Radio România Internațional

Tag: protectie civila

  • Mecanismul de protecţie civilă a UE îşi dovedeşte eficienţa

    Mecanismul de protecţie civilă a UE îşi dovedeşte eficienţa

    În exerciţiul
    financiar multianual 2021-2027 UE a alocat iniţial 11,6 miliarde euro
    mecanismului şi Direcţiei Generale Protecţie Civilă şi Operaţiuni Umanitare
    Europene (ECHO) a Comisiei, care pentru 2023 poate accesa cam 1,7 miliarde. Din păcate suma se dovedeşte insuficientă, pentru toate nenorocirile
    care se petrec în ţările Uniunii. Drept dovadă, mecanismul de Protecţie Civilă
    al UE a fost activat de peste 650 de ori din 2001 şi până astăzi.


    Janez Lenarčič, Comisar european pentru
    managementul crizelor, a lăudat eficienţa funcţionării Mecanismului de
    protecţie civilă a UE, menţionând însă că el trebuie eficientizat continuu:

    Doresc să muţumesc vocilor de
    susţinere a Mecanismului de protecţie civilă a UE, care, cu adevarat, chiar şi
    într-un an fără precedent ca provocări, precum acesta, a reuşit să răspundă
    pozitiv tuturor solicitărilor, indiferent de tipul lor. Şi da, lucrurile se
    înrăutăţesc. Este nevoie să întărim acest mecanism. Dar avem totodată nevoie de
    o adaptare la provocările climatice mai versatilă, mai rapidă şi mai
    sustenabilă. Avem nevoie să creăm ecosisteme mai reziliente. Pentru că natura
    este prima noastră linie defensivă în faţa dezastrelor. În acest fel vom fi
    capabili să îi protejăm pe oameni şi să reducem distrugerile. Uniunea Europeană
    trece la acţiune pentru a întări rezilienţa colectivă împotriva dezastrelor,
    astfel încât să acorde asistenţă Uniunii şi ţărilor membre în privinţa unei
    anticipări mai eficiente a situaţiilor de urgenţă. Iar aceste deziderate
    trebuie transmise în întreaga Europă.


    Janez
    Lenarčič, Comisar european pentru managementul crizelor, a adăugat:

    Investiţiile într-o mai bună
    pregătire şi prevenţia salvează vieţi, protejează comunităţi şi conduc la
    economisirea de bugete. Fiecare Euro investit în pregătire şi prevenţie
    economiseşte între 5-10 Euro din costul răspunsului la situaţiile de criză. În
    timp ce pierderile legate de schimbările climatice se accentuează, ridicându-se
    în total la 15 milioane de euro pe an. Ca veste bună, avem faptul că
    investiţiile în rezilienţă au crescut, există alocări bugetare în cadrul
    Politicii de coeziune, unde bugetul s-a dublat, ajungând la 13 miliarde de Euro
    în prezentul exerciţiu bugetar. Şi de asemenea noul instrument de recovery and
    rezilienă se ridică la aproximativ 12 miliarde de Euro, investiţi în adaptarea
    la schimbările climatice. Desigur, trebuie să facem şi mai mult. Dar nu există
    pregătire în exces pentru a ne salva planeta şi nimic nu poate fi eficient,
    decât dacă fiecare parte implicată colaborează în anticiparea cauzelor fundamentale
    ale acestor dezastre şi anume distrugerea climei aşa cum o ştiam şi degradarea
    mediului. Şi cum luna iulie a fost cea mai fierbinte din ultimii ani, ne aflăm
    pe un drum sigur către autodistrugere, dacă nu reuşim să facem ceva. De aceea
    trebuie să continuăm să integrăm Pactul Verde European în cât mai multe
    sectoare. Cât va costa? Va costa foarte foarte mult, dar mai puţin decât dacă
    nu o facem.


