La împlinirea, în 2015, a 20 de ani de la adoptarea de
către Consiliul Europei şi ratificarea de către România a Convenţiei-Cadru
pentru protecţia minorităţilor naţionale, MAE de la Bucureşti a organizat, la
Timişoara, o conferinţă de profil.
Participanţii, reprezentanţi din Europa Centrală şi de Est, au dezbătut
situaţia actuală a organizaţiilor de tineret şi planurile acestora de
dezvoltare pe termen lung.
Esenţa multiculturalismului constă în recunoaşterea,
protejarea şi promovarea diversităţii la nivelul unei societăţi, pe baza
identităţii fiecărui grup minoritar în parte, a declarat, cu acest prilej,
şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu. El a evocat evoluţia consistentă, în
ultimele două decenii, a politicilor Bucureştiului faţă de minorităţile
naţionale – de la politicile de asimilare şi de definire a unei culturi omogene
a majorităţii la politici de respect şi de promovare a identităţilor distincte.
România a înţeles că diversitatea culturală – multiculturalitatea şi
interculturalitatea – reprezintă valori esenţiale ale democraţiei, ale
societăţilor bazate pe respect, pe convieţuirea paşnică, a subliniat Bogdan
Aurescu.
Potrivit acestuia, România nu doar sprijină protecţia identităţii
minorităţilor naţionale, ci şi implicarea acestora în luarea deciziilor cu
privire la societatea română în ansamblul ei: România a reuşit să
creeze un veritabil model intercultural de interacţiune între majoritate şi
minoritate. Este un model care pune în valoare diversitatea culturală, este un
model care sigur că trebuie perfecţionat în continuare, inclusiv în ceea ce
priveşte aplicarea sa, inclusiv în ceea ce priveşte cadrul său, dar, care,
depăşeşte în multe dintre părţile sale componente standardele europene actuale
în materie de protecţia minorităţilor naţionale.
Modelul de
interculturalitate promovat de România răspunde pe deplin atât imperativului
conservării şi afirmării esenţei identitare – etnice, lingvistice, culturale,
religioase -cât şi dezideratului definirii unui spaţiu cultural integrator,
tolerant, fundamentat pe dialogul interetnic, pe cunoaşterea şi respectul
reciproc.
În opinia Bucureştiului, scopul politicilor în domeniul minorităţilor
naţionale este unul dual – de a proteja identitatea specifică a persoanelor
aparţinând minorităţilor naţionale şi de a asigura convieţuirea armonioasă
între majoritate şi minorităţi şi între minorităţile însele. Astfel, atenţia se
îndreaptă nu doar asupra necesităţii promovării şi protejării identităţii
specifice a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dar şi asupra
necesităţii integrării lor în societăţile din care fac parte, iar politicile
astfel definite contribuie la crearea unor societăţi tolerante, bazate pe
dialogul intercultural, care previne conflictul.