Radio România Internațional

Tag: protectia datelor personale

  • Comisia Europeană, favorabilă continuării transferului de date personale către Marea Britanie

    Comisia Europeană, favorabilă continuării transferului de date personale către Marea Britanie

    Executivul Uniunii Europene a evaluat cu atenţie legislaţia şi practicile Regatului Unit în materie de protecţie a datelor personale şi a ajuns la concluzia că această ţară asigură un nivel de protecţie practic echivalent celui garantat în statele blocului comunitar – precizează Comisia, într-un comunicat. Decizia, care a fost salutată de Londra, mai trebuie să primească avizul consultativ al Comitetului european pentru protecţia datelor şi să obţină undă verde din partea ţărilor membre pentru adoptare definitivă. Ea prevede că, la finalul perioadei de tranziţie, care se încheie la sfârşitul lunii iunie, conform acordului post-Brexit, transferurile de date personale vor putea continua către Regatul Unit ca şi când ar fi vorba de transferuri intracomunitare, fără a fi necesare autorizări sau garanţii suplimentare.

    Potrivit Verei Jourova, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi responsabilă cu valorile şi transparenţa, au fost prevăzute mecanisme pentru a putea supraveghea, reexamina, suspenda sau retrage această decizie în cazul în care, de partea britanică, evoluţia ar deveni problematică.

    Dreptul fundamental al cetăţenilor Uniunii Europene la protecţia datelor nu trebuie să fie niciodată compromis când date personale trec Canalul Mânecii – a subliniat, la rândul său, comisarul european pentru Justiţie Didier Reynders, arătând că mecanismul prevăzut permite acest lucru.

    Decizia va fi valabilă pentru o durată iniţială de patru ani şi va face obiectul unei examinări înainte de a fi prelungită.

    Salut publicarea acestui proiect de decizie care reflectă în mod corect angajamentul Regatului Unit faţă de standardele înalte de protecţie a datelor şi deschide drumul către aprobarea sa oficială – a transmis Oliver Dowden, secretarul de stat pentru digitalizare al Marii Britanii.

    Deşi progresul Uniunii Europene în acest domeniu a fost mai lent decât am fi dorit, sunt bucuros că am atins acum această bornă semnificativă – a mai spus responsabilul britanic, citat de Reuters.


  • Bilanţ la 2 ani de la lansarea GDPR

    Bilanţ la 2 ani de la lansarea GDPR

    Îmi aduc aminte că acum aproape 3 ani Regulamentul privind protecția datelor cu caracter personal provoca panică. Era perceput ca un fel de sfârșit al lumii, spune vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, responsabilă pentru păstrarea valorilor și a transparenței. Acum au trecut doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, bazat un principiu extrem de simplu: reguli stricte pentru întreprinderi și organizații și drepturi consolidate pentru cetățeni.

    Cunoscut pe scurt sub denumirea de GDPR, de la inițialele denumirii din limba engleză, documentul a adus, într-adevăr, drepturi noi pentru europeni. Este vorba de dreptul de a cere ștergerea datelor cu caracter personal, și de a primi notificări în cel mult 3 zile în cazul unor probleme de securitate. În același timp, fiecare persoană poate obţine acum informaţii privind datele colectate despre ea.

    Prevederile se aplică tuturor companiilor și organizațiilor care stochează sau procesează date personale ale europenilor, iar amenzile în cazul nerespectării normelor pot ajunge la 4 la sută din cifra anuală de afaceri.

    Regulamentul a devenit între timp o marcă autentic europeană. Pentru că în centru sunt oamenii și drepturile lor. Nu lasă totul pe seama pieței, așa cum se întâmplă în Statele Unite, și nici nu permite ca datele cu caracter personal să ajungă pe mâinile autorităților de supraveghere, așa cum este cazul Chinei, mai spune Vera Jourova, comisar european pentru justiție în vechiul executiv comunitar. De altfel din această poziție, ea a jucat un rol important în redactarea și punerea în practică a regulamentului.

    Și Didier Reynders, actual comisar pentru justiție, crede că GDPR este o poveste de succes. Spune însă că mai este nevoie de progrese în anumite domenii: În primul rând trebuie să ajungem la o aplicare uniformă în întreaga Uniune. Avem în momentul de față nuanțe, diferențe.