  • UE: transporturi aeriene cu ajutor umanitar pentru supraviețuitorii cutremurului din Siria

    UE: transporturi aeriene cu ajutor umanitar pentru supraviețuitorii cutremurului din Siria

    Două avioane cu ajutoare de urgență au aterizat duminică la Damasc. Au adus corturi pentru iarnă, echipamente pentru adăposturi și încălzitoare. Au fost doar primele zboruri dintr-o serie de curse aeriene care vor transporta în capitala siriană mijloace de asistență din stocurile umanitare proprii ale Uniunii Europene din oraşul italian Brindisi și din Dubai. Vor fi sprijinite atât zonele controlate de guvernul Siriei, cât și celelalte, prin mobilizarea Capacităţii Europene de răspuns umanitar. În ansamblu, podul aerian umanitar al Uniunii Europene pentru Siria va furniza 420 de tone de asistență, inclusiv 225 de tone din stocurile umanitare proprii ale Uniunii, în valoare de 1,1 milioane de euro.

    În plus, 15 țări europene, între care şi România au oferit asistență în natură Siriei ca răspuns la activarea, la 8 februarie, a Mecanismului European de Protecție Civilă. Donațiile includ corturi, paturi, pături, încălzitoare, pachete de igienă, generatoare, alimente, consumabile medicale și multe altele. Ajutorul este livrat persoanelor care au cea mai mare nevoie – atât în zonele controlate de guvern, cât și în zonele necontrolate din nord-vestul Siriei.

    O echipă de protecție civilă a Uniunii Europene se află la Beirut și coordonează furnizarea de asistență Siriei, iar experții umanitari europeni au venit în Siria şi lucrează acum cu partenerii locali pentru a se asigura că ajutoarele ajung la persoanele cele mai vulnerabile.

    Până acum, Uniunea Europeană a răspuns la cutremur cu asistență umanitară în valoare de 10 milioane de Euro.
    Ajutorul umanitar european pentru Siria funcţionează de 12 ani și a contribuit la furnizarea de ajutoare în toate regiunile care au avut nevoie, pe baza principiilor umanitare de imparțialitate și neutralitate.

    Peste 1.650 de salvatori și 110 câini de căutare au fost dislocați prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii şi pentru a sprijini operațiunile de căutare și salvare din Turcia. 5 echipe medicale din Albania, Belgia, Franța, Italia și Spania se află încă acolo și au tratat până acum peste 4.000 de persoane. 20 de state membre ale Uniunii au oferit, de asemenea, articole de adăpost, echipamente medicale, alimente și îmbrăcăminte.

    O Conferinţă a donatorilor va fi organizată luna aceasta la Bruxelles de Comisia Europeană și Președinția suedeză a Consiliului, în coordonare cu autoritățile turce, pentru a mobiliza fonduri de la comunitatea internațională în sprijinul victimelor cutremurelor din cele două ţări.


  • Reziliența în caz de dezastre în Uniunea Europeană

    Reziliența în caz de dezastre în Uniunea Europeană

    Comisia Europeană a
    adoptat o recomandare pentru o mai bună reziliență în fața dezastrelor, în
    domeniul protecției civile. Prin modalitățile propuse, statele europene vor fi
    mai bine pregătite pentru a face față pericolelor naturale: cutremure, inundații
    și incendii forestiere. Având în vedere aceste riscuri cu o evoluție rapidă,
    obiectivele europene în materie de reziliență la dezastre urmăresc să amelioreze
    capacitatea Uniunii Europene, a statelor sale membre și a statelor participante
    la mecanismul de protecție civilă de a anticipa și de a face față efectelor
    viitoarelor dezastre și situații de urgență majore. În cooperare cu statele
    membre, Comisia Europeană a identificat cinci obiective care trebuie urmărite
    în mod colectiv. Astfel, cele cinci obiective europene în materie de reziliență
    la dezastre sunt: anticiparea, pregătirea, alertarea, răspunsul și securitatea.


    Janez Lenarčič,
    comisar european pentru gestionarea crizelor, subliniază rapiditatea cu care e
    schimbă profilul riscurilor cu care se confruntă Uniunea Europeană.

