Tag: protejarea padurilor

  • Comisia Europeană intervine pentru protejarea pădurilor

    Comisia Europeană intervine pentru protejarea pădurilor

    Comisia Europeană
    propune o lege privind monitorizarea pădurilor, care va elimina lacunele
    existente în ceea ce privește informațiile privind pădurile europene și va crea
    o bază cuprinzătoare de cunoștințe în domeniul forestier. Pădurile sunt un
    aliat esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității
    și sunt esențiale pentru dezvoltarea zonelor rurale și a bioeconomiei. Din
    păcate, pădurile Europei suferă multe presiuni, inclusiv ca urmare a schimbărilor
    climatice și a activității umane nesustenabile.



    O mai bună monitorizare
    va permite luarea de măsuri pentru a spori reziliența pădurilor la amenințările
    transfrontaliere reprezentate de dăunători, secete și incendii forestiere, va
    permite noi modele de afaceri, cum ar fi agricultura carbonului, și va sprijini
    respectarea legislației convenite a Uniunii Europene.

    Cadrul de monitorizare va
    permite colectarea și partajarea în timp util a datelor forestiere comparabile
    obținute printr-o combinație de tehnologie de observare a Pământului și
    măsurători la sol. Pe baza eforturilor naționale existente, cadrul va oferi
    date și cunoștințe mai bune pentru procesul decizional și punerea în aplicare a
    politicilor, inclusiv informații mai actualizate privind perturbările naturale
    și dezastrele forestiere în toate statele membre.


    Propunerea se va baza pe
    doi piloni principali, explică Virginijus Sinkevičius, comisar european pentru
    Mediu, Oceane și Pescuit.

    Primul pilon cuprinde datele
    forestiere. Comisia Europeană intervine cu date standardizate, bazate pe
    sistemele de observare a Pământului, cum ar fi Copernicus. Acest serviciu va fi
    gratuit pentru statele membre și pentru alți utilizatori și cred că acesta este
    un beneficiu imens pe care îl folosim în continuare pentru observarea
    Pământului. Acesta ne va ajuta și să luptăm împotriva pierderii biodiversității, împotriva schimbărilor
    climatice și, desigur, a incendiilor de pădure.


    Al doilea pilon cuprinde datele
    forestiere colectate de statele membre, în mare parte preluate din inventarele
    forestiere naționale. Vom asigura comparabilitatea solicitând statelor membre
    să-și partajeze datele într-un mod armonizat.

    Totuși, subliniez că nu înlocuim
    sistemele naționale. Dimpotrivă, construim pe baza a ceea ce au realizat deja
    statele membre și, cel mai important, vom avea în premieră un sistem la nivelul
    Uniunii Europene. A avea păduri sănătoase este o necesitate pentru o planetă
    sănătoasă, deoarece acestea oferă resurse vitale și mijloace de trai pentru
    milioane de oameni, dar sunt, de asemenea, extrem de importante pentru
    obiectivele politice ale Uniunii Europene.

    De asemenea, este extrem de
    important având în vedere că pădurile joacă un rol vital în a ne ajuta să
    atingem neutralitatea climatică până în 2050 și să construim o economie
    pozitivă pentru natură. Așadar, odată cu pierderea biodiversității și cu ritmul
    accelerat al schimbărilor climatice, peisajele noastre suferă schimbări
    dramatice.


    Ca parte a activității
    sale mai ample în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru păduri, Comisia
    Europeană a adoptat, de asemenea, o propunere de actualizare a guvernanței
    Uniunii Europene în domeniul forestier. Aceasta vizează crearea unui grup de
    experți reînnoit, incluziv și interdisciplinar al statelor membre, competent în
    toate aspectele forestiere.


  • Protejarea pădurilor și combaterea tăierilor ilegale

    Protejarea pădurilor și combaterea tăierilor ilegale

    Comisia Europeană cere României măsuri mai ferme pentru stoparea tăierilor
    ilegale. Executivul de la Bruxelles consideră că inconsecvențele din legislația
    națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn
    recoltat ilegal. Totodată, Comisia a constatat că unele habitate forestiere
    protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate prin rețeaua Natura 2000.


