Radio România Internațional

Tag: Protectia Mediului

  • România, din nou în fața Curții Europene de Justiție

    România, din nou în fața Curții Europene de Justiție

    Apele uzate necolectate sau neepurate pot pune în pericol sănătatea umană și pot polua lacurile, râurile, solul, apele subterane și cele de coastă, atrage atenția Comisia Europeană, care ține să amintească că atât țara noastră, cât și Bulgaria, care ajunge și ea în fața instanței, au beneficiat încă de la aderare de derogări pentru a se conforma directivei privind tratarea apelor urbane reziduale.

    În plus, atât România, cât și Bulgaria au beneficiat de o finanțare substanțială din partea Uniunii pentru epurarea apelor uzate urbane prin proiecte din cadrul politicii de coeziune.

    În categoria apelor uzate intră cele rezultate în urma unor procese industriale de producție, dar și cele menajere, din gospodăriile populației, poluate cu diferite substanțe, inclusiv detergenți, și evacuate prin intermediul sistemelor de canalizare.

    Potrivit executivului comunitar, în momentul de față, în România, 150 de orașe cu peste 10 mii de locuitori nu îndeplinesc cerințele referitoare la sistemele de colectare. În alte 154 de localități, apele uzate urbane nu sunt epurate în mod corespunzător, iar în 155 sunt probleme cu evacuarea acestor ape în zone considerate sensibile. Toate aceste orașe ar fi trebuit să se conformeze până la 31 decembrie 2015.

    Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii este ultima etapă din cadrul procedurii de infringement, prin care Comisia sancționează statele membre care nu se conformează normelor europene.

    În primă instanță este trimisă o scrisoare de punere în întârziere, în acest caz, acest lucru s-a întâmplat în iunie 2018. Urmează o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, și un aviz motivat, emis în acest dosar în februarie 2022.

    Nu este pentru prima oară când România ajunge în fața instanței comunitare pentru neîndeplinirea unor obligații de cele mai multe ori legate de protecția mediului înconjurător.

    În urmă cu patru ani, de exemplu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat România pentru că nu a luat măsuri pentru a combate poluarea din București. Nu a fost stabilită atunci o amendă pentru încălcarea tratatului de aderare și a legislației europene privind calitatea aerului, ci doar obligația de a le respecta.

    În schimb, la sfârșitul anului trecut, România a fost condamnată la plata unei amenzi de un milion și jumătate de euro pentru că nu a închis 31 de gropi de gunoi neautorizate.

    Audio Player
  • Pact verde în România

    Pact verde în România

    Protecţia mediului înconjurător nu trebuie neglijată, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, la o întâlnire cu mai multe organizaţii non-guvernamentale de profil. Acesta a spus că mulţumită proiectelor elaborate de ONG-uri, cetăţenii au înţeles mai bine beneficiile unor acţiuni pentru mediu şi au devenit adevăraţi parteneri în tranziţia verde. Cu toate acestea, rămân mai multe provocări de abordat, a spus preşedintele român. El a afirmat că susţine necesitatea unui pact naţional, în baza căruia protecţia mediului să devină o prioritate şi a subliniat importanţa educaţiei pentru mediu şi climă.

    Klaus Iohannis: Vorbim de proiecte care propun noi activităţi pentru elevi sau contribuie la formarea cadrelor didactice, venind în completarea capacităţii guvernamentale încă limitate în materie de educaţie ecologică. În plus, multe organizaţii fac demersuri care implică direct comunităţile în conservarea naturii, dar şi în tranziţia energetică. În cadrul unor astfel de proiecte, cetăţenii înţeleg mai bine beneficiile unor acţiuni pentru mediu şi devin veritabili parteneri în tranziţia verde.

    Preşedintele României este de părere că eforturile de protejare a mediului înconjurător pot fi implementate astfel încăt să producă beneficii pentru economia naţională. Klaus Iohannis: Măsurile în domeniul accesului la energie şi eficienţei energetice trebuie să îi sprijine pe cei mai vulnerabili consumatori prin investiţii care reduc simultan facturile şi poluarea. Cel puţin o parte din tehnologia verde utilizată în noi investiţii trebuie să fie fabricată în România pentru a genera noi locuri de muncă şi plusvaloare.

    La rândul său, prim-ministrul român Marcel Ciolacu a subliniat rolul activ pe care îl are societatea civilă în dezvoltarea şi implementarea politicilor de mediu. El a pledat pentru parteneriate între sectorul public şi societatea civilă care să contribuie la protejarea şi conservarea resurselor naturale şi la crearea unui mediu “mai curat şi mai sigur” pentru locuitorii României.

    Marcel Ciolacu: Câteodată, unele persoane uită, din păcate, că dezvoltarea economică şi socială trebuie să ţină cont şi să fie într-un echilibru cu natura. De aceea, rolul dvs. este cu atât mai important cu cât toate aceste deziderate – dezvoltare durabilă, combaterea efectelor schimbărilor climatice, reabilitare şi protejarea zonelor naturale, educaţie şi conştientizare – trebuie să fie pilonii de bază pe care România trebuie să evolueze.