    Dacă privim mandatul acestei Comisii în
    ultimii trei ani, numărul de activări al Mecanismului de Protecție al Uniunii Europene
    în fiecare an este de cinci ori mai mare decât media din ultimele două decenii.
    Există câteva motive evidente care contribuie la acest lucru. În primul rând, a
    fost o pandemie care a dus la nevoi mari și la multe cereri de asistență. Apoi,
    a fost agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, care a afectat nu
    numai Ucraina, nu doar statele membre ale Uniunii Europene, ci a avut impact
    global și continuă să aibă un impact global. În același timp, așa-zisele
    dezastre tradiționale nu au dispărut. Dimpotrivă, au crescut în intensitate și
    frecvență. Și o mare parte dintre acestea sunt atribuite crizei climatice cu
    care ne confruntăm deja. Identificarea obiectivelor comune pentru a spori
    reziliența europeană la dezastre este un pas logic suplimentar în gestionarea
    situațiilor de urgență și sunt încrezător că, prin implementarea recomandării
    adoptate astăzi, Uniunea Europeană și statele sale membre vor fi mai bine
    plasate pentru a răspunde, dar și pentru a preveni. Vom fi mai pregătiți pentru
    consecințele unui dezastru major și, în acest fel, pot fi salvate mai multe
    vieți. Cetățenii noștri pot fi mai bine protejați, la fel și mijloacele lor de
    existență și mediul Uniunii Europene.


    Prin consolidarea
    capacității de răspuns a mecanismului de protecție civilă al UE, Uniunea Europeană
    poate oferi mai mult ajutor pentru acoperirea lacunelor critice și pentru
    prevenirea deteriorării situației atunci când capacitatea unui stat membru este
    depășită. De asemenea, sistemele de protecție civilă trebuie să rămână operaționale
    non-stop, în timpul dezastrelor și după acestea, atunci când este cea mai mare
    nevoie de ele.


    Pentru a demara
    punerea în aplicare a noilor obiective, Comisia Europeană lansează cinci
    inițiative emblematice, câte una pentru fiecare obiectiv. De exemplu, o
    inițiativă emblematică va fi lansarea preparEU, un program paneuropean de
    sensibilizare a cetățenilor europeni cu privire la reziliența în fața
    dezastrelor.


  • Solidaritate cu Turchia

    Solidaritate cu Turchia

    Parei di căftare şi salvare ditu Statele Unite și Europa fură pitricuti tru Turchia, dupu cutreambruli preşcavi. Seismele devastatoare cari stulţinară, luni, giumitatea sudică a văsiliillei feaţi mări zñii, neise pănă tora muriră cama di trei ñilli di persoane tru aestă văsilie, cum şi multi victime tru Siria viţină. Maş tru Turchia autorităţile misurară aproapea 5.000 di clădiri surpati. Iara scădearea radicală a tempearaturilor aduţi un piriclliu suplimentar di hipotermie tru arada a pliguiţloru, ambudyiusiţ nica sumu surpături.


    Ma multi hori membri ali UE apăndăsiră la apelu di asistenţă ali Turchie pritu intermediul a Mecanismului di protecţie ţivilă. Suntu ascumbusiti parei di căftari şi salvare urbană ditu Bulgaria, Croaţia, Cehia, Franţa, Grecia, Olanda, Polonia, iara Ungaria, Italia, Spania, Malta şi Slovacia şi spusiră agiutorlu hăzări. Sistemul di sateliţi Copernicus ali UE fu, tutunăoară, activat tră s’da a autorităţilor locale serviţii di cartografiere di urgenţă. România andrupă statili europene cari agiută tru aestă oară Turchia.


    Trei aeronave militari cu 60 salvatori români – parei specializate di căftari-salvare, yeaţră şi asistenţă, parei adrată ditu personal specializat şi parei canină – cu tehni specializată aferentă aterizară tru Adana. Echipa di salvatori români intră tru ligătură cu autorităţli nturţeşti și agiumsiră tru provinţia Hatay. Salvatorlli români ahurhiră s’construiască baza di operaţii, ună ş-ună s’ndreadzi prota parei tra s’ahurhească misiunea di agiutoru. Elli suntu tru niacumtinată ligătură cu autorităţile nturteşti, reprezentanțălli Autoritatillei tră Gestionarea Dezastrelor şi a Situaţiilor di Urgenţă hiinda atelli responsabili tru s’aleagă zona di acţiune şi intervenţie a pareilor viniti s’agiută.


