Tag: protectia muncii

  • Sănătatea mintală a angajaţilor români

    Sănătatea mintală a angajaţilor români

    Cele două cazuri de deces la locul de muncă din 2024 au atras atenția specialiștilor. Mai mult, în februarie 2025, o companie din România a fost pentru prima dată condamnată în instanță pentru epuizarea profesională a unei angajate, iar firma este obligată să îi plătească acum daune morale și materiale. Și datele confirmă că nivelul de stres relaționat cu locul de muncă nu afectează doar cazuri izolate. Un studiu recent care a analizat răspunsurile oferite de 3500 de angajați din România arată că 48% dintre ei experimentează, des și foarte des, simptome de anxietate la locul de muncă, iar 43% își alocă cel mult trei ore pe săptămână pentru relaxare.

    Corina Neagu are peste 20 de ani de experiență în domeniul resurselor umane și este fondatoarea unei companii de consultanță care ajută organizațiile să cultive potențialul din angajații pe care îi au, iar pe aceștia, să își descopere talentele. Ea este de părere că nivelul scăzut de educație din România ultimilor 35 de ani și lipsa educației emoționale sunt factori determinanți ai problemelor de sănătate mintală relaționate cu locul de muncă. Corina Neagu consideră că școlile românești mai au multe de îmbunătățit pentru a învăța să ofere elevilor competențele de care au avea nevoie mai departe:

    „Școala din România ne-a adus în situația în care noi nu pregătim competențe nici pe departe, n-avem grijă de emoționalul copiilor noștri. Părinți care, ori sunt plecați în străinătate la muncă, ori nu sunt disponibili emoțional, ori sunt relații disfuncționale în familii, ori sărăcie – când vorbim de mediul rural, ori abuzuri de tot felul. Da, deci nici măcar părinții nu știu ei să fie bine cu ei (înșiși) ca să poată să gestioneze relația cu copiii. Și atunci, toate lucrurile astea au dus ca starea noastră, ca popor, din punct de vedere emoțional și mintal să nu fie tocmai așa cum ar trebui să fie. Da, într-o țară civilizată, sănătoasă, normală există politici de prevenție, există strategii la nivel național, există programe la nivel organizațional, de prevenție și de wellbeing — de a încuraja starea de bine și siguranța psihologică la locul de muncă.”

    Experta consideră că în trecutul poporului nostru s-au format tipare de comportament pe care este timpul să le rupem. În acest sens, frica, drept principal instrument de control din timpul comunismului, încă își face simțită prezența în felul în care ne raportăm unii la alții ierarhic. Lipsa unei culturi a lucrului în echipă, un individualism înțeles greșit și rușinea drept componentă a felului în care ne raportăm unii la alții sunt alte aspecte culturale moștenite. În plus, continuă experta:

    „Un alt model cultural este faptul că noi nu aveam dreptul la opinie. Noi nu știam ce înseamnă feedback. Dacă deschideam gura, ni se spunea „du-te în camera ta, acum vorbesc adulții”. Nu mai vorbesc de instrumentele de coerciție care existau și acasă și la școală. Iarăși, acesta este un model care s-a perpetuat.”

    Multe voci importante în domeniul resurselor umane afirmă tot mai des că organizațiile joacă un rol esențial în starea de bine a angajaților și, prin urmare, a societății în general. Corina Neagu confirmă acest lucru:

