Radio România Internațional

Tag: protejarea jurnalistilor

  • Noi norme ale UE pentru a apăra vocile critice de intimidările judiciare

    Noi norme ale UE pentru a apăra vocile critice de intimidările judiciare

    Noua lege va asigura că persoanele și organizațiile care se ocupă de chestiuni de interes public, cum ar fi drepturile fundamentale, acuzațiile de corupție, protejarea democrației sau combaterea dezinformării, beneficiază de protecție din partea Uniunii în fața proceselor nefondate și abuzive. Protecția se va aplica tuturor cauzelor transfrontaliere. Excepție fac cazurile în care atât pârâtul, cât și reclamantul și instanța sesizată sunt din aceeași țară a Uniunii sau în care cauza este relevantă pentru un singur stat membru.

    Pentru a se asigura că victimele beneficiază de o protecție mai solidă, eurodeputații au introdus două garanții: respingerea rapidă a cauzelor nefondate și posibilitatea de a-i solicita reclamantului să achite costurile estimate ale procedurii, inclusiv reprezentarea legală a pârâtului, precum și despăgubiri. Dacă pârâtul solicită respingerea rapidă a acțiunii, reclamantul va trebui să dovedească că există motive întemeiate pentru care procedura judiciară trebuie să continue. Instanța poate impune și alte sancțiuni la adresa reclamanților, care sunt adeseori politicieni, corporații sau grupuri de lobby. Acestora li se va putea ordona și să plătească despăgubiri pentru eventualele prejudicii.

    Pentru a evita alegerea unei instanțe mai favorabile, la care reclamantul ar putea recurge pentru a-și asigura cele mai mari șanse de succes, noile norme prevăd că sentințele pronunțate în țări din afara Uniunii în procese nefondate sau abuzive împotriva unor persoane sau instituții din Uniune nu vor fi recunoscute.

    Guvernele statelor membre se vor asigura și că victimele potențiale ale proceselor abuzive au acces într-un loc unic la informații despre garanțiile procedurale și măsurile reparatorii. Sunt prevăzute și măsuri de asistență juridică și un sprijin financiar și psihologic. Statele membre vor trebui să asigure că se oferă asistență juridică în cazul acțiunilor civile transfrontaliere. Ele ar trebui și să publice toate sentințele definitive în procesele împotriva mobilizării publice și să colecteze informații detaliate despre acestea.

    Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională.

  • Consiliul şi PE au ajuns la un acord provizoriu privind legislaţia care protejează jurnaliştii

    Consiliul şi PE au ajuns la un acord provizoriu privind legislaţia care protejează jurnaliştii

    Acțiunile în justiție care au ca scop reducerea la tăcere a persoanelor care se exprimă cu privire la chestiuni de interes public reprezintă un fenomen din ce în ce mai răspândit, atrag atenţia instituţiile europene, iar Directiva care îşi propune să protejeze jurnaliştii va institui garanții procedurale împotriva unor astfel de cereri.

    Demersurile sunt inițiate, în general, de persoane fizice, grupuri de lobby sau autorităţi ale statului. Scopul lor este de a-i cenzura şi a-i intimida pe cei care critică anumite decizii sau acţiuni publice, împovărându-i cu costul unei apărări în instanţă. Creșterea numărului de procese în justiţie împotriva jurnaliştilor este menţionată în mai multe rapoarte şi evaluări privind statul de drept ale Comisiei Europene.

    Democrațiile sunt în pericol atunci când cei bogați și puternici pot reduce la tăcere în instanță persoanele care îi critică, doar pentru faptul că acestea se exprimă cu privire la chestiuni de interes public. Prin această nouă lege, UE protejează jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului împotriva cauzelor în instanță nefondate și abuzive, sublinia ministrul spaniol al Justiției, Félix Bolaños.

    Potrivit Directivei care ar urma să fie adoptată de forurile europene, jurnaliştii vizaţi de acțiuni în justiție abuzive vor putea solicita instanțelor să respingă o cerere aflată într-un stadiu incipient al procedurii, în cazul în care aceasta este vădit nefondată, iar instanțele ar trebui să accelereze solicitările de acest tip.