    București, Ministerul a Sănătatillei, deadunu cu Universităţile di Medicină şi Farmacie, ascumbusescu profesioniştii ditu domeniu cari voru s’agiută ca voluntari tra s’adară niscănti parei medicale cari s’hibă disponibile tră deplasare tru zonili zñiipsiti ditu Turchia.


    Tutunăoară, s’ndreapsi ună campanie di donari săndzu tră victimili cari au ananghi di transfuzii. Suntu ndreapti și yitrii şi materiale sanitare cari pot s’hibă băgati la dispoziţia autorităţilor nturţsţi. Tutunăoară, Ministerul Sănătăţii easti tru ligătură cu ambasada României la Ankara tră eventualili căftări şi tră asigurarea evaluarillei medicale şi a consiliearillei psihologhiţi tră atelli repatriaţ ditu reghiunea afectată.


    Turchia easti una ditu aţeali 33 di văsilii cari llia parti la mecanismul di protecţie ţivilă al UE, deadunu cu ateali 27 di văsilii a blocului şi di Norvegia, Islanda, Muntenegru, Macedonia di Nord şi Serbia. Agiutorul UE poati s’hibă căftat, ama di iţi văsilie ditu lumi a curi resurse naţionale di urgenţă suntu stuhinati di un fănico şi au ananghi di asistenţă suplimentară. Cu agiutorlu a programilor a llei di asistenţă umanitară, UE easti, tutunăoară, ndreaptă să-lli agiută pi atelli zñiipsiţ tru Siria.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Solidaritate cu Turcia

    Solidaritate cu Turcia

    Echipe de căutare şi salvare
    din Statele Unite și Europa au fost trimise în Turcia, în urma unor
    cutremure violente. Seismele devastatoare care au zguduit, luni, jumătatea
    sudică a țării au provocat, până în prezent, moartea a peste trei mii de
    persoane în această ţară, precum şi numeroase victime în Siria vecină. Numai în
    Turcia autorităţile au numărat aproape 5.000 de clădiri prăbuşite. Iar scăderea radicală a temperaturilor produce un
    risc suplimentar de hipotermie în rândul răniţilor, blocaţi încă în ruine.

    Mai
    multe state membre ale UE au răspuns la apelul de asistenţă al Turciei prin
    intermediul Mecanismului de protecţie civilă. Sunt mobilizate echipe de căutare
    şi salvare urbană din Bulgaria, Croaţia, Cehia, Franţa, Grecia, Olanda,
    Polonia, iar Ungaria, Italia, Spania, Malta şi Slovacia şi-au oferit, de
    asemenea, ajutorul. Sistemul de sateliţi Copernicus al UE a fost, de asemenea,
    activat pentru a oferi autorităţilor locale servicii de cartografiere de
    urgenţă. România s-a alăturat statelor europene care ajută în acest moment
    Turcia.

    Trei aeronave militare cu 60 salvatori români – echipe specializate de
    căutare-salvare, medici şi asistenţi, echipă formată din personal specializat
    şi echipă canină – cu tehnică specializată aferentă au aterizat în Adana.
    Echipa de salvatori români a intrat în legătură cu autorităţile turce și
    a ajuns în provincia Hatay. Salvatorii români au început să construiască
    baza de operaţii, concomitent pregătindu-se primul schimb pentru începerea
    misiunii de sprijin.     Ei se află în
    permanentă legătură cu autorităţile turce, reprezentanții Autorității
    pentru Gestionarea Dezastrelor şi a Situaţiilor de Urgenţă fiind cei
    responsabili în a desemna zona de acţiune şi intervenţie a echipelor venite în
    sprijin.