    Didier Reynders mai spune și că ar mai trebui ajutate întreprinderile mici și mijlocii, care se plâng că au dificultăți în respectarea regulamentului: Cred că ar trebui să le explicăm mai bine dispozițiile din document pentru a putea pune în practică un sistem adecvat de gestiune și protecție a datelor.

    Mai trebuie spus că în momentul de față un singur stat membru al Uniunii nu și-a adaptat încă pe deplin cadrul juridic național la reguli stabilite la nivel comunitar. Este vorba de Slovenia.


  • Un an de GDPR

    Un an de GDPR

    A trecut un an de când în întreaga Uniune Europeană a intrat în vigoare un nou Regulament general privind protecţia datelor cu caracter personal. Documentul conţine unele dintre cele mai stricte norme din lume, adaptate la noile realităţi din era tehnologiei digitale.

    Reguli pentru întreprinderi și organizații și drepturi pentru cetățeni, este principiul care stă la baza Regulamentului privind protecția datelor cu caracter personal intrat în vigoare în toată Uniunea Europeană pe 25 mai anul trecut.

    Cunoscut pe scurt sub denumirea de GDPR, de la inițialele denumirii din limba engleză, regulamentul a adus, într-adevăr, drepturi noi pentru europeni. Este vorba de dreptul de a fi uitat, adică de a cere ștergerea datelor cu caracter personal, și de a primi notificări în cel mult 3 zile în cazul unor breșe de securitate. În același timp, fiecare persoană poate obţine acum informaţii privind datele colectate despre ea.

    Prevederile se aplică tuturor companiilor și organizațiilor care stochează sau procesează date personale ale europenilor. Amenzile în cazul nerespectării normelor pot ajunge la 4 la sută din cifra anuală de afaceri.

    Regulamentul a intrat în vigoare în plin scandal legat de folosirea ilegală a datelor a zeci de milioane de utilizatori ai rețelei Facebook de către firma Cambridge Analytica, specializată în strategie politică.

    Nu este nici o îndoială, protecția datelor cu caracter personal este crucială pentru cetățenii noștri. Este și un drept fundamental în Uniunea Europeană. Este de asemenea imoportantă în afaceri și reprezintă o cale prin care poți obține încrederea în era economiei digitale. Scandalul Facebook /Cambridge Analytica a demonstrat pe deplin faptul că dreptul la intimidate este mai mult decât un lux. Este o necesitate, a afirmat comisarul european pentru justiție, Vera Jourova.


    Și tot ea a ținut să precizeze: Oamenii lasă urme digitale în tot ce fac. Fără protecție, ei riscă să piardă controlul asupra propriei imagini, asupra libertății de a alege în calitate de consumatori. Iar la nivelul societății, pot fi puse în pericol procesele democratice. Protecția datelor este legată direct de încredere, a conchis Vera Jourova.

    A trecut așadar un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, iar până acum, la nivel comunitar, au fost depuse nu mai puțin de 144 de mii 500 de plângeri și au existat peste 89 de mii de notificări privind producerea unor breșe de securitate.

    Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, în Germania, un operator de internet a fost amendat cu 20 de mii de euro pentru că nu a respectat normele de securitate pentru datele colectate de la clienți, în timp ce în Polonia, o companie de brokeraj a primit o sancțiune de 220 de mii de euro. Dar cea mai mare amendă de până acum a fost dată în Franța, nu mai puțin de 50 milioane de euro, și a fost aplicată gigantului american Google pentru neinformarea suficientă a utilizatorilor cu privire la exploatarea datelor lor.


  • UE-JAPONIA creează cel mai mare spațiu de circulație a datelor în condiții de siguranță din lume

    UE-JAPONIA creează cel mai mare spațiu de circulație a datelor în condiții de siguranță din lume

    Comisia Europeană şi Japonia au finalizat procedurile de adoptare în legislaţiile interne a reglementărilor privind protecţia datelor, permiţând, astfel, aplicarea convenţiei, adoptate anul trecut, prin care s-a stabilit circulaţia liberă a fluxului de date cu caracter personal între cele două economii, pe baza unor garanții solide în materie de protecție.

    Întreprinderile europene vor beneficia, de acum, de libera circulație a datelor între Uniune și un partener comercial major, precum și de accesul privilegiat la cele 127 de milioane de consumatori din Japonia, a declarat Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen:

    Această decizie comună privind caracterul adecvat creează cel mai mare spațiu de circulație a datelor în condiții de siguranță din lume. Este o decizie extrem de benefică, mai ales pentru întreprinderile europene. Şi ca să vă dau doar câteva cifre, avem în jur de 75 de mii de companii europene care exportă în Japonia, dintre care aproximativ 80% sunt întreprinderi mici şi mijlocii. Este foarte important pentru toate aceste companii să aibă această siguranţă legală, protecţie garantată a datelor private, care le uşurează şi simplifică afacerile.