    Circa 20 de milioane de metri cubi de lemn sunt tăiați ilegal în România în
    fiecare an, conform unei declarații a ministrului mediului de la București, iar
    o parte din lemn provine din pădurile virgine. Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță
    consideră că România trebuie să ia în considerare măsuri suplimentare pentru
    protejarea și extinderea spațiului forestier:


    DNA-ul pădurilor și Codul
    silvic au fost lucruri bune care s-au
    întâmplat vara aceasta, însă insuficiente. România mai trebuie să facă pași
    pentru a opri exploatările din zonele protejate și tăierile ilegale, dar și
    pentru a avea sisteme digitale de trasare și de monitorizare ca să nu mai fim
    rușinea Europei în ceea ce privește tăierile ilegale. Românii își iubesc pădurea, trebuie să o
    protejăm, trebuie să și plătim oamenii care sădesc copaci, trebuie să plătim
    agricultorii care lasă o parte din teren pentru pădure sau care contribuie la
    restabilirea sănătății pădurilor
    degradate.




    Protecția mediului înconjurător este o prioritate a mandatului Ursulei von
    der Leyen în fruntea Executivului comunitar,
    de aceea Uniunea Europeană pune la dispoziție mai multe resurse și
    pentru împăduririle din spațiul comunitar.
    Astfel, peste 3 miliarde de copaci vor fi plantați în următorul deceniu,
    spune Nicolae Ștefănuță:


    Pe partea de strategie forestieră,
    Uniunea Europeană face mai multe
    lucruri: plantăm masiv arbori și copaci în toată Uniunea, un total de 3
    miliarde până în 2030, se vor subvenționa, de asemenea, construirea de parcuri,
    de grădini urbane, de acoperișuri urbane. Deja există prin cadrul Programului
    Operațional Regional subvenționări de acest gen. Practic, plantare masivă în
    următorii zece ani este mesajul Uniunii Europene. Mai este unul, cel al
    penalizării tăierilor ilegale, inclusiv prin aportul instituțiilor europene,
    precum OLAF sau noul parchet general european, condus de Laura Codruta Kovesi. DNA-ul
    pădurilor din țară este o inițiativă
    foarte bună care sper să rămână în picioare, dar în același timp, Uniunea
    Europeană își dedică propriile instituții în combaterea tăierilor ilegale.



  • Retrospectiva săptămânii 09.02 – 15.02.2020

    Retrospectiva săptămânii 09.02 – 15.02.2020

    Criză guvernamentală prelungită la
    Bucureşti


    Premierul
    desemnat al României,
    liberalul Ludovic Orban, a depus, luni, la Parlament, lista de miniştri şi
    programul de guvernare uşor actualizat, în vederea declanşării procedurilor de
    învestire. El a precizat că noul Guvern are aceeaşi componenţă ca a celui demis
    prin moţiune de cenzură în săptămâna precedentă. Moţiunea fusese depusă de PSD
    în opoziţie, secondat de UDMR, ca reacţie la asumarea răspunderii Executivului
    Orban 1 pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi cu numai câteva
    luni înaintea scrutinului local.

    Potrivit calendarului anunţat, audierile în comisiile de specialitate ale
    Parlamentului ale miniştrilor propuşi în Cabinetul Orban 2 vor avea loc între
    17 şi 19 februarie, iar şedinţa Parlamentului României pentru învestirea acestuia
    – pe 24 februarie. Potrivit lui Ludovic Orban, obiectivul declarat al
    liberalilor este de a provoca alegeri anticipate, pentru a da puterea
    cetăţenilor să aleagă un nou Parlament. De aceea, voci importante din PNL au
    anunţat că parlamentarii liberali nu vor vota pentru învestirea propriului
    Guvern, sperând ca acest lucru să conducă la anticipate. În paralel, Ludovic
    Orban a avut discuţii cu unele dintre partidele parlamentare, în încercarea de
    a obţine susţinerea lor pentru scrutinul înainte de termen.



    Cum stă economia României?


    Economia românească
    a crescut, anul trecut, cu 4,1%, potrivit datelor anunţate, vineri, de
    Institutul Naţional de Statistică de la Bucureşti. Cifrele depăşesc estimarea de 3,8% a Comisiei Europene, dar şi
    calculele Comisiei Naţionale de Prognoză, care anticipa o creştere de 4
    procente. Avansul economiei este, însă, mai mic decât în ultimii doi ani, când
    creşterea a fost de 4,4% în 2018, respectiv 7,1% în 2017. La Bruxelles, Comisia
    Europeană a publicat, la rândul său, joi, previziunile economice de iarnă. Europenii
    estimează că România va avea o creştere a Produsului Intern Brut de 3,8
    procente în acest an şi de 3,5% în 2021. În rândul celor 27 de state membre ale
    Uniunii Europene, doar Malta va înregistra o creştere economică mai mare decât
    România.