    La București, Ministerul Sănătăţii, împreună cu
    Universităţile de Medicină şi Farmacie, mobilizează profesioniştii din domeniu
    care doresc să ajute ca voluntari în constituirea unor echipe medicale care să
    fie disponibile pentru deplasare în zonele afectate din Turcia.

    Totodată,
    a fost organizată o campanie de donare de sânge pentru victimele care au nevoie
    de transfuzii. Sunt pregătite și medicamente şi materiale sanitare care pot fi
    puse la dispoziţia autorităţilor turce. De asemenea, Ministerul Sănătăţii este în legătură cu ambasada României
    la Ankara pentru eventualele solicitări şi pentru asigurarea evaluării medicale
    şi a consilierii psihologice pentru cei repatriaţi din regiunea afectată.

    Turcia este una dintre cele 33 de ţări care
    participă la mecanismul de protecţie civilă al UE, alături de cele 27 de ţări
    ale blocului şi de Norvegia, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia.
    Ajutorul UE poate fi solicitat, însă, de orice ţară din lume ale cărei resurse
    naţionale de urgenţă sunt copleşite de un dezastru şi au nevoie de asistenţă
    suplimentară. Prin intermediul programelor sale de asistenţă umanitară, UE
    este, de asemenea, pregătită să îi sprijine pe cei afectaţi în Siria.


  • Intensificarea incendiilor forestiere în Europa

    Intensificarea incendiilor forestiere în Europa

    2019 a fost anul cu cele mai dezastruoase incendii de pădure pe plan mondial – se arată în ultima ediţie a Raportului Anual al Centrului Reunit de Cercetare al Comisiei Europene privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.Potrivit documentului, schimbările climatice au continuat să aibă efecte negative asupra duratei și intensității pericolului de incendii în Europa. Încă din luna martie 2019, înainte de sezonul incendiilor în majoritatea statelor membre, suprafața totală din Uniunea Europeană afectată de incendii era deja mai mare decât media anuală a ultimilor 12 ani.


    Iată câteva din principalele constatări ale raportului cercetătorilor europeni:

    -dintre statele membre, Spania, Portugalia și Polonia au înregistrat cel mai ridicat număr de incendii în 2019;

    -cu aproape 73.500 de hectare afectate, România a suferit cele mai mari pagube produse de incendii la nivelul zonelor protejate;

    -Incendiile de pădure au afectat grav regiuni cuprinse în Natura 2000 – rețeaua ecologică de arii protejate a Uniunii Europene;

    -În total, incendiile au devastat numai anul trecut în Uniunea Europeană aproape 160.000 de hectare de vegetaţie, adică echivalentul a două treimi din suprafaţa României;aproape jumătate din aceste terenuri distruse s-au aflat în zone extrem de importante pentru biodiversitate/

    Sezonul 2019 a fost însă unul dintre cele mai bune în ceea ce privește prevenirea accidentelor și a pierderilor de vieți omenești. Astfel, din cauza incendiilor de pădure și-au pierdut viața doar trei persoane din țările incluse în raport.

    Alte constatări ale documentului:

    Pentru combaterea incendiilor forestiere, în anul 2019 a fost nevoie de cele mai multe activări ale programului de cartografiere rapidă prin satelit, realizată de serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență; acest serviciu a fost activat anul trecut de 35 de ori.

    Tot în anul 2019, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a fost activat de 5 ori pentru incendiile de pădure și a fost dotat cu noi avioane și elicoptere de stingere a incendiilor.

    Strategia în domeniul biodiversității, propusă în luna mai ca parte din Pactul verde european, prevede acțiuni pentru îmbunătățirea sănătății pădurilor europene și întărirea rezilienței noastre la incendiile forestiere, incluzând și obiectivul de plantare a cel puțin 3 miliarde de copaci până în anul 2030.


  • Rezerva strategică europeană

    Rezerva strategică europeană

    Conform declarației președintei
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prima dată când Uniunea
    Europeană a creat o rezervă strategică comună de echipamente medicale prin
    mecanismul de protecţie civilă, rescEU, echipamente care au ajuns în statele cu
    cele mai multe cazuri de infectare cu noul coronavirus.