    Înaintea adoptării acestei decizii, Comisia a fost informată că Japonia a instituit garanții suplimentare pentru a se asigura că datele transferate din blocul comunitar beneficiază de garanții de protecție în conformitate cu standardele europene. Aceste garanții suplimentare vor consolida, de exemplu, protecția datelor sensibile, exercitarea drepturilor individuale și condițiile în care datele din Uniunea Europeană pot fi transferate mai departe din Japonia către altă țară terță. Aceste norme suplimentare vor fi obligatorii pentru întreprinderile japoneze care importă date din Uniune și vor putea fi puse în executare de către autoritatea independentă japoneză de protecție a datelor și de către instanțele judecătorești din această țară.

    De asemenea, guvernul japonez a dat asigurări în ceea ce privește măsurile de protecție privind accesul autorităților publice japoneze în scopuri legate de asigurarea respectării dreptului penal și de securitatea națională, garantând că orice astfel de utilizare a datelor cu caracter personal se va limita la ceea ce este necesar și proporțional și va face obiectul unei supravegheri independente și al unor mecanisme eficace de remediere.

    În plus, va exista un mecanism de tratare a plângerilor, prin care vor fi investigate și soluționate plângerile cetățenilor europeni referitoare la accesul autorităților japoneze la datele lor.

    Deciziile privind caracterul adecvat completează Parteneriatul economic Uniunea Europeană-Japonia – care va intra în vigoare în luna viitoare.


  • Transformarea digitală, în interesul coeziunii UE

    Transformarea digitală, în interesul coeziunii UE

    Inovaţie,
    digitalizare, siguranţă cibernetică, protecţia datelor personale sunt unele
    dintre dezideratele decidenţilor europeni, pentru dezvoltarea sectorului
    digital.     Şi deşi aceste aspecte au prezentat interes de mult timp, şi digitalizarea
    este una dintre priorităţile României în cele şase luni cât se află la preşedinţia
    Consiliului UE.


    Roberto Viola,
    director general al DG Connect, Comisia Europeană, a declarat după vizita la
    Bucureşti de la jumătatea lunii ianuarie: Ne aflăm aici, echipa Comisiei, cu
    mine şi am petrecut două zile intense cu membrii guvernului României, pentru a
    discuta despre preşedinţie şi despre cum putem beneficia la maximum de poziţia
    României la preşedinţia Consiliului UE. Cum ar fi dacă România nu s-ar afla de
    preşedinţie? Cum ar fi dacă nu ar aceste şase luni? Ar fi un dezastru major:
    pentru că multe dintre aspectele legislative ce se află în aşteptare în UE în prezent,
    precum reforma legii drepturilor de autor, noua platformă de lucru pentru
    afaceri, noile reglementări privind datele personale, noile regulamente privind
    securitatea cibernetică, centrul european pentru reţele şi siguranţă
    cibernetică, legislaţia privind accesul la date – open data – politicile privind ţările
    vecine UE, precum şi planificarea judicioasă şi cheltuirea judicioasă a
    resurselor UE pentru cadrul financiar următor, în cazul nostru particular,
    ambiţiosul program al UE pentru digitalizare. Precum şi planificarea celor de
    făcut pe viitor. Toate acestea nu s-ar mai petrece.


    Toată lumea ar
    trebui să posede nivelul necesar de abilităţi digitale care să-i permită să ia
    parte la viaţa societăţii,     a afirmat Roberto Viola şi a adăugat: Am pornit de la scenariul ce-ar fi dacă doar pentru a sublinia cât
    de importantă urmează să fie preşedinţia românescă pentru Europa. De aceea
    suntem foarte hotărâţi să facem din acest moment un succes. Echipa este
    excelentă şi aici la Bucureşti şi la Bruxelles, aşa că nu ne îndoim că împreună
    vom forma o alianţă foarte puternică pentru a duce la bun sfârşit toate aceste
    dosare complicate şi idei, ceea ce nu s-ar întâmpla fără susţinerea tuturor.