    El a amintit câteva proiecte de succes derulate în ultimii ani, care contribuie la promovarea unei dezvoltări sustenabile, şi a menţionat că politicul, prin deciziile luate, trebuie să ţină cont de realitatea din economia şi mediul social românesc, precum şi de propunerile ONG-urilor.

  • Protejarea și refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil și rezilient

    Protejarea și refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil și rezilient

    Pentru a proteja şi pentru a
    reface ecosistemele marine, Comisia Europeană propune o serie de măsuri care
    permit înființarea de zone marine protejate, cu reguli eficiente pentru
    conservare, adaptarea practicilor de pescuit și utilizarea de unelte care
    permit speciilor cele mai sensibile să scape și limitează deteriorarea fundului
    marin în zonele cele mai vulnerabile. Acest lucru va duce la îmbunătățirea
    stării și rezilienței ecosistemelor marine și a pescuitului care depinde de
    ele, precum și la reducerea emisiilor de carbon.

    Virginijus Sinkevičius,
    comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, a vorbit în Parlamentul
    European despre acest subiect.


    Avem o
    responsabilitate imensă față de oceanele noastre și față de cei care își
    câștigă existența din ceea ce oceanele ne oferă. Și trebuie să ne asumăm
    responsabilitățile colectiv. Trebuie să continuăm să luăm măsuri care reduc
    poluarea oceanului și să atenuăm impactul schimbărilor climatice asupra vieții
    marine. Trebuie să implementăm în totalitate legislația noastră în domeniul
    protecției mediului și să continuăm să promovăm ambiții globale pentru
    protejarea oceanului nostru. Trebuie să ne asigurăm că toate comunitățile
    noastre de pescuit sunt apreciate pentru munca lor extraordinară de zi cu zi,
    că au posibilitatea să transmită această nobilă profesie tinerilor, că sunt
    susținute în tranziția către pescuitul mai puțin intensiv în utilizarea
    combustibilului și fără impact asupra mediului, și că sunt cu adevărat motorul
    acestei tranziții prin soluții inovatoare și experiența și afecțiunea lor
    pentru mări. Planul nostru de acțiune marină este un apel politic către statele
    membre pentru a-și crește ambițiile. Comisia se așteaptă ca statele membre să
    respecte angajamentele lor politice privind protecția mediului și să
    implementeze legislația lor în cadrul legislației existente privind mediul.


  • Schimbări în legislaţia de mediu

    Schimbări în legislaţia de mediu

    La propunerea
    Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Executivul de la București a
    adoptat o ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri de eficientizare a
    gestionării deşeurilor. Una dintre principalele prevederi ale actului normativ
    se referă la incriminarea unor fapte cu impact semnificativ asupra mediului,
    calităţii aerului şi sănătăţii populaţiei. Astfel, odată cu publicarea în
    Monitorul Oficial, incendierea sau îngroparea deşeurilor constituie infracţiuni
    şi se vor pedepsi cu închisoare de la trei la cinci ani. În plus, a fost
    definită în lege acţiunea de abandonare a deşeurilor, pentru care există
    sancţiune contravenţională sub formă de amenzi, atât pentru persoane fizice,
    cât şi juridice, dar care nu era aplicată corespunzător din cauza lipsei unei
    reglementări clare a respectivei acţiuni.

    Discuţia despre incriminarea acestor
    fapte nu este nouă, spune Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi
    Pădurilor – încă de la începutul mandatului am considerat că, pentru cei care
    se fac vinovaţi de astfel de fapte, nu este suficientă o amendă, iar aceştia
    trebuie să fie traşi la răspundere penală. Fenomenul arderilor de deşeuri se
    intensifică şi autorităţile responsabile de aplicarea legii au nevoie de
    instrumente puternice pentru a putea combate acest fenomen, a explicat el,
    precizând că de acum, unităţile de Parchet din ţară, Poliţia şi Garda Naţională
    de Mediu au la dispoziţie cadrul legal pentru a stopa mafia arderilor ilegale
    de deşeuri din România. De asemenea, a fost interzisă arderea miriştilor,
    turbăriilor, litierelor pădurii (n.r -
    strat de frunze moarte și alte resturi vegetale și animale care acoperă solul
    în pădure), stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase. Pentru astfel
    de fapte amenzile prevăzute se ridică la valori cuprinse între 7.000 de lei
    (circa 1400 de euro) şi 15.000 lei pentru persoanele fizice şi între 50.000 şi
    100.000 lei (circa 20000 de euro) pentru persoanele juridice. De asemenea,
    aceleaşi sancţiuni îi vizează şi pe proprietarii terenurilor care nu iau măsuri
    pentru prevenirea arderilor.

    O altă prevedere importantă a ordonanţei de
    urgenţă defineşte cadrul legal pentru ca autorităţile publice locale să poată
    expropria terenurile necesare pentru gestionarea integrată a deşeurilor.
    Modificarea legislativă înlesneşte preluarea terenurilor necesare dezvoltării
    sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor, pentru care România primeşte
    finanţare europeană. Astfel, au fost reglementate procedurile de expropriere
    pentru cauze de utilitate publică. Nu în ultimul rând, actul normativ adoptat
    de Executiv vizează şi reglementarea activităţilor de gestionare a deşeurilor
    la nivelul Bucureştiului, care se confruntă cu o situaţie complicată
    determinată de lipsa infrastructurii de tratare a deşeurilor şi a capacităţii
    de eliminare prin depozitare.