    Europarlamentarul Nicu
    Ștefănuță, raportor pe mecanismul european de protecție civilă, a susținut și
    promovat la nivelul Uniunii Europene crearea unei rezerve europene de
    echipament medical:


    În primul
    rând, Rezerva Strategică Europeană este un lucru nou, o inovație care nu a mai
    existat până acum în UE și de la începutul mandatului am luptat pentru a avea
    această rezervă strategică. Mi s-a părut foarte importantă pentru că oricând ne
    putem confrunta cu diverse probleme cauzate de criza climatică, ne putem
    aștepta la dezastre naturale, la incendii de pădure.

    După cum vedeți, avem
    iarăși un an foarte cald. În acest context mi s-a părut că o Rezervă Strategică
    Europeană ne-ar fi de mare folos. Pentru că nici un stat european, nici măcar
    Germania sau Suedia nu sunt suficient de bogate să gestioneze singure un
    eveniment de mari proporții. Și atunci le-am oferit colegilor mei această idee,
    de a constitui această rezervă strategică pentru a o folosi când este nevoie.
    Ea a fost subfinanțată, proiectul rescUE, destinat salvării Europei în situații
    catastrofale era subfinanțat, era vorba de aproximativ 400 de milioane de Euro
    pentru șapte ani, foarte puțini bani, iar acum luptăm pentru a obține mai multe
    fonduri.

    Inițial Comisia propusese 1, 4 miliarde, iar noi luptăm pentru a
    obține 5 miliarde. De ce sunt necesari acești bani? Pentru că este nevoie de
    avioane, de elicoptere, de personal medical calificat, de medicamente, mai
    ales. Ați văzut ce s-a întâmplat în primele faze ale pandemiei cu COVID 19 când
    nu am avut măști, ventilatoare, a trebuit să aștepăm și să depindem de
    importurile din China. Nu este normal, suntem cel mai bogat continent din lume
    și nu putem să ducem astfel crizele, trebuie să fim pregătiți pentru ele. Eu
    cred că cetățenii români și europeni se așteaptă ca noi să avem un plan B. Și
    când văd că nu avem un astfel de plan, devin dezamăgiți de UE.



    Pentru a preveni pe viitor
    confruntarea cu genul de crize ca cea declanșată de pandemia de coronavirus, și
    pentru acționa împreună, în calitate de state membre UE, europarlamentarul Nicu
    Ștefănuță consideră că ar fi necesară o comunitarizare a politicilor de
    sănătate din interiorul UE:

    În loc să avem o singură mare criză cu un singur mare răspuns european,
    am avut 27 de crize separate, ceea ce nu este normal. De aceea mă bucur că
    președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel
    au anunțat un nou efort de a pune
    împreună politicile de sănătate la nivel europen. Vă dați
    seama ce ar însemna asta pentru miile de oameni care suferă de cancer, de
    pildă.

    Acești oameni ar putea fi tratați mai bine în Vestul Europei sau ar
    putea face schimb de experiență și de practici, ar putea merge cu carnetul de
    sănătate scanat pentru a primi tratament în Austria, de exemplu, având tot istoricul
    medical. Prin comunitarizarea acestor politici, am putea face multe lucruri
    care ar ajuta cetățeanul european. La fel, am putea întări Cardul European de
    Sănătate, așa încât să nu mai fie o hârtie fără valoare.


  • RescEU de la proiect, la realitate

    RescEU de la proiect, la realitate

    În ultimii ani, Europa a fost martora unor grave
    catastrofe: incendii forestiere, inundații, furtuni și cutremure, ce s-au
    soldat cu pierderi de vieți omenești. În 2018, acestea au provocat peste 100 de
    morți. Pentru a proteja mai bine cetățenii în dificultate, anul trecut a fost
    lansat proiectul RescEU, menit să consolideze capacitatea colectivă a Uniunii
    de prevenire, pregătire și răspuns împotriva dezastrelor care vor afecta
    societățile noastre de acum înainte.