    Sunt multe de
    făcut în toată UE în aceste privinţe, iar pentru o mai bună coeziune trebuie să
    ne asigurăm că nu există mari diferenţe între o regiune sau alta, în special
    între mediul urban şi mediul rural – o provocare colectivă la nivelul UE. De
    asemenea, trebuie încurajată diversitatea, în domeniul digital, ea referindu-se
    la cooperarea dintre companii complet digitalizate cu companii tradiţionale, ce
    trebuie să găsească mijloace de colaborare    . Ideea aplicaţiilor de inovare
    digitală – digital innovation apps – este de a crea nuclee de excelenţă, la
    care să poată apela şi companiile ce nu sunt echipate corespunzător pentru o
    eficientă funcţionare digitală. Aceasta este calea spre coeziune, confirmată
    şi de Roberto Viola.


  • Preşedinţia română a Conisliului UE – primul dosar încheiat

    Preşedinţia română a Conisliului UE – primul dosar încheiat

    Parlamentul European şi statele membre au ajuns la un acord
    provizoriu privind protecţia datelor personale, în perspectiva alegerilor europarlamentare
    din luna mai. Noile reguli sancţionează cu amendă utilizarea abuzivă de către
    partidele politice a datelor cu caracter personal pentru a influenţa
    comportamentul alegătorilor    . Noile dispoziţii urmăresc să protejeze procesul
    electoral de campanii de dezinformare online, bazate pe utilizarea abuzivă a
    datelor cu caracter personal ale alegătorilor.

    Cu câteva luni înainte de
    alegerile europene, s-a convenit asupra unui amendament care va face posibilă
    introducerea de sancţiuni financiare pentru partidele sau fundaţiile politice
    europene care încalcă regulile de protecţie a datelor în mod deliberat, pentru
    a influenţa rezultatul alegerilor. Sancţiunile ar reprezenta 5% din bugetul
    anual al partidului sau al fundaţiei politice europene în cauză. În plus, cei
    care se fac vinovaţi de aceste încălcări nu vor putea solicita finanţare din
    bugetul general al Uniunii Europene în anul în care este impusă sancţiunea.
    Textul trebuie adoptat rapid în mod formal de Parlamentul European şi de
    Consiliul Uniunii Europene, în următoarele săptămâni, astfel încat să existe
    norme pentru alegerile europene din luna mai.

    Ministrul afacerilor europene,
    George Ciamba, a lăudat închiderea acestui dosar, primul sub preşedinţia
    României la Consiliul Uniunii Europene. Este vorba de o modificare a unui regulament
    care vizează finanţarea partidelor politice şi fundaţiilor, dar el, de fapt,
    vizează protecţia datelor personale, în sensul că un partid politic nu are voie
    să solicite informaţii sau să solicite de la un alt operator un anumit tip de
    acţiune care să presupună faptul că acesta îi pune la dispoziţie date care nu
    sunt supuse protecţiei. Forţele politice, fundaţiile au folosit serviciile unei
    firme şi există nişte obligaţii în această directivă, inclusiv de notificare la
    autorităţile pentru protecţia datelor, dacă se observă astfel de fenomene, şi,
    bineînţeles, la autorităţile electorale.

    Propunerea agreată face parte
    dintr-un pachet mai larg de măsuri lansat de Comisia Europeană, care vizează
    alegeri europene libere şi corecte. Printre acestea se numără o mai mare
    transparenţă cu privire la materialele pubicitare cu caracter politic postate
    online, protecţia împotriva incidentelor de securitate cibernetică şi
    combaterea campaniilor de dezinformare. Comisia susţine că autorităţile
    naţionale, partidele politice şi presa ar trebui, la rândul lor, să ia măsuri
    pentru a-şi proteja reţelele şi sistemele informatice în faţa ameninţărilor la
    adresa securităţii cibernetice.

  • Reorganizarea Eurojust

    Reorganizarea Eurojust

    Parlamentul
    European a aprobat reforma Eurojust, care este agenția Uniunii Europene
    responsabilă de cooperarea judiciară între statele membre    . Misiunea Eurojust
    este de a spori eficacitatea autorităților naționale responsabile de
    investigarea și urmărirea penală a criminalității transfrontaliere grave și a
    crimei organizate și de a aduce vinovaţii în fața Justiției, cât mai repede posibil.
    Prezentă la discuţiile care au precedat votul din Legislativul comunitar, Vera
    Jourová, comisarul european pentru Justiție, a declarat că, anul trecut,
    agenția a participat la peste patru mii de investigații, implicând diferite
    state membre.