  • Comisia Europeană lansează Portalul Mondial

    Comisia Europeană lansează Portalul Mondial

    Pandemia de
    COVID-19 a scos în evidență mai mult ca niciodată impactul pe care îl poate
    avea o infrastructură mondială incompletă, incompatibilă sau caracterizată
    printr-o lipsă de conectivitate, așa cum este cea pe care o avem astăzi. Prin
    urmare, noua strategie Global Gateway sau Portalul Mondial are un domeniu de
    aplicare global, adaptat la nevoile și interesele strategice ale unor regiuni
    diferite. Aceasta se bazează pe realizările Strategiei UE privind conectarea
    Europei cu Asia din 2018, pe parteneriatele pentru conectivitate încheiate
    recent cu Japonia și India, precum și pe planurile economice și de investiții
    pentru Balcanii de Vest, Parteneriatul estic și vecinătatea sudică, acordând,
    de asemenea, o atenție deosebită Africii, Asiei centrale și Americii Latine.



    Care este, însă,
    sectorul-cheie pentru prioritățile de investiții în cadrul strategiei Portalul
    Mondial? Ana Pisonero Hernandez, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

    Strategia Portalul Mondial va consolida conexiunile dintre Europa și
    partenerii săi și își va direcționa investițiile către domeniile în care au
    fost evidențiate lacune în materie de infrastructură sau în care lacunele
    existente s-au agravat în ultimii ani, în sectorul digital, al climei și
    energiei și al transporturilor, al sănătății, al educației și al cercetării.
    Avem în vedere o tranziție digitală în conformitate cu valorile și standardele
    europene, conectivitatea energetică în sprijinul tranziției verzi, rețele de
    transport durabile, inteligente, reziliente, incluzive și sigure, securitatea
    lanțurilor de aprovizionare și dezvoltării producției locale în domeniul sănătății,
    dar și educația de calitate, cercetare și
    inovare.



    În ce constă
    abordarea Portalul Mondial? Ana Pisonero Hernandez, purtătoare de cuvânt a
    Comisiei Europene.

    Acțiunea externă a UE contribuie la promovarea
    valorilor și principiilor europene și are la bază respectarea democrației, a
    drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a statului de
    drept. Strategia Portalul Mondial va oferi țărilor partenere o opțiune bazată
    pe valori, pe care acestea o vor putea alege atunci când decid cum să răspundă
    nevoilor lor de dezvoltare a infrastructurii. Aceasta înseamnă aderarea la
    statul de drept, respectarea unor standarde înalte în ceea ce privește
    drepturile omului, drepturile sociale și drepturile lucrătorilor și respectarea
    normelor. Este vorba despre normele internaționale în general, cât și cele
    privind proprietatea intelectuală și achizițiile publice deschise. Aceasta
    înseamnă, de asemenea, selectarea unor investiții durabile pentru populația
    locală, mediul local și economiile locale și adoptarea unei abordări etice, pentru
    ca proiectele de infrastructură să nu creeze datorii nesustenabile sau dependențe
    nedorite.


    Proiectele legate
    de Portalul mondial vor fi elaborate și puse în aplicare prin intermediul inițiativelor
    Echipei Europa. Instituțiile UE, statele membre și instituțiile financiare
    europene vor colabora cu întreprinderile europene, precum și cu guvernele,
    societatea civilă și sectorul privat din țările partenere.


  • Noi proceduri de infringement din cauza lipsei de măsuri privind protecția mediului

    Noi proceduri de infringement din cauza lipsei de măsuri privind protecția mediului


    România se află în fașa unor noi proceduri de infringement deschise din cauza problemelor legate de mediu. Cel mai avansat avertisment al Comisie Europene este legat de calitatea aerului pentru care România încă nu a adoptat programe naționale de control al poluării atmosferice, conforme cu cu Directiva (UE) 2016/2284. Aceasta stabilește angajamente de reducere a emisiilor pentru emisiile atmosferice antropice ale statelor membre în ceea ce privește diferite substanțe precum dioxidul de sulf, oxizii de azot, compușii organici volatili nemetanici, amoniacul și particulele fine (PM2,5). Emisiile generate de acești poluanți, precum și impactul acestora trebuie monitorizate și raportate.



    Astfel, Comisia Europeană a trimis vineri un aviz motivat, iar România are acum la dispoziție două luni pentru a lua măsurile corespunzătoare. Aceasta este penultima pas înainte ca Executivul de la Bruxelles să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.



    Managementul deșeurilor, o veche problemă a României



    În privința deșeurilor, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere, ceea ce reprezintă deschiderea procedurii de infringement. România are la dispoziţie două luni ca să remedieze deficienţele, Executivul european poate decide să trimită un aviz motivat. Conform Directivei privind deşeurile (2000/60/CE), statele membre trebuie să recupereze şi să elimine deşeurile într-un mod care să nu pună în pericol sănătatea umană şi mediul, fiind interzise abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor. Acestea trebuie tratate fără riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, dar și fără să cauzeze neplăceri prin zgomot sau mirosuri şi fără a afecta negativ zonele rurale sau locurile de interes special.