    În vederea pregătirii pentru riscul de incendii
    forestiere din această vară, Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută prima
    flotă de aeronave de combatere a incendiilor. Şapte avioane și șase elicoptere
    de stingere a incendiilor vor face parte din flota rescEU pe parcursul
    perioadei inițiale de tranziție, iar Comisia colaborează cu țările participante
    pentru includerea unor active suplimentare în următoarele săptămâni.


    Comisarul european responsabil pentru ajutor
    umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, a declarat:

    RescEU este o plasă de
    siguranţă ce se activează atunci când capacitatea naţională de protecţie
    împotriva dezastrelor este depăşită. Astăzi RescEU intră în acţiune. Îmi face
    plăcere să anunţ lansarea unei flotile de pompieri a UE, pregătită pentru a
    lupta cu focurile de sezon ce se aşteaptă să apară anul acesta. Ne respectăm
    astfel anagjamentul de a îmbunătăţi protecţia împotriva incendiilor, de a fi
    mai bine pregătiţi, mai bine echipaţi şi să abordăm intensitatea şi
    complexitatea dezastrelor naturale cu care ne confruntăm zilele noastre.

    Am
    fost martorii incendiilor de păduri din Europa, de la nord la sud, de la est la
    vest. Incendiile nu respectă graniţele. Şi de aceea statele membre UE şi-au
    unit forţele şi au făcut din RescUE o realitate. Statele membre şi-au unit
    forţele pentru a crea RescEU. Astăzi facem primul pas major în acest sens.
    Pornim cu forţa noastră aeriană de tranziţie, iar pe măsură ce dezvoltăm RescEU
    vom avea din ce în ce mai multe mijloace. Iar acestea se adaugă structurilor ce
    funcţionează în cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă.


    Croaţia, Franţa, Spania, Italia şi Suedia sunt ţările
    cărora comisarul european le-a mulţumit în mod expres pentru contribuţia adusă
    la cearea acestei forţe aeriene RescUE, un exemplu tangibil de solidaritate
    europeană, dovedind ce înseamnă să fii membru implicat al familiei
    noastre europene.


    Pe lângă crearea flotei rescEU, Comisia Europeană
    își consolidează capacitățile de monitorizare și de coordonare în vederea
    pregătirii pentru sezonul incendiilor forestiere.






  • Experienţe virtuale în campania UE salvează vieţi

    Experienţe virtuale în campania UE salvează vieţi

    Sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai au dat ocazia
    publicului interesat din România să se familiarizeze cu funcţionarea Mecanismului
    de protecţie civilă al Uniunii Europene, prin organizarea unei campanii, UE
    salvează vieți    , în care operațiuni spectaculoase au fost ilustrate cu
    ajutorul realității virtuale.


    Bucureștiul a devenit astfel al doilea oraș în care, prin
    intermediul unor imagini filmate la 360 de grade    , participanţii au putut
    experimenta într-un mod unic operaţiunile de protecţie civilă şi asistenţă
    umanitară     desfășurate în Europa și în alte părți ale lumii.


    De la Ştefan Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei
    Europene în România, am aflat: Campania de informare UE slavează
    vieţi este organizată de Comisia Europeană pentru a explica în mod interactiv
    ce înseamnă acest lucru, adică prin intermediul unor imagini filmate la 360 de
    grade, să ilustreze care este concret contribuţia Uniunii la coordonarea
    răspunsului de urgenţă, în cazul, fie
    unor dezastre naturale, sau altor crize, provocate chiar de om, în Europa şi în
    restul lumii.