    Vera Jourová, cu detalii despre evoluţia criminalităţii şi
    reformarea instituţiilor europene care trebuie s-o combată: E adevarăt, criminalii nu au frontiere. De asemenea, creativitatea
    criminalilor nu are limite. Ei folosesc noi metode tehnologice, în special în
    domeniul digital. Chiar avem statistici care arată că în ţările membre
    infracţiunile cibernetice sunt în creştere. De asemenea, în privinţa reţelelor
    internaţionale de criminalitate organizată, procurorii şi politiştii din
    statele comunitare au prerogative limitate. De aceea, la nivelul Uniunii, este
    nevoie să ne reorganizam, să redistribuim competenţe, pentru a combate
    eficient aceste cazuri transfrontaliere. Fie că vorbim de Europol, Eurojust, de
    noul Parchet European sau de Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF), care,
    şi el, trebuie reorganizat.

    La rându-i, prezent la votul din Legislativul
    comunitar, preşedintele Eurojust, Ladislav Hamran, a declarat că nevoia unei cooperări consolidate
    între procurori dincolo de frontierele nationale nu a fost niciodată mai mare ca
    acum. Rolul Eurojust este esențial în cazurile cu o dimensiune internațională    ,
    a mai spus preşedintele instituţiei. Această reforma va permite Eurojust să
    coopereze cu noul Parchet European şi să se adapteze la noile norme de
    protecție a datelor personale, intrate în vigoare în mai. În plus, Legislativul
    European și parlamentele naționale vor avea mai multă influenţă în activitatea Eurojust.
    Colegiul, organismul decizional
    al Eurojust, este format din câte un procuror sau judecător din fiecare stat
    comunitar. Fiecare dintre aceștia răspunde de un birou național.


  • Măsuri luate pentru protejarea desfășurării alegerilor parlamentare

    Măsuri luate pentru protejarea desfășurării alegerilor parlamentare

    Comisia Europeană ia măsuri pentru a se asigura că alegerile de anul viitor pentru Parlament se vor desfășura în siguranță, în contextul în care în ultimii ani s-a văzut clar că există forțe străine care încearcă să influențeze procesele electorale din statele occidentale, inclusiv din statele membre ale Uniunii Europene.

    Comisia Europeană ia în serios pericolul unor încercări de a deturna procesul electoral și alegerile pentru Parlament de anul viitor; de altfel, subiectul a fost abordat chiar și în discursul președintelui Comisiei, Jean Claude Juncker, cu privire la Starea Uniunii. Îngrijorările europenilor sunt cauzate de o serie de precedente care s-au înregistrat în ultimii ani, precedente care servesc, însă, ca avertismente și dictează acțiunile care vor fi luate pentru a proteja alegerile. Va fi acordată o atenție sporită mediului virtual, folosit cu predilecție în ultimii ani pentru manipularea proceselor electorale și se va pune accentual, totodată, pe combaterea dezinformării.

    Comisarul European pentru Justiție, protecția consumatorilor și egalitate de gen, Vera Jurova: Trebuie să ne asigurăm că alegerile se vor desfășura într-un mod liber și sigur. De aceea venim cu un nou pachet de reguli și recomandări pentru statele membre cu privire la modul în care pot asigura securitatea alegerilor. Care este diferența între 2014 și 2019? Aș spune că, acum, organizarea alegerilor nu trebuie să aibă loc ca și cum condițiile ar fi normale. Când, în luna aprilie, după ce izbucnise scandalul cu Cambridge Analytica, m-am întâlnit cu responsabilii de la Comisiile Electorale din toate țările membre, am avut o dezbatere bună, dar nu s-a înțeles pe deplin că situația este mult mai complexă acum, că trebuie să fim mult mai atenți pentru a ne proteja de propaganda străină, că trebuie să fim fermi în ceea ce privește infracțiunile cibernetice, trebuie să fim mai prudenți și să ne mobilizăm pentru a proteja alegerile libere. În principiu, ceea ce vrem și intenționăm să atingem sunt patru obiective: să protejăm populația împotriva manipulării și să ne asigurăm că datele lor personale nu vor fi furate și folosite în mod abuziv. Aici trebuie să fac din nou o legătură cu Cambridge Analytica, pentru că arată că acest lucru li s-a întâmplat, deja, oamenilor și în Europa. Al doilea obiectiv privește reclama electorală online, care este în creștere, avem statistici care arată că partidele politice fac campanie online, așa că trebuie să avem mai multă transparență, inclusiv în ceea ce privește finanțarea – ceea ce spunem este că aceleași reguli care se aplică offline trebuie să fie valabile și online. Al treilea obiectiv este să protejăm alegerile de infracțiuni online și de atacuri cibernetice. Cel de-al patrulea obiectiv – vrem ca europenii să fie mai rezistenți la dezinformare și propagandă, ceea ce înseamnă că vrem să luptăm împotriva dezinformării fără să introducem vreun fel de cenzură.