    De asemenea, se va putea cere o garanție financiară de la persoana sau societatea reclamantă. În sfârşit, o instanță va putea decide, de exemplu, că reclamantul trebuie să suporte cheltuielile de judecată, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei. Un judecător va putea hotărî şi că partea care a inițiat acțiunea în justiție ar putea face obiectul unei sancțiuni sau al altor măsuri similare.

    În cazul în care o persoană care locuiește în UE este vizată de o acțiune în justiție care ţinteşte îngrădirea libertăţii de exprimare, într-o țară terță, statele membre trebuie să refuze recunoașterea și executarea hotărârii pronunțate în respectiva țară, dacă în statul membru în cauză s-ar considera că aceasta este vădit nefondată sau abuzivă.


  • UE cere măsuri pentru protejarea jurnaliștilor

    UE cere măsuri pentru protejarea jurnaliștilor

    Atacurile împotriva jurnaliștilor și presiunile la care sunt supuși aceștia au ajuns în atenția Comisiei Europene, în condițiile în care doar în 2020 au fost înregistrate, în UE, peste 900 de astfel de atacuri. Problema a fost abordată de președintele Ursula von der Leyen care, în discursul său privind Starea Națiunii, a spus că: Informațiile sunt un bun public. Trebuie să îi protejăm pe jurnaliști, căci ei sunt cei care asigură transparența.

    La doar o zi după susținerea discursului, Comisia a emis prima sa Recomandare privind protejarea jurnaliștilor. Statelor membre li se cere să ancheteze și să urmărească penal ferm toate infracțiunile care îi vizează pe jurnaliști și să stabilească mecanisme de cooperare între autorități și mass-media, astfel încât amenințările la adresa acesteia să poată fi identificate mai rapid și mai ușor.

    De asemenea, se are în vedere crearea unor servicii naționale independente de sprijin, care să le ofere jurnaliștilor consiliere juridică, sprijin psihologic și adăposturi sigure când sunt amenințați, se arată într-un comunicat al Comisiei. Acesta precizează că se are, totodată, în vedere și protecția jurnaliștilor atunci când relatează despre manifestații, dar și în mediul online.


    În ultimii ani, atacuri împotriva unor jurnaliști au zguduit mai multe țări europene. Unele au fost lansate de grupări teroriste – jihadiști din Al Qaida în Peninsula Arabică au ucis 12 persoane într-un asalt din 2015 asupra sediului Charlie Hebdo, iar alți câțiva jurnaliști și-au pierdut viața în atacuri ale Statului Islamic la Paris și Strasbourg. Daphne Carauna Galizia a fost asasinată cu o bombă în Malta, în 2017, din cauza investigațiilor sale anti-corupție. În Slovacia, Jan Kuciak, care ancheta infracțiuni economice, cazuri de corupție ale politicienilor și legături cu grupări infracționale, a fost împușcat mortal, în 2018, în locuința sa împreună cu prietena sa. Olandezul Peter N. de Vries a fost împușcat mortal la Amsterdam în iunie, anul acesta.

    Pe lângă astfel de tragedii, există și numeroase alte cazuri în care jurnaliștii au avut de suferit în timp ce își făceau meseria. În România, doi jurnaliști și un activist de mediu au fost bătuți cu bestialitate pe 16 septembrie în timp ce anchetau tăierile ilegale de pădure. Un caz din Polonia a ajuns în atenția Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, care pe 17 septembrie le-a cerut autorităților de la Varșovia să renunțe la acuzațiile formulate împotriva a doi jurnaliști care au încercat să scrie despre criza refugiaților de la granița polono-belarusă.

    Recomandările Comisiei privind protejarea jurnaliștilor, dar și acțiunile întreprinse în sprijinul libertății și pluralismului mass-media, se înscriu în Planul de acțiune pentru democrația europeană.