    Uniunea Europeană este principalul donator la nivel global de ajutor
    umanitar    . Mai mult decât atât, UE contribuie la coordonarea răspunsului la
    dezastre în Europa şi în lume, prin intermediul Mecanismului de protecţie
    civilă, a mai spus Ştefan Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței
    Comisiei Europene în România, şi a adăugat: De la lansarea sa din
    2001, acest Mecanism de protecţie civilă a monitorizat peste 400 de dezastre şi
    a primit aproximativ 250 de cereri de asistenţă. România a făcut apel la acest
    mecanism de protecţie civilă de trei ori din 2003 încoace, cel mai recent în
    luna martie, când a primit 50 kg de imunoglobulină. La rândul ei, România a
    ajutat, între 2014-2018, a răspuns la 4 apeluri de urgenţă. Dar toate aceste
    ajutoare sunt pe bază de voluntariat. Mecanismul de protecţie civilă
    funcţionează pe bază de voluntariat. UE îşi doreşte să facă mai mult, de aceea
    a propus crearea unei rezerve dedicate, care se numeşte RescEU, această rezervă
    ar urma să includă, odată aprobată, avioane destinate stingerii incendiilor,
    pompe speciale de apă, echipe de căutare, echipe de salvare sau chiar spitale
    de campanie.



    Tot de la Ştefan Turcu am aflat care sunt experiențele virtuale prin
    care sunt prezentate operațiuni de protecție civilă și asistență umanitară: Prin intermediul acestei campanii UE salvează vieţi înţelegem cu
    ajutorul realităţii virtuale: vom putea pătrunde în cea mai mare tabără de
    refugiaţi din Bangladesh, vom fi într-un avion care survolează Italia alături
    de pompieri din diferite ţări, care se pregătesc să intervină. Turneul UE
    salvează vieţi va ajunge la Berlin, Marsilia și Madrid în următoarele luni.


  • rescEU: un nou sistem european pentru gestionarea dezastrelor naturale

    rescEU: un nou sistem european pentru gestionarea dezastrelor naturale

    Comisia Europeană a dezvăluit noile sale planuri
    ambițioase de consolidare a capacității Europei de a face față dezastrelor
    naturale. Iniţiativa apare în contextul înmulțirii și al caracterului tot
    mai complex al dezastrelor naturale care au lovit grav în ultimii ani multe
    țări europene.

    Un element-cheie al propunerii îl reprezintă crearea rescEU,
    o rezervă la nivel european de capacități de protecție civilă, incluzând
    avioane destinate stingerii incendiilor forestiere, pompe speciale de apă,
    echipe de căutare și salvare în zonele urbane, spitale de campanie și echipe
    medicale de intervenție în situații de urgență. Aceste capacități vor veni în completarea
    celor naționale și vor fi gestionate de Comisia Europeană cu scopul de a acorda
    asistență țărilor lovite de dezastre cum ar fi inundațiile, incendiile
    forestiere, cutremurele și epidemiile.


    Comisarul pentru ajutor
    umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, a explicat în ce
    constă acest program:     Progamul rescEU are
    două direcții: în primul rând, vom avea propria noastră structură
    europeană capabilă să gestioneze și să răspundă dezastrelor, în al doilea rând,
    aceasta va funcționa ca o plasă de siguranță acolo unde resursele naționale nu
    fac față. Ceea ce înseamnă că nicio țară europeană nu va mai înfrunta singură
    dezastre precum incendii, inundații, uragane, cutremure, epidemii. Prevenirea
    și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre nu sunt cuvinte goale. Cred
    cu tărie că solidaritatea implică responsabilitate. Tocmai de aceea prevenirea
    și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre sunt esențiale pentru a
    putea răspunde prompt în fața unor calamități naturale. În acest fel le
    răspundem cu maximum de eficiență și minimum de birocrație cetățenilor noștri
    care vor mai multă solidaritate. Le răspundem nu în teorie, ci în practică,
    prin acțiuni concrete, care pot salva vieți și mijloace de trai.

    Numai
    în 2017, peste 200 de persoane și-au pierdut viața în Europa din cauza
    dezastrelor naturale și aproximativ un milion de hectare de pădure au fost
    distruse. Dezastrele naturale au însă și un impact economic considerabil. Din
    1980 până în prezent, statele membre ale UE s-au confruntat cu pagube de peste
    360 de miliarde de euro ca urmare a unor evenimente meteorologice și climatice
    extreme.