    Federația Rusă a fost acuzată, în ultimii ani, că s-ar fi aflat în spatele unor campanii de dezinformare online și că ar fi încercat să influențeze procesele electorale din Statele Unite și din unele țări membre ale Uniunii Europene. Dezinformarea ar fi jucat, totodată, un rol important pentru a convinge electoratul britanic să opteze pentru Brexit.


  • Fluxurile internaționale de date: Comisia asigură nivelul de protecție în relaţia cu Japonia

    Fluxurile internaționale de date: Comisia asigură nivelul de protecție în relaţia cu Japonia

    După adoptarea, în luna mai, a noii legislaţii privind protecţia datelor cu caracter personal ale cetăţenilor, autorităţile europene merge mai departe şi se asigură că acestea vor fi protejate şi în afara Uniunii. Zilele trecute a fost lansată procedura în relaţia cu Japonia, pe această componentă.

    Tot ce facem zilnic pe Internet – comunicare pe reţelele sociale, tranzacţii bancare, cumpărături online – presupune transmiterea datelor noastre personale: că vorbim de data naşterii, CNP, domiciliu, profesie, loc de muncă, cont bancar, email, număr de telefon şi altele. Iar folosirea lor de către diverse companii, organizaţii, cu care noi intrăm în contact comportă anumite riscuri, mergând până la furtul de identitate. De aceea, pe 25 mai, toate ţările membre ale Uniunii Europene au introdus un nou regulament, care îi protejează pe cetăţeni împotriva furtului de date sau utilizării fără autorizaţie a acestora.

    Numai că, europenii intră în contact pe Internet şi cu entităţi din afara Uniunii. De aceea, Comisia derulează acum negocieri pentru a se asigura că schimbul de date cu caracter personal este respectat şi de aceste ţări. Acordul cu Japonia este primul de acest fel şi includegaranții suplimentare, pe care această ţară le va aplica în cazul cetăţenilor europeni, precum și angajamente privind condiţiile în care autoritățile japoneze pot avea acces la datele personale ale acestora.

    Pentru a asigura un nivel echivalent cu standardele europene, Japonia s-a angajat să pună în aplicare atât norme, ce stabilesc condiţiile în care poate transfera către o altă ţară date ale cetățenilor europeni, cât şi un mecanism de tratare a plângerilor depuse de europenii nemulţumiţi de modul în care le-au fost folosite datele de către japonezi.

    Uniunea Europeană și Japonia afirmă că, în era digitală, promovarea unor standarde înalte de protecție a datelor personale și facilitare a comerțului internațional merg mână în mână – potrivit unui comunicat al Comisiei.

    Iar protecția vieții private este un drept fundamental garantat atât în Europa cât şi în Japonia, preciza comisarul pentru justiție, Věra Jourová: Există peste 74 de mii de companii europene, în special mici şi mijlocii, care exportă date în Japonia. Prin aceste înţelegeri, ele vor fi protejate juridic şi îşi vor putea derula în continuare afacerea, cu succes şi în siguranţă. Noi avem cel mai mare spațiu de circulație a datelor, în condiții de siguranță, din lume. De acum, datele cu caracter personal vor putea să circule în condiții de siguranță între Uniunea Europeană și Japonia, ceea ce este atât în avantajul cetățenilor, cât și al economiilor noastre. Parteneriatul nostru va promova standarde globale pentru protecția datelor și va constitui un exemplu pentru viitoarele parteneriate în acest domeniu cheie.


    În iulie, Uniunea Europeană şi Japonia au convenit să își recunoască reciproc sistemele de protecție a datelor cu caracter personal, asigurându-se că transferul acestora, dintr-o parte în alta, se face în condiții de siguranță. Bruxelles-ul a demarat negocieri similare cu Corea de sud, fiind pregătite să înceapă, în curând, şi cele cu Brazilia şi alte ţări din America Latină.