    101 depozite de deșeuri neconforme, care au beneficiat de o perioadă de tranziție, ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2019. Dintre acestea, doar 86 de depozite de deșeuri sunt în prezent închise și reabilitate.



    CE cere protejarea habitatelor naturale



    La capitolul natură, Comisia atrage atenția că România nu a transpus integral în legislația națională Directiva 92/43/CEE care contribuie la protejarea biodiversității în Uniunea Europeană. Transpunerea incorectă a dispozițiilor directivei poate compromite obiectivele acesteia de conservare.



    Legislația României nu menționează în mod explicit că măsurile de conservare incluse în planurile de gestionare trebuie să țină seama de necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate naturale și ale speciilor prezente pe teritoriul respectivelor situri.



    Totodată, legislația națională limitează domeniul de aplicare al principalelor dispoziții ale directivei la activitățile desfășurate în cadrul siturilor Natura 2000. Astfel, sunt excluse toate celelalte cauze posibile de deteriorare sau de perturbare provenite din afara siturilor.


    Și pentru acest capitol, România are la dispoziție două luni până la avizul motivat ce poate fi trimis de Comisia Europeană.



    Apele reziduale din marile orașe, factor de poluare



    Apele reziduale netratate pot pune în pericol sănătatea umană și poluează lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere, reamintește Executivul de la Bruxelles. De aceea, orașele au obligația să instituie infrastructura necesară în scopul de a-și colecta și trata apele urbane reziduale.



    188 de aglomerări mari încă nu respectă obligațiile de colectare a apelor urbane reziduale prevăzute în legislația UE, în timp ce 192 de aglomerări mari nu respectă obligațiile de tratare secundară, iar 193 de aglomerări mari nu respectă obligațiile de tratament mai riguros. Astfel, Comisia a adresat vineri o scrisoare de punere în întârziere, cu același termen de două luni până la avizul motivat.

  • Măsuri de protecție a mediului

    Măsuri de protecție a mediului

    Seceta prelungită afectează tot mai mult agricultura din sudul şi estul României, iar silvicultorii vorbesc, din nou, despre necesitatea plantării perdelelor forestiere de protecţie de-a lungul terenurilor agricole. Şeful Serviciului de Împăduriri din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, inginerul Marius Ureche, spune că aceste perdele forestiere creează microclimate care reţin umiditatea şi vântul, protejând astfel culturile agricole de pericolul secetei şi deşertificării.



    Acesta afirmă că necesitatea instalării unor astfel de perdele forestiere pe terenurile agricole din sudul şi estul ţării este cunoscută de zeci de ani, însă mulţi fermieri le-au tăiat pentru a mări suprafeţele de producţie:


    “Din păcate, după Revoluţia anticomunistă, o parte din aceste zone au fost tăiate. A fost o greşeală din partea lor pentru că s-au uitat la un câştig pe moment, dar au văzut, după aceea, că impactul asupra produselor rezultate din agricultură a fost dramatic”.



    În acest context, Ministerul Mediului a lansat, miercuri, etapa de toamnă a campaniei de împădurire O pădure cât o ţară, a doua după cea din primăvara acestui an. Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat prevede, în cele două campanii de împădurire, regenerarea a peste 12.500 de hectare, din care două treimi prin regenerări naturale şi restul prin regenerări artificiale.



    Peste 17 milioane de puieţi vor fi plantaţi în această ediţie a campaniei, cei mai mulți în județele Tulcea, Galaţi, Ialomiţa, Dolj și Vaslui. Mai mult de un milion de puieţi sunt de stejar, restul de plop, salcie, frasin, arţar şi alte specii. Ministerul Mediului mai anunță că vor fi, de asemenea, plantate păduri de la zero pe 1.100 de hectare şi vor fi completări pe o suprafaţă de peste 2.000 de hectare. În cadrul ediţiei de primăvară a campaniei O pădure cât o ţară au fost plantate de la zero, la nivel naţional, 2.400 de păduri şi completate alte 7.000 de păduri tinere. Cele mai multe astfel de suprafeţe forestiere se află în judeţele Suceava, Maramureş şi Sibiu.



    Pe de altă parte, în cadrul acelorași măsuri de protecție a mediului, pe litoral este anunțată să înceapă, în curând, faza a doua a proiectului de lărgile a plajelor, finanţat cu peste 800 de milioane de euro din fonduri europene. Mai multe staţiuni de la malul românesc al Mării Negre vor avea plaje mai mari unde să primească turişti, consolidate cu diguri de stabilizare şi ziduri de sprijin. Proiectul ar trebui să rezolve şi problemele de eroziune în staţiuni, unde, altfel, plajele ar fi devenit o amintire. Lucrările vor începe în octombrie şi suprafaţa totală a plajelor ar trebui să crească, în urma acestor măsuri, cu 200 de hectare.

  • Eurobarometru: Protecția mediului, o problemă importantă pentru europeni

    Eurobarometru: Protecția mediului, o problemă importantă pentru europeni

    94% dintre cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene spun că protecția mediului este importantă pentru ei, conform unui nou sondaj Eurobarometru. Datele publicate marți de Comisia Europeană arată că 91% dintre cetățeni au afirmat că schimbările climatice constituie o problemă gravă în UE.