    Măsuri pentru protejarea pădurilor


    Tot Comisia
    Europeană i-a dat, săptămâna
    aceasta, României 30 de zile la dispoziţie pentru a pune capăt
    exploatărilor forestiere ilegale, în caz contrar, putând să instituie sancţiuni
    suplimentare. România deţine zeci de mii de hectare de pădure virgină şi
    cvasi-virgină, habitat pentru
    animale sălbatice precum urşii, lupii şi râşii. Defrişările ilegale masive au
    mutilat, însă, zone împădurite uriaşe. Or, unele par a fi lăsate în mâna
    tăietorilor ilegali de lemn. Într-o conferinţă de presă, ministrul demis
    liberal al Mediului, Costel Alexe, a amintit că Executivul european a transmis
    avertizări încă din 2016:

    De atunci România era întrebată de ce nu
    face nimic ca pădurea să rămână pădure şi nu o comoară luată cu asalt de hoţi.
    Mai bine de trei ani au trecut de atunci, trei ani în care Comisia şi-a arătat
    răbdarea cu toţi cei care au condus acest sector şi această ţară. Comisia
    Europeană a aşteptat trei ani de zile ca tăierile ilegale în România să
    înceteze. Ştiţi ce cred eu? Că Europei şi Comisiei Europene i-a păsat mai mult
    de pădurile României decât guvernelor anterioare. Anul trecut, trei
    ONG-uri de mediu au depus plângere la Comisia Europeană faţă de distrugerea
    pădurilor româneşti. ONG-urile susţin că autorităţile din România aprobă tăieri
    în ariile protejate Natura 2000 fără a analiza impactul asupra acestor arii. În
    plus, potrivit Federaţiei sindicale forestiere Silva, şase pădurari au fost
    ucişi în ultimii ani, din care doi numai anul trecut, în timp ce 650 au fost
    bătuţi, atacaţi cu topoare şi cutiţe sau împuşcaţi atunci când îi surprindeau
    în acţiune pe tăietorii ilegali.



    Coronavirus şi epidemie sezonieră de gripă


    Joi s-a
    anunţat că un prim român a
    fost depistat pozitiv cu noul coronavirus care face ravagii în China şi se
    extinde în lume. Românul este internat pentru tratament într-un spital din
    Japonia. El se afla pe o navă de croazieră pe care mai sunt şi alţi cetăţeni
    români. Între timp, la Bucureşti, autorităţile au continuat să dea asigurări că
    în România nu există niciun caz de îmbolnăvire cu acest virus. Ministrul demis
    al Sănătăţii, Victor Costache, a dat asigurări că în ţară există capacitatea de diagnostic, iar, pe lângă
    Bucureşti, se intenţionează instituirea a încă trei locuri unde să se poată
    face analizele necesare. Ministrul demis al Finanţelor, Florin Câţu, a anunţat,
    la rândul său, că au fost alocaţi din fondul de rezervă banii pentru
    achiziţionarea termoscannerelor cu care să fie dotate aeroporturile din ţară.
    Pe de altă parte, în România, unde este epidemie de gripă sezonieră, numărul
    deceselor a depăşit 30.


    Solicitări pentru implicarea statului în
    activităţile sportive


    Mari campioni
    ai sportului românesc au
    făcut, săptămâna aceasta, în Senatul
    de la Bucureşti, apel pentru finanţarea corespunzătoare a acestui
    domeniu. Fosta gimnastă Nadia Comăneci, jucătoarea de tenis Simona Halep sau
    fosta atletă Gabriela Szabo au pledat, alături de alţi colegi de breaslă,
    pentru alocarea a cel puţin 1% din PIB pentru sport. Nadia Comăneci:

    Noi nu avem această obligaţie să fim aici. Conştiinţa ne obligă să
    încercăm să facem ceva pentru această generaţie care trebuie să aibă cel puţin
    ce am avut noi, oportunităţile pe care le-am avut. Este important pentru
    generaţia de astăzi ca să vadă că are suportul nostru. Campionii sportului
    au fost invitaţi de doi senatori din PSD, în opoziţie, care au iniţiat un
    proiect legislativ prin care baza sportivă Arenele BNR din Capitală să revină
    în proprietatea statului. Documentul a trecut de Senat şi se află în dezbaterea
    Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.