor fi valabile în toate țările Uniunii, ceea ce va permite utilizatorilor să capete mai ușor încredere în securitatea acestor tehnologii, iar întreprinderilor să își desfășoare cu mai multă ușurință activitățile în afara granițelor. Printre caracteristicile vizate s-ar număra de exemplu reziliența în caz de pierdere sau modificare accidentală sau rău-intenționată a datelor.

    Noile norme vor clarifica rolul agenţiei ENISA, care va primi noi sarcini de sprijinire a statelor membre, a instituțiilor Uniunii și a altor părți interesate în materie de chestiuni cibernetice.