    Substanțele chimice și îmbrăcămintea, probleme pentru mediul înconjurător



    Europenii consideră că cele mai importante probleme de mediu sunt schimbările climatice, poluarea aerului şi deșeurile. Peste trei sferturi (78%) dintre respondenți cred că aspectele legate de mediu au un efect direct asupra vieții lor de zi cu zi şi asupra sănătății lor. 8 din 10 cetățeni sunt îngrijorați în privința impactului substanțelor chimice din produsele de uz zilnic.



    Sondajul a examinat atitudinile referitoare la industria îmbrăcămintei, fiind înregistrate niveluri ridicate de îngrijorare în privința problemelor legate de mediu și de condițiile de muncă, informează Comisia Europeană. Respondenții au declarat că își doresc îmbrăcăminte care să dureze mai mult și care să fie făcută din materiale reciclabile.



    4 din 10 români consideră că problemele de mediu le afectează viața



    În România, 87% dintre respondenți au spus că protecția mediului este importantă pentru ei, cu șapte puncte procentuale mai puțin decât media europeană. 41% dintre români consideră că sănătatea și viața de zi cu zi le sunt afectate de către problemele de mediu, față de 36% media în statele Uniunii.



    Schimbările climatice sunt o problemă importantă pentru mediu pentru numai 35% dintre români, față de 53% media statelor UE. Cantitățile sporite de deșeu sunt considerate o problemă de circa o treime din populația României (36%), cu 10% mai puțin decât media europeană.




    Cele mai importante probleme legate de mediu în opinia românilor comparate cu media UE:



    probleme-mediu-eurobarometru-martie2020.jpg




    Românii, îngrijorați de folosirea pesticidelor și îngrășămintelor



    Poluarea aerului a fost numită ca o problemă de mediu importantă de 45% dintre români, foarte aproape de media UE (46%), în timp ce poluarea din sursele agricole, precum pesticidele și îngrășămintele, este considerată o problemă importantă de 37% dintre cei chestionați în România, față de 30% media blocului comunitar.



    În ceea ce privește deciziile luate referitor la protecția mediului, 41% din cetățenii români consideră că acestea trebuie luate de către guvern (26% media europeană), în timp ce 56% consideră că această sarcină trebuie gestionată în comun, în cadrul UE, sub media UE de 70%.



    Sondajul Eurobarometru apare într-un moment în care autoritățile române să găsească soluții pentru de depășirile excesive ale limitelor de poluare din București, problemă care a alarmat populația din Capitală.

  • Omul Anului 2019 la Radio România Internaţional

    Omul Anului 2019 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, Radio România Internaţional a continuat tradiţionala sa anchetă de opinie printre ascultătorii şi utilizatorii de Internet şi reţele sociale din lume. V-am provocat să desemnaţi acea personalitate, din orice domeniu, care a contribuit cel mai mult la mersul înainte al lumii în 2019.



    Printre liderii politici propuşi s-au aflat Papa Francisc, preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele ucrainean Volodimir Zelensky, preşedintele Chinei, Xi Jinping, premierul român Ludovic Orban, premierii Indiei şi Pakistanului, Narendra Modi şi Imran Khan, fostul vicepremier italian Matteo Salvini, cancelarul german Angela Merkel, senatoarea italiană Liliana Segre, supravieţuitoare a Holocaustului.



    Printre sportivii nominalizaţi Omul Anului 2019 la RRI s-au aflat compatrioata noastră Simona Halep, fostă numărul 1 mondial în tenisul feminin, jucătoarea de tenis canadiană de origine română Bianca Andreescu şi fostul mare fotbalist român Gheorghe Hagi. Alte nominalizări primite de la dvs. au mers către fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, antreprenorul Elon Musk sau cântăreţul german de origine română Peter Maffay.



    Omul Anului 2019 la RRI este, însă, pe baza propunerilor marii majorităţi a respondenţilor la ancheta postului nostru, tânăra activistă suedeză pentru climă Greta Thunberg.

    Ascultătorul RRI Ralf Urbanczyk, din Germania, argumenta astfel alegerea: «Nicio altă persoană nu a polarizat atât de mult în acest an ca Greta Thunberg. S-a vorbit despre ea începând de la o bere, până în cel mai înalte cercuri politice, au vorbit despre ea școlari și cercetători, s-a vorbit în familie, la locul de muncă și în special pe rețelele sociale.

    Greta Thunberg a fost pur și simplu mult mai prezentă în viața majorității oamenilor decât orice altă persoană. Apreciez că mobilizează și polarizează oamenii, că generează discuții. Negativ, văd modul în care s-a lăsat folosită tocmai de cei care sunt responsabili de eşecul aproape tuturor promisiunilor legate de protecția mediului.

  • Poluarea mediului înconjurător și schimbările climatice

    Poluarea mediului înconjurător și schimbările climatice

    Palatul Parlamentului din București a găzduit, luni și marți, reuniunea informală a miniștrilor mediului din statele membre ale Uniunii Europene. Agenda Consiliului de Mediu a inclus, în prima zi a reuniunii, o sesiune de lucru referitoare la schimbările climatice.