  • Mark Zuckerberg​ îşi cere scuze în faţa deputaţilor europeni pentru uriaşa scurgere de date​

    Mark Zuckerberg​ îşi cere scuze în faţa deputaţilor europeni pentru uriaşa scurgere de date​

    Patronul rețelei de socializare Facebook, Mark Zuckerberg, şi-a cerut scuze pentru lacunele în protejarea datelor personale ale utilizatorilor. El a avut recent la Bruxelles o întrevedere cu mai mulţi parlamentari europeni.

    Mark Zuckerberg a venit la sediul din Bruxelles al Parlamentului European pentru a răspunde întrebărilor legate de folosirea ilegală a datelor a zeci de milioane de utilizatori ai reţelei Facebook de către firma Cambridge Analytica, specializată în strategie politică. Îmbrăcat într-un costum sobru şi surâzător, Mark Zuckerberg a stat la alături de preşedintele legislativului comunitar, Antonio Tajani, şi a fost foarte atent la tot ce au avut de spus liderii de grupuri politice.

    S-a vorbit despre informaţii false, despre ingerinţe în alegeri și despre utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal, iar fondatorul Facebook a recunoscut că rețeaua nu şi-a îndeplinit responsabilităţile. A fost o greşeală , a admis Zuckerberg: A devenit clar că în ultimii ani nu am făcut suficient pentru a împiedica folosirea în scop negativ a instrumentelor pe care le-am construit. Fie că este vorba de ştiri false, de ingerinţele în alegeri sau de utilizarea abuzivă a datelor personale, nu am avut o perspectivă largă asupra responsabilităţilor. A fost o eroare şi îmi pare rău


    Noile scuze prezentate de fondatorul Facebook au fost primite însă cu multă rezervă de Guy Verhofstadt, lider al grupului ALDE din parlamentul european. Este deja a treia oară de la începutul anului, a spus politicianul, întrebându-l pe fondatorul Facebook cum vrea să își aducă oamenii aminte de el: ca unul dintre cei trei giganţi ai internetului, alături de Bill Gates şi Steve Jobs, sau ca de un geniu care a creat un monstru digital care distruge democraţiile.


    Mai conciliant, președintele Parlamentului comunitar, italianul Antonio Tajani, i-a mulţumit lui Zuckerberg pentru pentru prezenţa sa la Bruxelles, cu un an înainte de alegerile legislative europene: Ne dorim ca fiecare vot să fie exprimat în deplină libertate. Trebuie să protejăm datele personale ale cetăţenilor, astfel încât aceste informații să nu mai poată fi folosite pentru a influența rezultatul unui proces democratic, cum sunt alegerile. Datele personale au devenit o resursă de o valoare inestimabilă, a spus Antonio Tajani.


    Iar Mark Zuckerberg a dat asigurări că integritatea alegerilor de anul viitor pentru Parlamentul European reprezintă o prioritate pentru Facebook.

    Vagi promisiuni, au afirmat liderii grupului ecologist din legislativul comunitar, Philippe Lamberts şi Ska Keller. Nu foarte convingător, a fost de părere şi Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European, cel mai mare din Parlamentul European.

    Audierea lui Mark Zuckerberg la Bruxelles a avut loc cu doar câteva zile înainte de intrarea în vigoare a Noului Regulament european pentru protecția datelor cu caracter personal. Vom respecta noile norme, a spus fondatorul Facebook, adăugând că reţeaua sa socială împărtăşeşte pe deplin cele trei principii aflate în centrul noii reglementări comunitare: Control, transparenţă şi responsabilitate. ​


  • Mark Zuckerberg, față în față cu parlamentarii europeni

    Mark Zuckerberg, față în față cu parlamentarii europeni

    După ce luna trecută și-a prezentat scuzele în Congresul american, Mark Zuckerberg, fondatorul și directorul executiv al Facebook, a făcut același lucru, marți, în Parlamentul European. Audierea de la Bruxelles a avut loc după scandalul Cambridge Analytica, din luna martie, când s-a aflat că britanicii au folosit datele a 87 de milioane de utilizatori ai Facebook fără cunoştinţa lor.