    «Companiile nu sunt terțe persoane, ele sunt conduse de niște oameni care trebuie să ia niște decizii. Decizia de a avea grijă de angajații tăi trebuie să fie o prioritate pentru orice fel de organizație și pentru orice fel de lideri al organizației respective. De ce ai grijă de oamenii tăi? Oamenii tăi au grijă de clienții tăi? E foarte simplu. Da, atât de clienți interni, cât și de clienții externi. Asta a spus-o Richard Branson, nu am spus-o eu, dar a spus-o foarte bine. Adică e extrem de important lucrul acesta — și ai grijă nu doar în sensul în care dai un salariu la final de lună, ai grijă să le creezi și spațiu, și climatul, și cultura, și mediul în care ei să se simtă autentici și să poată să vină să se manifeste în mod autentic. Autenticitate conștientă. Adică nu venim să ne spălăm rufele în public, ci venim fără niciun fel de sabie deasupra capului și fără niciun fel de repercusiune — dacă dau un feedback, fără niciun fel de traume asociate, dacă în timpul unei discuții nu sunt de acord cu tine și avem păreri divergente și mă simt confortabil în a-mi exprima punctul de vedere așa cum mă gândesc. Deci exprim ceea ce gândesc fără să fiu penalizată, hărțuită, abuzată din cauza asta sau marginalizată sau concediată».

    Un sondaj realizat de platforma BestJobs anul trecut revela faptul că satisfacția angajaților români la locul de muncă se afla la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, cu doar trei din zece respondenți declarându-se mulțumiți de jobul lor. În cadrul aceluiași studiu, șase din zece angajați spuneau că jobul le afectează negativ și viața personală. În același timp, există tot mai multe ONG-uri și oameni pregătiți care ajută companiile și angajații să dezvolte medii mai sănătoase de lucru, în care comunicarea sănătoasă și empatia să dirijeze relațiile interumane.

  • Accidentele de muncă în Uniunea Europeană

    Accidentele de muncă în Uniunea Europeană

    Locurile de muncă din România sunt cele mai periculoase din Uniunea Europeană, în condiţiile în care, arată datele publicate marți de Eurostat. România a înregistrat în 2017 o rată standardizată de incidenţă de 5,72 accidente mortale la 100.000 de lucrători din România, mai mult decât dublu faţă de media din UE, care a fost de 2,25 accidente mortale la 100.000 de lucrători.



    Peste două milioane de accidente de muncă în UE



    În total, la nivelul Uniunii Europene s-au înregistrat peste două milioane de accidente care nu au fost mortale şi au avut ca rezultat absenţa de la muncă pentru patru zile sau mai mult a angajaţilor, Alte 2.912 de accidente din anul 2017 au fost mortale.



    Rata standardizată de incidenţă a scăzut în UE în ultimii şapte ani, de când Eurostat publică statistici privind accidentele de muncă. Astfel, media europeană a scăzut de la 2,87 accidente mortale la 100.000 de lucrători în 2010 la 2,25 accidente mortale la 100.000 de lucrători în 2017.



    16 state memebre au raportat o rată standardizată de incidenţă peste media UE. Supă România, cele mai ridicate rate de incidenţă s-au înregistrat în Bulgaria (4,30 accidente mortale la 100.000 de lucrători), urmată de Austria (4,11 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Portugalia (3,86 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Franţa (3,58 accidente mortale la 100.000 de lucrători) şi Lituania (3.47 accidente mortale la 100.000 de lucrători).

    Accidentele mortale la muncă în statele UE (Sursa: Eurostat)

    accidente-mortale-eurostat.jpg



    Malta, cea mai mică rată de accidente fatale



    La polul opus, cele mai scăzute rate de incidenţă au fost raportate în Malta (0,57 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Olanda (0,78 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Cipru (0,85 accidente mortale la 100.000 de lucrători) şi Estonia (1,02 accidente mortale la 100.000 de lucrători).



    Datele Eurostat au fost publicate cu prilejul celebrării Zilei mondiale a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă, care se marchează în fiecare an la 28 aprilie şi reprezintă un prilej pentru a iniţia campanii de promovare a siguranţei şi sănătăţii celor care lucrează, precum şi a muncii decente.



    Anul acesta, Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă se axează pe combaterea focarului de boli infecţioase la locul de muncă, cu accent pe COVID-19, în condiţiile în care guvernele, angajatorii, lucrătorii şi societăţile se confruntă cu lupta împotriva pandemiei de coronavirus.