    Dezbaterea s-a axat pe soluțiile inovatoare și rolul cetățenilor pentru un viitor cu emisii scăzute de carbon. Miniștrii de resort au discutat și despre măsurile care vor fi luate la nivel european și internațional pentru crearea cadrului necesar pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.



    Măsuri împotriva schimbărilor climatice



    Prioritățile statelor din blocul comunitar vizează reducerea consumului de energie și totodată reducerea utilizării anumitor produse cu amprenta de carbon mare.



    Sunt convinsă că aceste dezbateri vor trasa noi linii de acţiune în cadrul Consiliului Uniunii Europene şi vor consolida poziţia României la nivel european şi internaţional. Am discutat împreună cu omologii mei măsurile care vor fi luate la nivel european şi naţional pentru a stimula transformarea stilului nostru de viaţă şi crearea cadrului necesar pentru tranziţia către o societate neutră din punct de vedere al climei. Prioritatea mea, ca ministru al Mediului, dar şi ca cetăţean european, este reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră”, a declarat ministrul român al Mediului, Grațiela Gavrilescu.



    Zeci de mlioane de tone de deșeuri poluează apele planetei



    Ministrul apelor şi pădurilor, Ioan Deneş, a prezidat, marți, reuniunea de la București, în cadrul căreia s-a discutat despre controlul poluării apei cu materiale plastice.



    Deșeurile din plastic și microplastic reprezintă o provocare a acestui secol, iar sursa principală o reprezintă uscatul de unde ajung, în final,transportate de râuri, în mări și oceane. Eforturi comune ale tuturor factorilor implicați și o cooperare mai bună între producători, reciclatori, comercianți, consumatori și factori de decizie vor conduce la reducerea pagubelor ecologice generate mediului acvatic al râurilor și mediului marin și al pagubelor economice pentru comunitățile costiere, turism, și pescuit”, a subliniat Ioan Deneş.



    Datele statistice arată că Europa generează, în fiecare an, aproape 26 milioane de tone de deșeuri din plastic. Doar 30% din întreaga cantitate sunt colectate pentru reciclare. Astfel, modul în care materialele plastice sunt în prezent produse, utilizate și eliminate nu reflectă beneficiile economice ale unei abordări mai circulare” și dăunează mediului înconjurător, arată Comisia Europeană.



    Single-use plastics: New EU rules to reduce marine litter

    ???? Plastic waste is choking our oceans, killing wildlife and threatening our own health. We are proposing to target the 10 single-use plastic products most often found on Europes beaches and seas. ⛱ Together these constitute 70% of the marine litter. ???? As they can be substituted with cleaner alternatives, plastic cotton buds, cutlery ????️, plates, straws ????, drink stirrers and sticks for balloons ???? will be banned. The use of plastic food containers and drinks cups will have to be reduced and 90 % of single-use plastic drinks bottles should be collected by 2025. #PlasticsStrategy #CircularEconomy


    Posted by European Commission on Monday, May 28, 2018



    Uniunea Europeană interzice plasticul de unică folosință



    Tot marți, Consiliul Uniunii Europene a adoptat măsurile propuse de Comisia Europeană pentru reducerea deșeurilor marine, provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate.



    Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare, iar statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională. Drept urmare, vor fi interzise bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile.



    “Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum”, a declarat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă.

  • Proiecte LIFE în România

    Proiecte LIFE în România

    Ministerul
    Mediului a marcat în această săptămână la București LIFE infoday , care a
    constituit o ocazie de a oferi celor interesați informații legate de programul
    LIFE al Comisiei Europene. Ministerul Mediului are calitatea de punct național
    de contact pentru programul LIFE în relația cu Comisia Europeană. Mai mult,
    derulează un proiect pentru creșterea capacității de absorbție a fondurilor
    Programul LIFE la nivelul României LIFE CAPACITY BUILDING. Managerul de
    proiect, Mădălina Cozma, despre importanța acestui program finanțat de Comisia
    Europeană:

    LIFE
    este un program finanțat de la nivelul Uniunii Europene. Are o vechime de mai
    bine de 27 de ani. A fost lansat tocmai din dorința statelor membre ale Uniunii
    Europene de a proteja mediul și de a fi cât mai prietenoși cu ceea ce înseamnă
    speciile rare, speciile care au nevoie de protecție, care au nevoie de
    îngrijire, habitatele deosebite. LIFE-ul a pornit, să spunem, din dorința de a
    fi un sprijin. 2019 înseamnă o etapă nouă și o etapă superioară pentru că,
    începând cu 2017, avem și întreprinderile mici și mijlocii care sunt finanțate
    prin programul LIFE.


    LIFE
    Infoday a ajuns la cea de a 4-a ediție a evenimentului care promovează acest program al
    Comisiei Europene Managerul de proiect, Mădălina Cozma:

    Comisia
    Europeană a hotărât această InfoDay ca o zi aniversară și, în același timp, de
    informare și comunicare. Este o zi fără de care nu se poate, deci este o zi în
    care Comisia spune Uitați, aveți aici o sursă de finanțare, aici aveți
    regulile prin care puteți să vă extrageți și să vă atrageți fondurile și pentru
    ca să fiți mai bine informați și să avem o comunicare bună, participați la
    InfoDay! Anul acesta, practic call-ul, apelul de propuneri, s-a deschis pe 4
    aprilie pentru toate temele LIFE-ului.Termenul de depunere al proiectelor în
    format digital este în iunie. Excepție fac acele proiecte care se referă la
    schimbările climatice în sensul de adaptare la schimbările climatice și partea
    de reziliență la schimbările climatice, care vor fi depuse în septembrie anul
    acesta.