    Mark Zuckerberg a declarat în fața forului european: “A devenit evident, în cursul ultimilor doi ani, că nu am făcut destul pentru a împiedica ca instrumentele pe care le-am creat să fie utilizate şi în scopuri care provoacă prejudicii, precum știrile false (fake news) și intervenția în campaniile electorale. A fost o greșală și îmi cer scuze.”



    Zuckerberg, neconvingător pentru europarlamentari



    Zuckerberg a recunoscut că cea mai mare rețea socială din lume a acționat prea lent pentru a identifica ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA și a amintit că Facebook cooperează cu guvernele europene pentru viitoarele scrutine electorale.


    Este un prim pas pentru Facebook pentru restabilirea încrederea şi vor fi necesari şi alţii, a spus comisarul European pentru justiție, Vera Jurova.



    Zuckerberg nu a fost însă convingător, marți, în Parlamentul European, a spus Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European, în timp ce liderii grupului Verzilor, Philippe Lamberts şi Ska Keller au auzit “vagi promisiuni” din partea directorului executiv al Facebook. “Cum vreţi să ne aducem aminte de dvs? Ca de unul dintre cei trei giganţi ai internetului, alături de Bill Gates şi Steve Jobs? Sau ca de un geniu ratat care a creat un monstru digital care ne distruge democraţiile? ” a criticat Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, conform Agerpres.



    Mark Zuckerberg, primit de președintele Parlamentului European, Antonio Tajani / © European Union 2018




    Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, i-a mulţumit, totuși, fondatorului Facebook pentru prezenţa sa la Bruxelles: “Ne-ar plăcea ca fiecare voce să se exprime în deplină libertate. Trebuie să protejăm datele personale ale cetăţenilor, care au devenit o resursă de o valoare inestimabilă.”



    Măsuri împotriva utilizării datelor personale ale utilizatorilor Facebook



    În urma scandalului privind folosirea datelor personale ale utilizatorilor Facebook, compania Cambridge Analytica a decis să își înceteze operațiunile. La rândul său, conducerea Facebook a suspendat circa 200 de aplicații de pe platformele de socializare care puteau fi folosite pentru accesul la datele utilizatorilor.



    Măsurile luate de rețelele de socializare în lupta cu fenomenul fake news, dar și pentru reducerea implicării altor state în scrutinele electorale sunt foarte importante și pentru România care se pregătește pentru patru runde de alegeri: scrutinul pentru Parlamentul European și alegerile prezidențiale din 2019, urmate de alegerile locale și cele legislative din 2020.



    Audierea lui Mark Zuckerberg la Bruxelles a avut loc cu trei zile înainte de intrarea în vigoare, vineri, a legislaţeii europene care vizează protejarea mai bună a datelor personale ale europenilor, unele dintre cele mai avansate din domeniu. Regulamentul cu privire la protecția datelor personale (GDPR) se aplică începând cu data de 25 mai în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, dar și în cele din Spațiul Economic European.



    “Va fi nevoie de timp pentru a face faţă tuturor schimbărilor care trebuie făcute. Dar mă angajez să o fac bine şi să realizez investiţiile necesare pentru a ţine oamenii în siguranţă”, a mai declarat Zuckerberg în fața europaralmentarilor.



    Conferința de presă a fondatorului Facebook în fața jurnaliștilor de la Parlamentul European / © European Union 2018 (video în limba engleză)


  • Curs Protecția datelor personale în Uniunea Europeană

    Curs Protecția datelor personale în Uniunea Europeană

    În contextul apariției Regulamentului nr. 679/2016, a dinamicii legislației și cazuisticii în domeniu Institutul European din România prin Biroul Formare a organizat în perioada 26 — 27 aprilie 2018 o sesiune de formare profesională care a avut drept scop definirea și aprofundarea aspectelor referitoare la protecția datelor personale în cadrul Uniunii Europene.



    S-a urmărit recunoașterea influenței și efectului politicilor europene în acest domeniu la nivel național și adaptarea în consecință a acțiunilor tuturor actorilor implicati. Un alt obiectiv a fost acela al înțelegerii limbajului specific Uniunii Europene (eurojargonul) și utilizarea adecvată a terminologiei specifice utilizate în domeniul protecției datelor personale.



    Echipa de formatori coordonată de dna prof. univ. Simina Tănăsescu s-a bucurat de aprecierea cursanților, din interacțiunile avute reieșind necesitatea organizării unei sesiuni suplimentare de formare. (autor Mihai Sebe, Biroul Studii și Analize, Institutul European din România)