    Programul LIFE a fost
    înființat în anul 1992 pentru a finanța proiecte din Uniunea Europeană, din
    țările candidate și din țările învecinate. Programul de lucru multianual LIFE pentru
    perioada 2018-2020 este împărţit în două subprograme, unul pentru lucrări de
    conservare a naturii şi protecţia mediului cu un buget de aproape 1,25 miliarde
    de euro, celălalt pentru acţiuni în domeniul schimbărilor climatice, cu un
    buget de 413 milioane de euro. Acest program sprijină autoritățile
    publice, organizațiile neguvernamentale și actorii privați, în special
    întreprinderile mici și mijlocii, în implementarea de tehnologii cu emisii
    scăzute de dioxid de carbon și de adaptare la schimbările climatice. Faţă de
    anii anteriori, programul de lucru multianual pentru 2018-2020 a majorat cu 10%
    bugetul pentru conservarea naturii și biodiversitate.


  • Dezvoltarea sustenabilă și economică a populațiilor indigene

    Dezvoltarea sustenabilă și economică a populațiilor indigene

    Populația totală a popoarelor
    indigene este estimată la peste 370 de milioane de persoane, care locuiesc în
    peste 70 de țări din lume, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din totalul
    populației mondiale. Popoarele indigene se bucură de o relație unică cu
    teritoriile și cu mediul în care trăiesc, folosind resursele naturale
    disponibile pentru a stabili sisteme de cunoștințe, inovații și practici unice,
    care sunt extrem de importante pentru conservarea și utilizarea durabilă a
    biodiversității. Legat de acest subiect, Parlamentul European a adoptat în luna
    iulie rezoluţia privind încălcarea drepturilor popoarelor indigene prin care se
    subliniază rolul esențial pe care îl au acestea în ceea ce privește protecția
    mediului    .


    Renate Weber, europarlamentar român, ne oferă mai multe amănunte
    despre raportul supus spre dezbatere în Parlamentul European: Sunt încântată să constat că
    am ajuns la un acord cu privire la atâtea problematici fundamentale legate de
    popoarele indigene – impactul stilului lor de viață asupra sustenabilității
    mediului, conservarea diversității culturale, a tradițiilor și a limbilor,
    conservarea ecosistemelor și lupta împotriva defrișărilor. Dar, în afară de
    aceste aspecte, raportul solicită angajamente la nivelul Uniunii Europene, prin
    diversele mecanisme existente pentru a ne asigura că poparele indigene sunt
    auzite, apreciate și sprijinite în luptele și eforturile lor. Vorbim despre
    mecanismele de susținere a apărătorilor drepturilor omului care lucrează cu
    oamenii indigeni, de coerența dintre politicile Uniunii Europene în domeniul
    comerțului, dezvoltării și investițiilor și impactul acestora asupra
    drepturilor comunităţilor indigene, includerea acestor comunități în elaborarea
    strategiilor de combatere a schimbărilor climatice și dezvoltarea a unui plan
    de acțiune al Uniunii Europene privind conduita profesională responsabilă
    pentru a aborda punerea în aplicare a principiilor directoare ale ONU privind
    afacerile și drepturile omului.




  • Rezultatele consultării privind Politica Agricolă Comună după 2020

    Rezultatele consultării privind Politica Agricolă Comună după 2020

    Rezultatele consultării și primele elemente ale poziției României față de Politica Agricolă Comună după 2020 au fost prezentate de conducerea Ministerului Agriculturii.



    Reprezentanții federațiilor, asociațiilor, organizațiilor și patronatelor reprezentative din sectorul agricol au transmis la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale contribuții scrise, în vederea elaborării unui document comun, care să reflecte poziția sectorului agricol din România. În total, s-au primit 34 de contribuții scrise, respectiv 12 din partea instituțiilor academice, de învățământ și cercetare agricolă și 22 din partea organizațiilor de fermieri și producători agricoli, a federațiilor și patronatelor din sectorul agricol, a asociațiilor din domeniul protecției mediului și dezvoltării rurale.



    Secretarul de stat Alexandru Potor ne-a declarat: ”O să trec în revistă principalele discuții, pe de o parte, legate de discuția pe partea financiară, de nivelul cadrului financiar multianual și felul în care Politica Agricolă Comună ar trebui să fie finanțată. România susține, aceasta este vocea comună a tuturor, ca viitoarea Politica Agricolă Comună să aibe bani suficienți, să fie alimentată financiar suficient, pentru că este o politică extrem de importantă pentru tot continentul. Pe de altă parte, s-a discutat despre convergență, convergența internă și convergența externă. La convergența internă, discuția care a fost lansată de către Comisie pe 4 paliere, în încercarea de a direcționa mai bine, către fermierii mici și mijlocii și fermele care se confruntă cu constrângeri speciale, banii din plăți directe. Acolo s-au propus 4 variante de lucru, una dintre ele, pe care România clar o respinge, este cea legată de plafonare și, pot să vă confirm acum că, majoritatea absolută a celor care au exprimat puncte de vedere, s-au pronunțat împotriva plafonării ca soluție pentru a realiza convergența internă și, într-adevăr, așa cum estimasem, posibilitatea unei plăți redistributive mai accentuate pe partea de plăți directe este soluția pentru a sprijinii mai bine fermele mici și mijlocii, fermele de familie și fermele care se confruntă cu constrângeri speciale.”



    Fiecare stat membru trebuie să participe activ la procesul de luare a deciziei privind Politica Agricolă Comună după 2020, la toate nivelurile: de expertiză, diplomatic și politic.



  • Proiect cu finanţare europeană pentru conservarea biodiversităţii în Gorj

    Proiect cu finanţare europeană pentru conservarea biodiversităţii în Gorj

    Comisia Europeana finanțează direct, la nivelul UE, patru proiecte care au drept scop oprirea declinului biodiversităţii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate. Un astfel de proiect se derulează în România, în județul Goj, coordonat de Agenția Județeană pentru protecția mediului.


  • Jurnal românesc – 23.03.2017

    Jurnal românesc – 23.03.2017


    România îşi
    menţine angajamentul pentru dezvoltarea relaţiei speciale româno-americane, în
    baza Parteneriatului Strategic. Este asigurarea pe care ministrul român de
    externe, Teodor Meleşcanu, i-a dat-o secretarului de stat al Statelor Unite,
    Rex Tillerson, cu ocazia întrevederii pe care cei doi au avut-o la Washington.
    Teodor Meleşcanu a exprimat interesul pentru organizarea unor întâlniri la
    nivel înalt cu reprezentanţii Administraţiei americane. La randul sau,
    secretarul de stat american a spus că există deschidere pentru continuarea
    dialogului bilateral, inclusiv la nivel de şef de stat, în funcţie de agenda
    celor doi demnitari. Ministrul Meleşcanu a participat, la reuniunea
    ministerială a Coaliţiei Internaţionale împotriva grupării teroriste Statul
    Islamic, unde au fost evaluate progresele din punct de vedere militar, dar şi
    în ce priveşte stabilizarea şi reconstrucţia zonelor eliberate.




    România va cere Bruxelles-ului să mute sediul Agenţiei Europene
    pentru Medicamente de la Londra la Bucureşti, după Brexit, a anunţat, miercuri,
    Guvernul de la Bucuresti. Executivul speră că faptul că încă nu găzduieşte
    nicio agenţie a Uniunii Europene va ajuta ţara să fie un candidat interesant.
    România, care a aderat la UE în 2007, alături de statul vecin din sud,
    Bulgaria, este a doua cea mai săracă ţară din blocul comunitar şi a pierdut
    zeci de mii de medici, asistenţi, dentişti şi farmacişti, care au emigrat în
    Occidentul mai bogat, după aderare. Cu toate acestea, România este un membru de
    frunte al UE în ceea ce priveşte numărul absolvenţilor de şcoală medicală. Alte
    state care vor ca agenţia să fie mutată pe teritoriul lor sunt Danemarca,
    Suedia, Spania, Franţa, Irlanda şi Polonia. Pe lângă crearea de locuri de
    muncă, EMA are şi potenţialul de a reprezenta un punct central pentru
    preparatele farmaceutice, una dintre cele mai importante industrii ale Europei.
    Salariul mediu net lunar în sistemul român de sănătate era de 2.609 lei, la
    sfârşitul anului trecut, aproape dublu faţă de acum trei ani.




    Guvernul de la Bucureşti va finanţa în acest an
    proiecte şi programe pentru protecţia mediului în valoare de aproape un miliard
    de lei. Potrivit ministrului Mediului, Daniel Constantin, bugetul aferent
    Administraţiei Fondului de Mediu pentru 2017 va fi destinat aplicării a 11
    măsuri. Printre acestea se numara programul de stimulare a înnoirii parcului
    auto naţional, programul de stimulare a achiziţionării de maşini noi electrice
    şi hibride, programul Casa Verde privind instalarea sistemelor de încălzire
    care utilizează energie regenerabilă şi programul de protecţie a resurselor de
    apă. De asemenea, sume importane din bugetul pe 2017 al Fondului de Mediu sunt
    alocate pentru împădurirea terenurilor degradate şi reconstrucţie ecologică,
    precum şi programului pentru gestionarea deşeurilor. Administratia Fondului de
    Mediu este principala instituţie care asigură suportul financiar pentru
    realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, constituită
    conform principiilor europene poluatorul plăteşte şi responsabilitatea
    producătorului.




    Un raport publicat de Programul Națiunilor
    Unite pentru Dezvoltare arată că România se situează pe locul 50 din 188 de
    țări incluse în Indexul Dezvoltării Umane, în urcare cu o poziție față de
    precedenta ediție. În cazul României, Indicele
    Dezvoltării Umane este de 0,802, ceea ce îi permite țării să fie inclusă în
    grupul statelor cu dezvoltare umană foarte mare, alături de alte
    țări din regiune precum Ungaria, Slovacia, Polonia, Grecia și Cehia.